110 matches
-
de cercetare interdisciplinaritatea; 5) spiralogia are douăsprezece legi. Concepția spiralogică a adoptat concepția liniei divizate a lui Platon, îndoiala hiperbolică a lui Descartes și principiul incertitudinii" al lui Heisenberg. Această asociere ne oferă bucuria de a înțelege cum, pornind de la atomismul primitiv al lui Democrit și matematica euclidiană, s-a ajuns la radioactivitatea lui Marie Curie, la matematica neeuclidiană și la descoperirea cuantei Higgs. Spiralogia critică teoriile lui Cassam Quassim sau Daniel Clement (Dan Dennett III) - pentru care conștiința există independent
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
restul vieții, în calitatea sa de binefăcător al Atenei. Dintre toate geniile Greciei Antice, Socrate mitizează relația înțelepciune/modestie. Democrit și Leucip sunt două personalități care întruchipează zenitul științelor fizicii și chimiei în secolul lui Pericle. Democrit (460-370 î.e.n.), fondatorul atomismului, este discipolul lui Leucip. Dezvoltă și sistematizează teoria atomistă, apărută în opoziție cu Școala Eleată, pentru care universul era gândit ca o unitate imuabilă, lipsită de dinamism, care nu poate fi cunoscută decât prin deducții logice, "golurile" lipsite de materie
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
eternă. Înțelesul modern al atomului Atomii au o mișcare mecanică, unindu-se (pentru a face obiectele percepute) și se descompun pentru a le face să dispară. Democrit - "Filosoful care râde" de Agostino Carracci Acum 2000 de ani, spiralogia evidențiază spira atomismul elen care dăinuie, de-a lungul istoriei, până la atomismul modern, înregistrând a doua spiră, ca longevitate, după spira picturii murale care începe în urmă cu 30.000 de ani și se menține până azi. Democrit nu consideră cele patru elemente
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
mecanică, unindu-se (pentru a face obiectele percepute) și se descompun pentru a le face să dispară. Democrit - "Filosoful care râde" de Agostino Carracci Acum 2000 de ani, spiralogia evidențiază spira atomismul elen care dăinuie, de-a lungul istoriei, până la atomismul modern, înregistrând a doua spiră, ca longevitate, după spira picturii murale care începe în urmă cu 30.000 de ani și se menține până azi. Democrit nu consideră cele patru elemente (apă, aer, pământ și foc) ca fiind substanțe primordiale
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
mare, împreună cu Carl Jacob Löwig. Îl are ca elev pe Louis Pasteur, care descoperă, în laboratorul său, cu ajutorul cristalelor de acid tartaric, dominanța dreaptă și stângă. 43 Girolamo Fracastoro (1476-1553), medic, poet, matematician, geograf, astronom și filosof italian adept al atomismului. Numit profesor universitar la vârsta de 19 ani, elaborează teoria transmiterii infecțiilor prin ceea ce numește "spori", care reprezintă particule infectate, teorie rămasă valabilă până la descoperirea germenilor. Denumirea de sifilis provine de la Fracastoro, care, în poemul lui, Syphilis sive morbus gallicus
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Printre marile filosofii ale cunoașterii din secolul XX s-a impus filosofia analitică. Prefigurată ca o analiză logică a științei, filosofia analitică este divizată în mai multe părți: Realismul reprezentat prin George Edward Moore și Bertrand Russell; Analiza logică sau atomismul logic, în cadrul căruia se remarcă contribuția unor gânditori ca Bertrand Russell, George Edward Moore, Ludwig Wittgenstein, Paul Ramsey, Gilbert Ryle; Pozitivismul sau empirismul logic, ilustrat prin activitatea Cercului de la Viena unde s-au impus Rudolf Carnap, Moritz Schlick, Otto Neurath
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
două moduri de a avansa de la adevărul primitiv. Unul este cel moștenit de la greci, care presupune o rafinare progresivă a ideii de cauzalitate într-un mod care sfîrșește într-o explicație mecanică asupra universului, întocmai cum a procedat Democrit cu atomismul său. Un alt mod se regăsește însă în înclinația de a sistematiza universul lucrurilor într-un pattern condiționat de toate influențele mutuale ale diferitelor părți ce alcătuiesc întregul". Dacă prima manieră este specifică sinelui independent, cealaltă descrie adecvat modul de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
remarcabile ale psihologiei instruirii este elaborarea conceptului de unități de predare-învățare (teaching learning-units)” (1980: 8), se arată că premisa teoretizării acestui concept stă în afirmația că planul de învățământ și programul de studiu nu trebuie să fie axate doar pe atomismul disciplinar, eventual ordonat liniar, ci și pe „materii alternative” (C.J. Flanangan, 116), concepute în funcție de nevoile de învățare ale beneficiarilor. Rezultatul proiectului de cercetare derulat pentru concretizarea premisei afirmate a fost un PLAN - Programm for Learning în Accordance with Needs, în
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
