267 matches
-
după cum susține geometria ne euclidiană)? Care sunt implicațiile celor două teorii ale relativității pentru relația dintre spațiu și timp? Încă din Antichitate, spațiul fizic a fost asociat cu cel geometric și cu elementele fundamentale ale acestuia - punctul, linia și planul. Atomiștii Democrit și Epicur considerau spațiul ca un receptacul vid și infinit al atomilor materiali. Euclid, cel mai ilustru geometru al acelor vremuri, a reușit să definească spațiul ca reprezentând („... lucrurile care există, există undeva ..." ! - Euclid, Elementele). Aristotel considera în mod
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
el este real ... Întrucât este număr al mișcării, determinație a ei, el este conceptual, gândit.” - Aristotel, Fizica. Epoca modernă s-a bazat pe teoriile antice referitoare la spațiu și timp, modelându-le și îmbogățindu-le. Astfel, Newton a dezvoltat concepția atomistă despre spațiu și timp, categorii considerate absolute, obiective și universale, și deci independente de materia în mișcare. El a privit timpul și spațiul ca niște lucruri reale, fiind “locuri atât ale lor înșile cât și ale tuturor celorlalte lucruri” - Isaac
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
va fi judecat Împreună cu numeroase personalități politice și culturale, printre care s-au aflat Nicolae Petrașcu și George Manu (19031961). Aceștia primesc muncă silnică pe viață, iar Nistor Chioreanu este condamnat la 20 de ani de muncă silnică. Marele savant atomist decedează În Închisoare, iar Petrașcu și Chioreanu vor fi puși În libertate, În 1964, În urma publicării unui decret de grațiere a tuturor deținuților politici din România. Profesorul Nicolae Petrașcu avea să fie „sinucis” În anul 1968 (anul cel mai bun
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
putere să zâmbească. Scumpi bătrâni! Un val de pioasă dragoste și recunoștință Îmi umple sufletul de câte ori Îmi arunc privirea pe poza voastră. Căci, tot ce am mai bun și mai curat În sufletul meu, este de la voi!” Despre marele savant atomist George Manu, amplu prezentat În carte, reproducem doar rândurile următoare: „Văzând că George Manu nu vrea să cheme doctorul, l-am rugat eu pe gardian să-l cheme. Gardianul m-a repezit: «Ce te bagi tu ca avocat pentru altul
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
ne-am imagina credința în revelația Evangheliei ca pe un act de alegere pragmatică. Credința nu este opțiunea unui subiect autonom pregătit să cântărească ofertele religioase ale pieței. Atitudinea filozofilor din Areopag nu rimează cu convingerile apostolilor. Numai o concepție atomistă despre lume ne-ar putea face să credem că omul poate cântări la rece, ca într-un imens supermarket, „marfa” diverselor „producători” de mesaje religioase. Această superstiție declină abuzul pelagian de voință. Tipologia acestui subiectivism include toate formele de abuz
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
ceva asemănător... Mediumii cereau să acționeze într-o cameră întunecată, chiar complet lipsită de lumină, putând astfel să se preteze la toate șiretlicurile posibile, după cum arată darea de seamă a unei comisii formate din „controlori” printre care se numărau fizicianul atomist Langevin și psihologul Meyerson 3. Mediumul Jean Guzik pretinde că un spirit poate deplasa sau lovi obiectele sau persoanele atunci când este în transă. Potrivit „impresarului” său, de Jelski, el poate uneori să emită „mingi și puncte luminoase mobile, care se
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
implicarea (sau imersiunea - embeddedness) acțiunii În relațiile sociale. Studiul său din 1985, Economic Action: The Problem of Embeddedness, este o critică adusă funcționalismului lui Williamson, precum și concepțiilor economice subsocializante și, respectiv, sociologice suprasocializante ale acțiunii pe care le consideră deopotrivă atomiste. Spre deosebire de funcționalismul lui Williamson (1981, 1991, 1993) și de istorismul, mai degrabă sistemic, al lui North (1990), Granovetter Își construiește argumentația cu preponderență la nivel microsocial. Opțiunea lui poate fi caracterizată atât ca individualistă, concentrându-se asupra acțiunii sociale, dar
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
cât și modelele instituționaliste și cele sociologice accentuează normativitatea acțiunii, fie că aceasta este exprimată În forma principiului raționalității instrumentale, ori a normelor sociale, sau a rutinelor luate ca atare (raționalității procedurale). Granovetter respinge aceste modele ale acțiunii criticând concepția atomistă asupra sistemului social pe care toate aceste tipare o implică În egală măsură. El argumentează că „actorii nu se comportă și nici nu decid ca atomi În afara contextului social” (1985:487). Asumpția economică a actorilor utilitariști ce Își urmăresc propriile
