315 matches
-
morfologică, Orizont, 3, nr. 6, 1991, 12—13; Raporturile sintactice și exprimarea lor, nr. 7, 13: Analiza sintactică a propoziției [I], nr. 8, 13; [II], nr. 9, 13; Limba română pentru clasa a VIII-a, nr. 11, 13; Propoziția subordonată atributivă, nr. 15, 12 [v.r. nr. 343]. [97] MIREA, ALEXANDRU, Raporturi sintactice în propoziții și în frază (II), în “Limbă și literatura română”, Buc., an XX, nr. 2, apr.-iunie., 1991, p. 7 9. [98] MIREA, ALEXANDRU. Raporturi sintactice în
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
română”, București, an XXII, nr. 2, aprilie-iunie, 1993, p. 5 7. [26] BEJAN, D., Confuzii ale subiectivei cu alte subordonate, Excelsior, l, nr. 3, 1992, 16-17 [v. t. c. nr. 576]. [27] BEJAN, D., Dificultăți în identificarea subordonatelor predicative și atributive, Excelsior 1, nr. 4, 1992, 14—16). [28] BELTECHI EUGEN, Propoziția subiectivă. Repere teoretico-metodologice, Excelsior, l, nr. 3, 1992, 13 — 15. [29] BEREA-GĂGEANU, ELENA; MOIGRĂDEANU, DOINA; POPESCU, FLORIN D.; TABARCEA, CEZAR, Limba română. Limbă și stil, punctuație și ortografie, vocabular
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
IOAN N.; ALEXANDRESCU, COCA; POPA ELENA GH., Culegere de exerciții gramaticale pentru clasele V-XII. Volumul al III-lea. Partea I. Sintaxa propoziției și a frazei: Predicatul, Subiectul. Predicativa. Subiectiva. Partea a II-a. Sintaxa propoziției și a frazei: Atributul - atributiva. Complementul direct - completiva directă. Complementul indirect - completiva indirectă. Bacău, Editura Plumb, 1997, I: 150 p; II: 208 p. [179] POPA, ION; POPA, MARINELA, Gramatica limbii române pentru clasele V-VIII. Ediția a III-a. București, Niculescu, 1997, 408 p. [180
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
NADINA; DOBRA, NATANAEL; TUNSOIU, VERONICA, Corijarea limbajului scris: metodă practică, Bistrița, Nova Didactica, 2008, 86 p. [115] PAMFIL, ALINA, Limba și literatura română în gimnaziu: structuri didactice deschise, Pitești, Paralela 45, 2008, 230 p. [116] PANDURU, ANADA-VALERIA, Atributul și propoziția atributivă, Drobeta-Turnu Severin, Irco Script, 2008, 84 p. [117] PANDURU, ANADA-VALERIA, Clase de cuvinte în limba română, Drobeta-Turnu Severin, Irco Script, 2008, 55 p. [118] PANDURU, ANADA-VALERIA, Complementele circumstanțiale de cauză și de scop și subordonatele corespunzătoare acestora, Drobeta-Turnu Severin, Irco
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
HALASZI, MONICA; ALUCULESEI, ELENA; IFTINIU, NICOLETA; OLARU, VIRGINIA, Limba și literatura română: ghid de pregătire intensivă pentru lucrări de control și teze - clasa a VII-a, Pitești, Nomina, 2009-2010, 2 vol. [82] GORAN, VASILE; CREANGĂ, ALEXANDRU, Atributul și propoziția subordonată atributivă, Pitești, Nomina, 2009, 91 p. [83] GORAN, VASILE; DARADICI, LADISLAU; BERGER, DRAGA, Ghid de pregătire a concursurilor și olimpiadelor școlare: clasa a VI-a, Pitești, Nomina, 2009, 126 p. [84] GORAN, VASILE; VELCIOV, DIANA; CHINTOANU, DORINA; DARADICI, LADISLAU, Limba și
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
multe subcategorii astfel: 1. după posibilitatea de evaluare a nivelului de calitate: -caracteristici măsurabile direct: greutate, viteză, consumuri specifice, materiale utile, caracteristici măsurabile indirect: fiabilitatea determinată de rezistența la uzură, rentabilitatea prin evaluarea cost-profit. 2. după modul de exprimare: caracteristici atributive: definire prin calificative (satisfăcător, mediu, rău, bun, etc.) -caracteristici cuantificabile: stabilire a nivelului prin măsurare directă sau indirectă. 3.după rolul În satisfacerea cerințelor utilizatorilor: -caracteristici critice: lipsa sau situarea lor sub un anumit nivel nu permite accesul pe piață
