205 matches
-
abdominale; informații doar despre aortă și arterele iliace (nu despre arterele membrelor inferioare); leziunile mici (ulcerate sau nu) sunt slab vizualizate); chiar în condițiile ideale de realizare dă numai informații aproximative despre diametrul arterelor; nu e fiabilă pentru plăcile de aterom aortice voluminoase sau stenozele iliace stânse; imaginile nu sunt de bună calitate “fantoma arterelor”; trebuiesc folosite doze mari de substanțe de contrast (toxice). Calea translombară (1929, Raynaldo Dos Santos) - metodă istorică. Puncția aortică translombară stângă suprarenală (din Monnier JP, Chermet
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
ulterioare o hartă cât mai precisă a zonelor de atac (în contextul dezvoltării angiologiei intervenționale), treptat cuantificarea a început să fie aplicată leziunilor aterosclerotice precoce pentru urmărirea progresiunii lor dar mai ales a stabilizării sau chiar a regresiei plăcii de aterom sub terapie (ex. studiul Probucol Quantitative Regresion Swedish Trial - PQRST ). UNDE SA MASURAM ATEROSCLEROZA? Aceleași obiective, de cuantificare a aterosclerozei precoce, le-a urmărit și evaluarea ultrasonografică a grosimii intimă-medie la nivelul arterelor carotide (ex. Kuopio Atherosclerosis Prevention Study în
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
puțin fiziologice despre vase și care nu este indicată pentru urmărirea de durată a pacienților, o serie de studii au studiat ateroscleroza precoce la nivelul arterelor membrelor inferioare utilizând această metodă. Studiul PQRST (1988) a urmărit modificările volumului plăcii de aterom prin calcule de densitometrie cantitativă la nivelul arterelor femurale. Smedby și colab. (Universitatea Uppsala) au utilizat angiografia computerizată pentru a analiza extinderea leziunilor aterosclerotice. Toate tehnicile de măsurare a aterosclerozei trebuie să țină cont de două caracteristici ale bolii: ateroscleroza
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
proces difuz și sunt dificil de identificat segmentele cu adevărat normale (de “referință”); existența fenomenului Glagov (1987) al “remodelării vasculare” indică faptul că până la o stenoză de până la 40% din lumen, peretele vascular se deplasează către exterior înglobând placa de aterom și mărind diametrul luminal. Cea mai simplă analiză calitativă este afirmarea prezenței/ absenței leziunii. De exemplu, pentru leziunile aorto-iliace clasificarea Henry bazată pe explorarea CT evidențiază 45: leziuni izolate ale aortei abdominale fără interesarea bifurcației; leziuni localizate la bifurcația aortei
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
borduri arteriale. Analiza cantitativă a leziunilor diametrul de referință; % diametrului stenozei; lungimea stenozei; simetria stenozei (indice de excentricitate, indice de simetrie); unghi de influx; unghi de eflux; diametrul luminal minim; diametrul luminal mediu (+/DS); diametrul luminal maxim; aria plăcii de aterom; volumul plăcii de aterom; aria luminală minimă; lungimea segmentului analizat; aria segmentului analizat Factorul de risc geometric 155 diametrul de referință (mm). Identificarea sa constituie una dintre problemele importante ale angiografiei cantitative (vezi Limite). De aceea a fost creată noțiunea
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
a leziunilor diametrul de referință; % diametrului stenozei; lungimea stenozei; simetria stenozei (indice de excentricitate, indice de simetrie); unghi de influx; unghi de eflux; diametrul luminal minim; diametrul luminal mediu (+/DS); diametrul luminal maxim; aria plăcii de aterom; volumul plăcii de aterom; aria luminală minimă; lungimea segmentului analizat; aria segmentului analizat Factorul de risc geometric 155 diametrul de referință (mm). Identificarea sa constituie una dintre problemele importante ale angiografiei cantitative (vezi Limite). De aceea a fost creată noțiunea de “diametru de referință
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