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și absolut, ci doar comparativ cu altele și numai înțelegând exact ceea ce poate oferi fiecare metodă. Este absurd să se reproșeze interviului că nu realizează reprezentativitate eșantionului de persoane alese, după cum este absurd să se impute anchetei, să zicem, caracterul atomist sau rigiditatea instrumentului. De aceea, pentru a spori valoarea unei cercetări, opțiunea logică este aceea de a combina mai multe metode, tehnici și procedee, minimizând astfel riscurile metodologice și maximizând tăria și suplețea datelor. Acest deziderat este din plin prezent
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
spus, bucuriile sufletului (generate de suflet) constă în faptul că primele sunt mai mult afective decăt intelectuale, pe cănd ultimele sunt mai mult intelectuale decăt afective. Hedoniștii, precum cirenaicul Aristip, au pus pe primplan plăcerile trupești. Alți filosofi, între care atomistul antic Epicur și teoreticianul contemporan John Stuart Mill, au considerat ca superioare desfătările sufletești. Desigur, plăcerile trupului sunt foarte importante, fiind urmare a realizării unor valori vitale, ca sănătatea etc. O simplă durere de dinți ne poate umbri sau anula
Demnitatea de a fi fericit. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Andreea Doman () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2303]
-
la Plutarh, fluidul țâșnește din pământ. Tot la Democrit Întâlnim și reprezentarea sufletului aflat În starea de entuziasm profetic ca fiind cuprins de flăcări și, de asemenea, observația potrivit căreia căldura produce o dilatare a corpurilor (fenomen semnalat În fizica atomistă)6 și face să se deschidă porii capabili să primească imagini din viitor. La Plutarh, acești pori permit „spectrelor” (eidola) să pătrundă În trupuri În timpul somnului pentru a produce viziunile din vise1. Să amintim foarte pe scurt istoria acestor eidola
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
imagini din viitor. La Plutarh, acești pori permit „spectrelor” (eidola) să pătrundă În trupuri În timpul somnului pentru a produce viziunile din vise1. Să amintim foarte pe scurt istoria acestor eidola și a „porilor” a căror explicație ne-o oferă fizica atomistă: 1. Așa-numitele eidola sau spectra, potrivit termenului folosit de Cicero (Epist. XV, 16), sunt efluvii atomice 2 care se desprind de pe toate ființele din natură și care, păstrând forma originalului, se mișcă prin aer și vin să lovească organele
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
astfel În trupul locuit de suflet. În urma acestui contact se produce o alterare (heteroiosis) care diferă de la un caz la altul, nu doar din pricina diversității acestor eidola, ci și În funcție de starea (diatheke) corpului subiectului atins de ele3. Conform principiului fizicii atomiste, Democrit a Închipuit zeii și daimonii ca pe niște Eidola prin excelență sau, după fericita expresie a lui Cicero, ca pe niște imagines animantes: există unele imagines animantes Întotdeauna favorabile (zeii), altele - când binefăcătoare, când răufăcătoare (daimonii) și, toate, potrivit
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
entropie. Această teoremă afirmă că stările apropiate de starea de echilibru tind spre starea stabilă de neechilibru staționar, În care producția de entropie ia valoarea minimă (Ilya Prigogine). Creșterea entropiei diS, datorită ireversibilității proceselor, capătă o interpretare intuitivă În cadrul concepției atomiste asupra structurii materiei. Ideea de bază a acestei interpretări este destul de simplă. Sistemele evoluează de la stări mai puțin probabile spre stări mai probabile; În același timp Însă, conform principiului al doilea, sistemele evoluează de la stările cu entropie mai mică spre
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
al vidului crepuscular care l-a fascinat pe Flaubert, iar acum o fascina pe Yourcenar. Printre multele varietăți de stoicism era cel al lui Lucrețiu, care stătea în fața vidului fără recuzită și evita orice formă de ocultism. A fost un atomist materialist. Crezul lui, rezumat în marele său poem filosofic De rerum natura (Despre natura lucrurilor) a dezvoltat trei tendințe principale. Prima, credința că întreg universul constă din atomi, care se combină la întâmplare pentru a da naștere tuturor lucrurilor din
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
epicurismul, doctrină filozofică a cărei forță ideologică a transgresat veacurile, în ciuda faptului că din voluminoasele scrieri ale lui Epicur nu s-au mai păstrat decât fragmente, două culegeri de sentințe morale și trei scrisori. Nu vom intra în detaliile teoriei atomiste, ci ne vom referi cu precădere la poziția etică exprimată de acesta, dat fiind că i-a tentat pe parodiștii renascentiști, transformându-i, treptat, discipoli, cum transpare din scrierile lor. Epicur afirma că "plăcerea este primul dintre bunurile înnăscute", că
