328 matches
-
Alexandrescu, Opere, I, introd. Silvian Iosifescu, București, 1957, Versuri și proză, București, 1960, Poezii. Memorial de călătorie, pref. Pompiliu Marcea, București 1961, Suvenire și impresii, epistole și fabule, București, 1969, Opere, I, pref. Ion Roman, București, 1972; Aulus Gellius, Nopțile atice, tr. David Popescu, București, 1965; Persius, Iuvenal, Marțial, Satire și epigrame, tr. Tudor Măinescu și Alexandru Hodoș, București, 1967. Repere bibliografice: Mircea Anghelescu, Grigore Alexandrescu, „Opere”, LR, 1973, 5; Mioara Avram, „Latina dunăreană”, SCL, 1986, 3; Gh. Bulgăr, „Latina dunăreană
FISCHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287009_a_288338]
-
Noica semnează articolele Aristotelismul în Principatele Române în sec. XVII-XVIII (1967) și În marginea unei noi ediții a „Topicelor” lui Aristotel (1970). În studiul Aristotel și Aristofan (1959) D. M. Pippidi subliniază incompatibilitatea dintre teoria aristotelică a comediei și comedia atică, reprezentată în special de Aristofan. Alte cercetări despre Aristotel aparțin lui Ignat Bociort (Dinamica fenomenului literar-artistic în „Poetica” lui Aristotel, 1972), Feliciei Ștef (Câteva aspecte ale teoriei lingvistice a adevărului la Aristotel și stoici, 1980) și lui Petre Alexandrescu (Aristotel
STUDII CLASICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289992_a_291321]
-
și nota 4. 28. Vezi hermeneutica la Homer, în paragraful anterior. 29. Despre Pitagora, Școala de la Crotona, pitagoreici și învățământul acusmatic se pot consulta izvoare esențiale precum Porphyrius, Vita Pythagorae; Iamblichos, Vita Pythagorae; Clement din Alexandria, Stromate; Aulus Gellius, Nopțile atice; Platon, Statul; Aristotel, Metafizica; Diogene Laerțiu, Despre viețile și doctrinele filosofilor ș.a. Fragmentele pitagoreicilor - între care se disting textul-doctrină Hieros Logos (I(erov" lovgo" = „Discursul sacru”; latinii au numit textul Carmen aureum, „Versurile de aur”) - au fost incluse de Diels-Kranz
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Atare școli și confrerii oculte își asumau misiuni și curricula învăluite de mister. Chiar și întemeierea lor era prezentată mitic. 2.5.1. Misterele de la Eleusistc "2.5.1. Misterele de la Eleusis" În secolul al VII-lea î.Hr., Eleusis, demă atică, a fost cucerită de Atena. La acea dată era deja instituit cultul zeiței Demetra, la care se adăugau Core, patroanele acestuia. Demetra, a doua fiică a lui Cronos, era zeița grâului și a vegetației. Era supranumită Euchloe („Cea plină de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
literare, a cucerit eternitatea prin învățături savante... Dialectician înfocat în cărți, maestru de declamație plăcut în conversații... a fost un Cato al vremurilor noastre... Chiar și cercetător minuțios al preceptelor ateniene în ceea ce privește cauzele fenomenelor naturale, s-a îndopat cu miere atică”). După Courcelle (Les Lettres grecques..., ed. cit., p. 259), este vorba despre tatăl lui Felix, și nu de Felix însuși. 37. În Vita Caesarii (S. Caesarii opera omnia, vol. I, ed. G. Morin, Maredsous, 1937, p. 300) există această apreciere
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ori „proscrisul” resemnat așteptând-o pe „funesta nimfă cu-mbrățișarea ei de fier”, poetul apare pe deplin integrat universului antic și un străin printre contemporani: „La Tibru m-ai trimis să gem/ Cu lut aprins de o minune”. El caută „aticul fior, sunet divin”, „himerica splendoare” a mitului. Figurația antichizantă sau mitologică, ezoterismul imprimă un aer livresc poemelor. Imagistica sculpturală, cultul formelor fixe, versificația sonoră, impecabilă, trimit la parnasianism, de care O. se distanțează totuși prin accentul liric imprimat versului, expresie
OBEDENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288502_a_289831]
-
lui M. se rotunjește continuu sub presiunea unui suflu poetic de veritabilă intensitate a trăirii, contopind elemente diverse, cărora le împrumută pecetea propriei voci, de o simplitate aparentă, dar scoțând la lumină nervurile unei fine cizelări. Semnul eleat al începuturilor atice aruncă din când în când la suprafață mari izbucniri de lavă vulcanică, zgura pietrificată a unor impetuoase trăiri. O aură mitică plutește peste lucruri și ființe, dând strălucire și fosforescență sensurilor cuvintelor, care se deschid spre lumea nevăzută a ființei
MIHADAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
s-ar cere predate în primii doi ani într-un regim intensiv (patru zile pe săptămână, cu două ore alocate pentru curs și seminar). Ceea ce trebuie vizat în aceste ore este lucrul cu textul Scripturii, îmbogățirea vocabularului (plecând de la greaca atică, ajungând la greaca koiny și apoi elina bizantinilor), respectiv studiul etimologic al terminologiei teologice și liturgice. Chiar dacă studenții de la Teologie nu vor deveni traducători profesioniști, ei trebuie să poată studia un text grecesc sau latin în original, să recunoască structuri