ocluziei fiind definite de către primul maxim local al curbaturii în direcție proximală și distală cu respectarea poziției DLM30. Determinările de arii și volume implică evaluări densitometrice 98 calculele pornind de la presupunerea că artera este circulară și simetrică: Aria plăcii de aterom (mm2) aria între conturul actual interpolat și sediul obstrucției. Unele programe (CAAS) determină și aria lumenului minim (mm2) densitometric și circular, procentul ariei stenozei (%) densitometric și circular în funcția de aria interpolată de referință (mm2), volumul segmentului stenotic (mm3) și
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
a unei clasificări histologice de către Stary și colab. (fig. 6.1): Leziuni inițiale Tip I. Leziune inițială; Tip II a. cu potențial de progresie; Tip II b. fără potențial de progresie; Tip III. Leziune intermediară (preaterom). Leziuni avansate Tip IV. Aterom; Tip V a. Fibroaterom; Tip V b. Leziune calcară; Tip V c. Leziune fibrotică; Tip VI. Leziune cu defect de substanță +/hematom/ hemoragie +/depozit trombotic. Sunt indicii (Wensing și colab, 1998) că leziunile aterosclerotice tind să se dezvolte în spirală această
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
un proces difuz și este dificil de identificat segmente cu adevărat normale “de referință”; existența fenomenului Glagov (1987), al “remodelării vasculare”, implică faptul că, până la o stenoză de sub 40% din lumen, peretele vascular se deplasează către exterior înglobând placa de aterom și păstrând în limite aproape normale diametrul luminal. Arteriografia, “standardul de aur” al oricărei explorări vasculare, cu marele avantaj conferit de posibilitatea de a fi urmată sau de a fi prima etapă în cadrul unor proceduri de tratament intervențional, oferă informații
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
care analiza progresiei/ regresiei leziunilor aterosclerotice s-a efectuat la nivelul a 20 cm din artera femurală superficială utilizând pentru calculul ariilor de secțiune un algoritm creat de Hilal (1966) și Crawford (1970) cu determinarea modificărilor în volumul plăcii de aterom prin densitometrie cantitativă aplicată pe angiografii procesate după digitizare linie cu linie cu ajutorul unui Sigma Scanner (IMTEC, Uppsala, Suedia). Etapa cea mai importantă a fost identificarea printr-o procesare semiautomată a conturului segmentului arterial scanat. Un colectiv condus de O.
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
semiautomată a conturului segmentului arterial scanat. Un colectiv condus de O. Smedby (Uppsala, Suedia) a utilizat angiografia cantitativă în teritoriul arterelor membrelor inferioare pentru a analiza leziunile aterosclerotice precoce. Unul din studii se referă la verificarea ipotezei că plăcile de aterom, în stadiile precoce ale bolii, se dezvoltă predominant pe curbura internă a arterei (remodelarea în aceste stadii determină subestimarea caracteristicilor creșterii plăcilor). Această idee survine pe terenul observației că leziunile aterosclerotice sunt în relație strânsă cu geometria vasculară, Tjøtta arătând
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
ariei de secțiune pentru fiecare segment analizat al arterei femurale superficiale. Linia dreaptă de deasupra curbei reprezintă “rugozitatea” (rough) de referință a ariei de secțiune a arterei normale iar aria cuprinsă între această linie și curbă reprezintă volumul plăcii de aterom 9. Smedby și colab. au utilizat angiografia computerizată cu detectarea conturului și a liniei de centru a vasului, calculând din coordonatele liniei de centru curbatura k (k 184 Factorul de risc geometric = ) pe care o asociază cu un semn ce
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
edge roughness) propus prim adată de Crawford și colab. Astfel în 1995 Smebdy și colaboratorii utilizează acest parametru pentru compararea celor două contururi (extern și intern) vasculare 11 iar în 1997 cu ajutorul RC analizează direcția de creștere a plăcilor de aterom. Pentru computerizare se compară două versiuni: una fin filtrată (în care se elimină orice detaliu < 113 pixeli sau < 12.9 mm) și cealaltă discret filtrată (elimină zgomotul ignorând deviațiile conturului < 11 pixeli sau 1.3 mm). RC este definită ca