atribuie cercetătorului în relații internaționale calitatea de observator exterior față de o lume reală, concretă, măsurabilă. Realul este doar ceea ce trebuie observat, lumea trebuie descrisă științific, prin date cuantificabile și în mod rațional.147 Martin Griffiths le atribuie ca elemente comune atomismul ontologic și pozitivismul epistemologic.148 Teoriile principale ale relațiilor internaționale au fost dominate de patru asumpții pozitiviste: știința este unitară, aceleași metodologii putându-se utiliza atât în cercetarea socialului, cât și în științele reale; existența unei distincții între fapte și
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
La baza tuturor formelor de mișcare se află mintea, nous-ul realizată și prin cuvânt. 1.8. Epicur (341-270 î.I.C.) Epicur și-a întemeiat școala în Atena a fost intitulată "Grădina lui Epicur". Conceptual, el face o reformulare a atomismului democritian, dar fără a fi o simplă copie a acestuia. El și-a propus să deosebească fenomenele biologice generale de cele sufletești. În acest sens, ajunge la concluzia că substanța sufletească este compusă din patru elemente și nu doar dintr-
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și pentru a stabili ce funcții sufletești pot fi puse pe seama acestor rețele anatomice. În studiile sale poate fi identificat un admirabil neurochirurg care, condus de bisturiul din mâna sa, pornind de la o activitate empirică, a pus bazele unui veritabil "atomism" psihologic. Dacă ideile se nasc în creier, a spus el, la influențele lumii externe, aceasta înseamnă că altă cale mai bună de a studia fenomenul nici că există decât urmărirea circuitelor neuronale puse în funcțiune cu această ocazie. Încă din
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
asupra universului. Secolul al XVII-lea este unul al schimbării metodologice, negându-se metodologia specifică imaginarului renascentist. Renașterea adunase în sine metodele specifice tuturor epocilor trecute, începând cu antichitatea (prin asimilarea filosofiei aristotelice, prin interpretarea și adaptarea celei platonice, prin atomismul democtritian, prin asimilarea presocraticilor, prin asimilare metodică a lui Arhimede, Hipocrate, Galen, Euclid), continuând cu dezvoltarea unei noi raționalități în Evul Mediu și finalizând cu o hermeneutică de natură pulsională. Secolul al XVII-lea se regăsea în fața unui sincretism metodic
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în concepția lui Bacon asupra universului. Filosofia lui este o filosofie a metodei și a științei, de aceea nu avem de-a face cu o ontologie expusă clar și pe larg. Putem spune doar că a fost influențat de concepția atomismului democritian. Putem vorbi de un atomism și la Bacon. El considera că la baza materiei se află particule multiple minuscule numite atomi. Aceștia nu sunt clar definiți ca substanță: "Atomii nu seamănă nici cu unele scântei de foc, nici cu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Filosofia lui este o filosofie a metodei și a științei, de aceea nu avem de-a face cu o ontologie expusă clar și pe larg. Putem spune doar că a fost influențat de concepția atomismului democritian. Putem vorbi de un atomism și la Bacon. El considera că la baza materiei se află particule multiple minuscule numite atomi. Aceștia nu sunt clar definiți ca substanță: "Atomii nu seamănă nici cu unele scântei de foc, nici cu unele picături de apă, nici cu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
acest nou spirit științific este situarea într-o complexitate de fond dată de tendințe sau idei divergente, care îl obligă la asumarea unei dialectici la fel de complexe. Astfel, afirmă filosoful francez, dacă "istoria științei dă la iveală un ritm alternativ de atomism și energetism, de realism și pozitivism, de discontinuu și continuu, de raționalism și empirism", știința nouă pare preocupată de o adevărată sinteză a unor astfel de tendințe și idei contradictorii 764. Rațiunea de reînnoire" a spiritului științific al secolului al
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
profundă", respinge trasarea unei frontiere de netrecut între sine și natură, dar nu lovește ținta. Distincția dintre umanitate și natură se bazează pe dualismul tradițional al filosofiei occidentale, pe când teza indiscernabilității este una unificaționistă, adică ea nu vizează dualismul, ci atomismul gândirii occidentale. Așadar, "ecologia profundă" se încurcă în ambiguitatea produsă de cuplul conceptual dualism-atomism și supune criticii doar unul dintre concepte, cel de atomism, pe când ținta era celălalt. Pe de altă parte, ideea că putem aboli absolut toate distincțiile este
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
tradițional al filosofiei occidentale, pe când teza indiscernabilității este una unificaționistă, adică ea nu vizează dualismul, ci atomismul gândirii occidentale. Așadar, "ecologia profundă" se încurcă în ambiguitatea produsă de cuplul conceptual dualism-atomism și supune criticii doar unul dintre concepte, cel de atomism, pe când ținta era celălalt. Pe de altă parte, ideea că putem aboli absolut toate distincțiile este prea tare și duce într-o fundătură. Nu putem să renunțăm la individuale și la proprietățile lor în descrierea lumii. Dacă am accepta teza
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