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
textului sacru sunt probe istorice care demonstrează suveranitatea Cuvântului lui Dumnezeu față de limbile mijite din ruinele turnului Babel. Evangheliștii nu s-au temut să traducă cuvintele lui Iisus din aramaică într-o greacă koiny lipsită de excelența literară a dialectului atic. Nu materialitatea silabelor este ceea ce dă greutate cuvintelor Domnului, ci suflarea Duhului. Cuvântul menține nu doar unitatea Vechiului și Noului Testament, ci și posibilitatea comunicării prin intermediul limbilor dezbinate, „nici una fără înțelesul ei” (I Corinteni 14, 10). Are Scriptura un text
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Geții puseseră temelia unui stat tracic la nordul Dunării, acel popor care îi dădu caracterul seu definitiv și-l duse la o dezvoltare de putere, neașteptată, fu acel al Dacilor. Dacii apar mai târziu în istorie decît Geții. În comedia atică, după cum ne spune Strabon, numele de Dac se întâlnește sub forma Davus ca apelativ pentru sclavi împreună cu acel de Geta, ceea ce lasă a întrevedea că robii Grecilor se recrutau cu deosebire din aceste popoare, si se explică prin obiceiul Tracilor
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
că robii Grecilor se recrutau cu deosebire din aceste popoare, si se explică prin obiceiul Tracilor, amintit de Herodot, de a vinde pe copii lor la neguțitorii străini, care îi duceau afară din țările lor» (V, 6). Din rămășițele comediei atice ce ni s-au păstrat, se constată că, pe timpul lui Menandru (342-290 în. de Hr.) asemenea apelative erau în întrebuințare. Ca popor însă Dacii sunt pomeniți, după cât se pare, pentru întâia oară de geograful Strabon. Acest scriitor, care amintește si
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
victor45>: și rugi de zmeura și mure pe lîngă garduri... <victor45>: nu ar fi fantastic? <maya>: atît? <victor45>: e putin lucru? <maya>: doar un dormitor? <maya>: ce imi trebuie mai multe? <maya>: dacă aveți copii? <victor45>: le fac loc în atic <maya>: și musafiri? <victor45>: la hotel. E mai ieftin <maya>: Dar ce- or să zică despre tine? <victor45>: treaba lor. Dacă zic ceva, își plătesc hotelul, așa plătesc eu <victor45>: sau stau acasă... <maya>: aici se gindeste altfel <maya>: își
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
Stere privea peste prag, doar o zări-o. - Tu n-auzi? se înciuda și maică-sa, ridicîndu-se. O aduse de mână. Un fulg de fetișcană, năltuță, subțire, cu obrazul limpede și priviri deschise. Îi juca sângele sub bluza albastră de atică, unde se ghicea pieptul tânăr, neîmplinit. Nici nu se uita la ei. Cu ochii tot în jos, că pricepuse. Stere se ridică. - Dă mâna Iu domnu Stere, o îndemnă meșterul, dumnealui nu mănâncă oameni... Ea începu să plângă cât era
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cu mă-ta! Nu scăpa una nebătută. Aveau mână grea meșterii. Loveau cum așezau cu mistria. Spre primăvară, toată mahalaua era un țipăt. S-aprindea jarul în fete. Lepădau trențele groase de iarnă și le jucau țâțele în bluzele de atică. Se ridicau mereu altele. Creșteau lungi în picioare ca berzele, cu mijlocul subțirel, firave de le bătea vântul, cu ochii aprinși de poftă. Când venea vreuna cu burta mare la părinți, abia o scăpau vecinii de sub picioarele lor. Nu glumeau
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cu Asia. De la Atena romanticilor, el duce poezia spre Istanbul. Miturile grecești rămîn În afara spațiului bosforian. În Macedonele este vorba de o Grecie (teritorială) mărginașă, de o mitologie, În fond, de tip păstoresc. De-abia În Conrad ruinele, miturile, simbolurile atice intră În peisajul lui Bolintineanu. Textul e Împănat cu nume de cetăți(ruine) ilustre, de mituri, de legende vechi, Însă și acestea privite de la oarecare depărtare. Voiajul lui Conrad indică și un voiaj al poeziei În jurul unui vast și măreț
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
nu mai puțin întîmplătoare vor fi și punctul ei de pornire și desfășurarea ei: Deoarece am dori ca în meditația noastră să evităm arbitrarul gândului, cerem aici, la Atena, sfat și însoțire din partea străvechii protectoare a orașului și a ținutului atic, din partea zeiței Atena."2 Procedeul lui Heidegger este aici de un extrem rafinament. Aparent, el se așază, din capul locului, sub autoritatea unui zeu apus, și totul pare o simplă figură de stil, dacă nu o reverență făcută gazdelor Conferinței
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
frunte, cu drept de vot, iar ca adjectiv classicus viza apartenența la prima clasă, căpătând în timp și înțelesul "vrednic de credință"7 Caracterul oarecum literar al termenului este înregistrat pentru prima dată din descoperirile de până acum în Nopțile atice ale lui Aulus Gellius (130 175) unde autorul face distincția între scriptor classicus și scriptor proletarius, primul adresându-se, prin folosirea unor mijloace literare rafinate, unui public elevat, iar celălalt, vulgului. Astfel, se observă cum încă de la începuturile sale, termenul