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
Fiecare dispersie a curbei corespunzătoare plăcii se extinde în direcția pozitivă (aval) pe o numită lungime q în funcție de ecuația de mai sus. Pentru creșterea în amonte unde f(x) este curba filtrată. reușesc cuantificarea progresiunii în aval a plăcii de aterom, aceasta fiind o consecință așteptată a acțiunii dinamicii fluidelor (ex. separarea fluxului) care acționează în același sens cu alte mecanisme (ex. forțele gravitaționale). Problemele apar atunci când trebuie să se precizeze dacă aceasta reprezintă într-adevăr extinderea plăcii sau o nouă
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
mult mai redusă decât în cazul pacienților hipercolesterolemici cu leziuni aterosclerotice. Nailon și colab.15 compară analiza statistică cu cea fractală a texturii imaginilor obținute prin USIV și evidențiază utilitatea sporită a ultimei metode în caracterizarea morfologică a plăcilor de aterom. Aplicarea analizei fractale în cadrul extraordinarei complexități a sistemului circulator din ce în ce mai mult abordate ca atare, cu caracteristicile ei specifice (tabel I), subliniază și mai mult realitatea deplasării cercetării din in vitro și in vivoin silico. CAPITOLUL 7 ANALIZA COMPUTERIZATA A HEMODINAMICII
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
arterial reunește progresele din cercetarea hemodinamicii arteriale cu dezvoltările în domeniul calculatoarelor și a posibilităților de procesare a informației: 1959 - EC Palma emite termenul de arteriopatie hemodinamică (Angiology 1959; 10: 134-143). 1983 - MH Friedman et al asociază sediul plăcilor de aterom cu modificările hemodinamicii locale (analiză cantitativă) (Friedman MH et al. Arterial geometry affects hemodinamics: a potential risk for atherogenesis. Atherosclerosis 1983; 46: 225-231). 1985 - Rien et al studiază velocitățile într-un model de flux pulsatil de-a lungul întregii aorte
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
în arterele femurale și modificarea corespunzătoare a fluxului. Curbatura și tortuozitatea arterială se constituie de asemenea în factori de risc pentru AOMI (pentru arterele femurale superficiale în ¼ terminală valoarea stressului de forfecare este cea mai redusă iar frecvența plăcilor de aterom și a ocluziilor arteriale cea mai frecventă) după cum au demonstrat Wood et al, 2006. Pentru artera cu perete flexibil modelele disponibile sunt: isotropia elastică, anisotropia elastică (des utilizată peretele arterial real conținând elestină, colagen, mușchi neted), incompresibilitatea elastică, viscoelasticitatea (întindere
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
bolnavii cu factori de risc: valvulopatii preexistente, cardiopatii congenitale. Ateroscleroza reprezintă un al doilea context patologic în care cavitatea orală este, în egală măsură victimă a modificărilor sistemice, dar și o cauză a declanșării fenomenelor umorale etiopatogene ale plăcii de aterom. ATEROSCLEROZA Ateroscleroza (ATS) face parte din categoria arteriosclerozelor, afecțiuni ale vaselor de sânge, caracterizate prin îngroșarea și indurarea peretelui arterial, cu reducerea progresivă a lumenului acestora și generarea de tablouri clinice ischemice în teritoriile respective. ATS (ateros = terci) reprezintă o
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
prin îngroșarea și indurarea peretelui arterial, cu reducerea progresivă a lumenului acestora și generarea de tablouri clinice ischemice în teritoriile respective. ATS (ateros = terci) reprezintă o entitate aparte, caracterizată prin depunere de lipide și elemente fibroase sub forma plăcilor de aterom (cu dispoziție focală) în zonele vasculare suprasolicitate hemodinamic. Cel mai frecvent sunt afectate coronarele și arterele cerebrale. ATS se dezvoltă treptat, pe parcursul mai multor decade de vârstă urmând o rată discontinuă, cu perioade de stagnare și de evoluție rapidă. Este