pentru ecologism. În al doilea rând, "ecologia profundă" oscilează între sinele holistic, conceput mistic și indiscernabil, și sinele expansiv. Această oscilare este generată din felul în care este concepută relația dintre sine și celălalt pornind de la confuzia dintre dualism și atomism. Dacă identificarea sinelui cu ceilalți înseamnă mai degrabă empatie decât identitate, atunci ea duce la expansiunea sinelui. Dar nu cumva această extindere a sinelui înseamnă o extindere egoistă, iar nu o depășire a egoismului? Tot ceea ce am realiza nu ar
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Necker, 1775). Aceste reac?îi dovedesc deja transformarea mentalit??ilor, care anun?? alte muta?îi ?i mai decisive. Pentru prima dat? poate, societatea este prezentat? ?i analizat? ca fiind f?cut? de indivizi ?i nu de c?tre corpurile organizate. Atomismul social c�?tig? deci, r?sturn�nd valorile stabilite. Egalitatea politic? a (cet??enilor( �n fă?a legii, pe care o proclam? Declară?ia drepturilor omului, nu duce � contrar a?tept?rilor � la constituirea unei societ??i mai juste. Ea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Astfel, Statele Unite, țara cu cea mai dezvoltată tradiție a spiritului asociativ voluntar, are 26 de legi care protejează fiscal cel de-al treilea sector, în timp ce țările postcomuniste abia după căderea zidului Berlinului au redescoperit spiritul voluntar-asociativ. După o perioadă de atomism social, întreținută de sistemul comunism totalitar, și România revine, după anii '90, la pluralismul asociativ. Beneficiile acțiunilor colective și ale activismului civic sunt experimentate printr-o varietate de organizații sindicale, asociații profesionale, partide politice, instituții media și organizații neguvernamentale. Acestea
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
dă ființa omenească? Gândirea omului este un scandal. Răsfoiți un text din Istoria filozofiei. Să vedem: sistemele filozofice sunt nenumărate. Ele sunt numite mai ales după principiile pe care se bazează filozoful care studiază ființa: monoteismul, dualismul, panteismul, fetișismul, gnosticismul, atomismul, stoicismul, sofismul, cinismul, epicureismul, scolasticismul, empirismul, pragmatismul, transcendentalismul, scepticismul, enciclopedismul, tradiționalismul, idealismul, criticismul, ontologismul, ocazionalismul, dinamismul, sensismul, evoluționismul, raționalismul, materialismul, pozitivismul, eclectismul, neoplatonismul, neo-scolasticismul, modernismul, imanentismul, istoricismul, existențialismul, actualismul, teozofia. Să observăm că toate sistemele în care militează grupuri, mai
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
care se bazează pe negarea existenței lui Dumnezeu și a oricărei divinități 3. aristotelism = concepție filozofică; recunoaște primordialitatea naturii față de cunoaștere: generalul există în lucrurile individuale, esența există în obiecte, adevăratele „substanțe“ sunt lucrurile materiale concrete percepute prin simțuri 4. atomism = sistem de cugetare materialist-mecanicist, dezvoltat în antichitate, pentru care tot ce există este compus din particule materiale foarte mici, eterne, neschimbate, indivizibile, în continuă mișcare, numite atomi 5. cinism = concepție filozofică care ignora ostentativ morala și conveniențele sociale general acceptate
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
sentimente umane și morale. Ca semn, din perspectiva căruia este interpretată cultura, simbolul este însă total diferit și chiar antinomic față de conceptul de semn al semiologiei structuraliste. Simbolul poate fi o formă a semnului numai într-o semiologie caracterizată de "atomism" - potrivit căruia fiecare semn semnifică individual, pe contul său, ceva anume -, de substanțialism - potrivit căruia această semnificație are ca substanță conținutul său, conceptul, reprezentarea - și de istorism -potrivit căruia semnul funcționează ca un acumulator istoric de semnificații și eliberarea sensului
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
funcționează ca un acumulator istoric de semnificații și eliberarea sensului său este operă de interpretare. Principiul arbitrarietății semnului conduce însă la o semiologie radical diferită, a cărei schimbare poate fi măsurată punct cu punct prin comparație cu cealaltă, anterioară. Astfel "atomismul" este înlocuit de integralism - potrivit căruia semnul nu poate semnifica nimic singur și nici nu poate exista ca semn izolat, pentru că existența sa și capacitatea de a semnifica este determinată de existența sistemului semnificant; substanțialismul este înlocuit de relaționism - potrivit
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Despre ritmuri și armonie"), grupate în tetralogii. Gândirea lui Democrit, cel mai de seamă filosof materialist al lumii antice, a exercitat o puternică influență de la Epicur și Lucrețiu până la Francis Bacon, Galileo Galilei și Leibniz. Eleații au pregătit drumul spre atomismul materialist, prin viziunea lor despre o materie constantă și imobilă, care nu poate fi sesizată decât de gândire, aceasta fiind singura modalitate care este există cu adevărat și care se deosebește de schimbarea înșelătoare a aparențelor senzoriale. Pitagoreii au pregătit
Democrit () [Corola-website/Science/301007_a_302336]