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Mai trăiește oare sau e doar o fantomă acest Oedip ce-și caută un mormânt și al cărui trup neînsuflețit și-l dispută încă de pe acum Teba și Atena? Îngropat în pământ atenian, leșul său înghețat va sorbi din solul Aticii sângele cald al tebanilor. „Soarta ta”, îi va spune el lui Creon, „este să-mi vezi fantoma răzbunătoare (alastor) rămasă pentru totdeauna în acest colț de lume”. Alegând teritoriul Eumenidelor, Oedip optează pentru valoarea lor ambivalentă. Protectoare a Atenei, umbra
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
efigia lui Dionysos să fie închisă într-un scrin, într-o „cutie neagră”. Zeul teatrului, zeul cu mască își are statuile lui. Este interesant de remarcat faptul că efigia măștii fixate pe un stâlp pare să se fi constituit în Atica la sfârșitul secolului al VI-lea, astfel încât, ca figură autonomă, masca „apare ca un rezultat logic, dacă nu chiar cronologic, al tensiunii confirmate, în cazul efigiilor lui Dionysos, între vizibil și ascuns, pe de o parte, corp și expresie a
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
toate întreprinderile; contabilitatea managerială sau de gestiune internă (analitică), ce este organizată de fiecare întreprindere, în funcție de specificul activității și necesități. În contabilitatea de gestiune sunt aplicate metode de lucru desemnate drept tehnici care pot fi modelate fidel prin platformele inform atice. Resursele globalizate nu sunt numai financiare și reprezintă procesele, sistemele de management, personalul format, capacitățile de inovare, moralul, suplețea culturală și chiar fidelitatea clienților, putând fi clasate drept resurse strategice, competențe fundamentale sau capital intelectual. Discuții și exemple Charisma ERP
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
necesare pentru redresare, inclusiv schimbarea managerului de proiect. Managerul de proiect are misiunea de catalizator, căci el face lucrurile să se întâmple, dar este și administrator, deoarece va elabora planul proiectului și va înregistra progresul acestuia și sub aspect birocr atic. Însușirile și aptitudinile unui manager de proiect sunt: bun cunoscător al organizației și membrilor aceste ia; educat în domeniul software și tehnologii informaț ionale; abilități de comunicare; onest și leal organizației; rezistent la presiune și greutăți (și „cu obrazul gros
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
planifice decăderea și a fost exmatriculat pe motive de practicarea magiei<footnote Ibidem, p. 34. footnote>. Libaniu a fost un student credincios de-al lui Demostene, un bun analist al discursurilor marilor oratori și un iubitor înflăcărat al stilului antic atic și e drept că uneori pare mai preocupat de formă decât de substanță în lucrările sale. Era primul retor și oratorul oficial al orașului și reprezentantul său în ocaziile speciale. Ținea mult la titulatura sa de sofist. Sfântul Vasile și
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
planifice decăderea și a fost exmatriculat pe motive de practicarea magiei<footnote Ibidem, p. 34. footnote>. Libaniu a fost un student credincios de-al lui Demostene, un bun analist al discursurilor marilor oratori și un iubitor înflăcărat al stilului antic atic și e drept că uneori pare mai preocupat de formă decât de substanță în lucrările sale. Era primul retor și oratorul oficial al orașului și reprezentantul său în ocaziile speciale. Ținea mult la titulatura sa de sofist. Sfântul Vasile și
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
între anii 430-355 î.H. și a scris primele lucrări consacrate în exclusivitate analizei fenomenelor economice. Deși adept al economiei naturale, el analizează conținutul avuției sociale și încearcă să identifice izvoarele și căile de creștere a acesteia. Astfel, în Veniturile Aticei, Xenofon elaborează un adevărat program de politică eco-nomică pentru sporirea avuției cetății, lucrarea putînd fi considerată un prim tratat de finanțe publice. O altă lucrare importantă a sa, Oecono-micus, conține principii practice de organizare și conducere a agriculturii, autorul ilustrîndu-se
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Guénon își exprima regretul pentru decăderea intelectualității, pentru reducerea vechilor doctrine sacre la simple superstiții, precum și pentru disprețul cu care mulți moderni au considerat Evul Mediu european inferior antichității clasice. Poporul și cultura veche greacă au rezultat din unificarea ionienilor Aticii și din nord-estul Peloponezului cu aheii din Peloponez și cu eolienii din Tesalia și partea de mijloc a Greciei. Acestea au fost popoare numeric reduse, dar mânate de idealuri deosebite în ceea ce privește creația. De necomparat cu popoarele mici și mijlocii de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]