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
risc mărește în mod semnificativ susceptibilitatea la boală. Se consideră că afecțiunile periodontale pot declanșa afecțiunile cardiovasculare prin multiple mecanisme: exagerarea răspunsului gazdei la invazia microbiană, reflectate în nivelele crecute de mediatori proinflamatori, aceștia fiind implicați în producerea plăcii de aterom; bacteriemia și invazia bacteriană cu microorganisme din periodonțiu au un efect direct asupra edoteliului și în inițierea aterosclerozei; periodontita ca infecție poate determina secreția de proteină C reactivă, haptoglobină și fibrinogen (markeri inflamatori) care vor forma depozite în vasele lezate
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
efect direct asupra edoteliului și în inițierea aterosclerozei; periodontita ca infecție poate determina secreția de proteină C reactivă, haptoglobină și fibrinogen (markeri inflamatori) care vor forma depozite în vasele lezate. Prin cascade de evenimente proinflamatorii se favorizează formarea plăcii de aterom. infecțiile orale pot determina pierderea dinților. Evidențele au arătat că persoanale cu edentație își modifică obiceiurile alimentare, evitând anumite alimente hrănitoare datorită dificultăților de masticație și aleg alimente bogate în carbohidrați și lipide. Creșterea unor lipide serice reprezintă factorul cel
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
granulele alfa) și are, ca atare, un rol în recrutarea macrofagelor. Hipertensiunea arterială acționează ca un factor de risc ATS prin următoarele mecanisme: afectarea fizică a endoteliului vascular (forța de forfecare - Shear-Stress), reprezintă un factor determinant în localizarea plăcii de aterom. Endoteliul reacționează prin reorganizarea citoscheletului celular și modificarea formei pentru obținerea unui impact minim al forțelor de frecare-forfecare (în zonele de curbură sau/și de bifurcație); creșterea transportului de LDL-Col în peretele vascular, creșterea ratei de oxidare a LDL-Col, disfuncția
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
cu sistemul renină-angiotensină în ATS. Folosind imunofluorescența directă, s-a demonstrat că IgG se acumulează în celulele endoteliale lezate. Nivelurile crescute ale imunoglobulinelor, dacă sunt incluse în complexe imune ar putea să activeze sistemul complement. Lipidele și colesterolul de la nivelul ateromului pot, de asemenea, să activeze sistemul complement. Prezența imunoglobulinelor și a componentelor complementului în intima plăcii ATS ar putea să sugereze implicarea patogenică în evoluția leziunilor ATS. Imunoreactivitatea proteinei C-reactive în placa ATS sugerează rolul CRP în patogeneza ATS
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
și în etapele finale ale infarctului. Atunci când are loc leziunea inițială a endoteliului, fie prin infecție sau o dietă aterogenă, celulele endoteliale exprimă molecule de adeziune, care permit leucocitelor să se atașeze la endoteliu. O dată ce acest atașament este stabilit, în aterom se acumulează lipide și se promovează producția de chemokine și factori de creștere care stimulează recrutarea de monocite și macrofage. Aceste chemokine promovează migrarea de celulele musculare netede care sintetizează colagen. De asemenea, aceste celule musculare răspund la stimuli inflamatorii
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
aterosclerozei. Mattila și colegii săi (1989b) au fost primii care au făcut asocieri statistice între ateroscleroza coronariană avansată și infecțiile dentare. Mecanismele posibile prin care infecțiile orale ar putea contribui la BCV includ următoarele: efect direct al microorganismelor în formarea ateromului în endoteliu, răspuns indirect mediat de gazdă sau o predispoziție genetică pentru patogeneza aterosclerozei. În asocierea dintre bolile orale și BCV, Libby (1999) apreciază că periodontoza pare să crească riscul de accident vascular cerebral și, într-o mai mică măsură
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]