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ascetic. De o parte Leucip, Democrit, Aristip, Diogene, Epicur, Lucrețiu, Horațiu etc. -, tradiția ale cărei mari figuri sunt puse laolaltă pentru prima dată în prezenta lucrare; de cealaltă parte, chiar contemporanii lor: Pitagora, Parmenide, Cleanthes, Chrysippos, Platon, Marcus Aurelius, Seneca. Atomiști, moniști, abderitani, materialiști, hedoniști, contraidealiști, dualiști, eleați, spiritualiști și partizani ai liniei ascetice. Filosofia, în perioada ei grecească, dar și mai târziu, n-a încetat să prezinte un dublu chip, din care nu este arătată, privilegiată, decât o singură față
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Democrit era suficient, umbra lui Leucip nu era necesară... Personaj greu de surprins, figură imposibil de desenat, Leucip a existat totuși cu adevărat și îi datorăm o operă importantă din punct de vedere filosofic, întrucât din ea purced toate teoriile atomiste ale Antichității și din perioadele care se vor reclama mai târziu de la ele - să ne gândim la libertinajul erudit din secolul al XVII-lea, care naturaliza aceste poziții filosofice mulțumindu-se adesea cu o simplă plagiere a opțiunilor primului materialist
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
un anume fel și dau naștere unor simulacre. Acestea există în număr nelimitat și, în asocieri ce depind de forma, ordinea și dispunerea lor, constituie materia și substanța întregii realități, fără nicio limită. Ansamblul se mișcă în vidul identificat de atomiști cu neființa - dat fiind că mișcarea n-ar fi posibilă într-un plin. Așadar, la ei, neființa există și coincide cu vidul. În această ordine de idei, necesitatea se identifică cu destinul, el însuși reductibil la forțele care constituie materia
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
albă pătrunde prin spațiul lăsat de o ușă sau de o fereastră întredeschisă; trebuie să ni-l imaginăm pe filosof meditând, gândind, reflectând în fața firișoarelor de praf mișcându-se într-o rază de soare - și apoi punând bazele unui materialism atomist care rezistă descoperirilor științifice grație cărora pătrundem din ce în ce mai adânc și din ce în ce mai bine tainele materiei. 4 Etica bucuriei autentice. În logica lui Leucip, fizica induce o etică. Într-adevăr, reducerea oricărei realități la materie îi surghiunește pe zei într-un spațiu
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
în acea clipă talentul ironistului, al medicului și al filosofului înzestrat pentru jocul cauzalităților raționale... Același Democrit a orbit însă, nici până azi nu se știe în ce împrejurări. Unii - Tertulian, în speță, dar este știută perfidia creștină față de filosoful atomist - susțin că și-ar fi ars ochii cu un scut îndreptat spre soare. Deci o mutilare voluntară, motivată de dorința înțeleptului de a termina odată cu imaginea femeilor care declanșau în el o dorință tot mai greu de satisfăcut cu trecerea
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
a percepe încheierea unei vieți de fecioară nasul este de ajuns, pentru că atomii solicită atât simțul olfactiv, cât și vederea - formele și înlănțuirile decid. Se mai spune și că (iar anecdota contează pentru stabilirea filiațiilor filosofice, mai precis între materialismul atomist și sofistica ateniană) Democrit a remarcat, într-un port la Mediterana, inteligența, aura ori sagacitatea unui hamal deosebit de înzestrat. L-a cumpărat, iar apoi l-a promovat secretar. Mai târziu, acesta va deveni un filosof reputat răspunzând la numele de
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
sintetizează, prin figuri ușor de memorat, deci de experimentat și apoi de transmis, un conținut filosofic. Aceste butade mnemotehnice, aceste fotografii grecești, aceste cromolitografii ale Antichității expun principiile materialismului abderitan și îl fac vizibil. În acest sens, ele sunt anecdote atomiste. Problema constă nu atât în autenticitatea lor anecdotică, cât în adevărul lor filosofic. Ce importanță are dacă Democrit întâlnește efectiv pe stradă o fată căreia îi dă o lecție de filosofie atomistă? Important este că ar fi putut s-o
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
fac vizibil. În acest sens, ele sunt anecdote atomiste. Problema constă nu atât în autenticitatea lor anecdotică, cât în adevărul lor filosofic. Ce importanță are dacă Democrit întâlnește efectiv pe stradă o fată căreia îi dă o lecție de filosofie atomistă? Important este că ar fi putut s-o facă. Mai mult: că acest fapt divers smuls ipotezelor de pe străzile Abderei permite un vademecum al materialismului abderitan. Căci ce ne spune această istorioară? Același lucru ca și aceea cu pâinișoarele; ea
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
7 Despre plăcerea pe care o găsești în tine însuți. Dacă există o etică hedonistă la Democrit, ea rezidă în această desemnare a bucuriei ca finalitate a moralei, la care se adaugă utilitatea pe post de criteriu al binelui. Filosofia atomistă a abderitanilor lasă oamenilor câmp liber să-și construiască propriul destin pe pământ. Izbăviți prin fizică, datorită căreia știm că n-avem a ne teme de zei, de natură ori de moarte, că putem acționa asupra lucrurilor pentru a le
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]