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
calitatea de semnificant, acesta "este tratat că o configurație". Autorul argumentează: "Conținuturile apar numai sub formă de cuvinte, fraze sau interjecții. În comunicarea gestuala verbul este implicit, este natura lui "a fi", nu "a face". Enunțul apare că un enunț atributiv, calificativ și nu predicativ. Asistăm deci la incapacitatea (s.n.) gestualității comunicative de a produce prin esență să enunțuri despre lume sau despre oameni 64. Eforturile specialiștilor îndreptate spre definirea gesturilor au fost semnificative, iar numărul enunțurilor rezultate din aceste eforturi
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
forța lucrurilor și capacitatea de a înțelege”); panteismul (Dumnezeu e în lume, însă inactiv, prin contrast cu prezența păgânului Zamolxe); copilăria și satul natal, erosul, inserțiile folclorice sub forme originale etc. O paralelă stilistică Arghezi-Blaga relevă virtuozitatea „cuvântului adjectival și atributiv” la primul, „poezia substantivului” la al doilea, respectiv sentimentul detaliului versus sentimentul întregului. Celelalte două cărți, Pompiliu Constantinescu - „un Saint-Just al opiniei critice” (1981) și G. Călinescu - poet și teoretician al poeziei (1982), sunt acumulări de locuri comune, într-un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287841_a_289170]
-
fi" a acestuia a inclus întotdeauna și pe aceea de ,,a nu mai fi". Quitonce moare asemenea identității dezirabile, în hohote de râs, ca o paiață. Râsul lui Quitonce va fi purtat de Emanuel cu sine, pentru că printr-un transfer atributiv va deveni chiar râsul său. Astfel, de la ascultarea și tăcerea celorlalți se va ajunge la ascultarea sinelui. Personajele blecheriene, ca de altfel și personajele lui Mann, iau în calcul posibilitatea lor de ,,a nu mai fi", după ce au conștientizat posibilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
289. Solange, cu parfumul ei proaspăt de mandarină și lavandă, sau Isa, cu tenul ,,palid însă nicidecum anemic"290, asemănător cu ,,luciul mat al unei pietre gălbui îndelung șlefuită"291, trimit la imaginea aceasta a femeii-statuie. Asistăm la un transfer atributiv dinspre maladiv spre eros. Astfel, putem spune că la Blecher, erosul împrumută semnele bolii. Personajele feminine ajung invariabil să fie la fel de incomode ca boala pe care Emanuel trebuie să o îndure: ,,îl jena din ce în ce mai mult ghipsul și parcă și Solange
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
în somn (sau chiar în trezire) aspecte inefabile de care nu mă mai pot separa"317. Astfel, piațeta din fața poștei din București nu o poate vedea decât în alb și roșu. La fel și personajele care populează piațeta. Prin transfer atributiv, domnul cu baston și mustață, măturătorul și doamna cu rochie roșie prezintă aceleași însușiri cromatice. Toate aceste intruziuni ale visului în real și ale realului în vis nu fac decât să ,,zdruncine cu totul credința într-o realitate bine închegată
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
aceea că situația are „puterea” de a influența comportamentul individului, evoluția sa ca personalitate, anulând uneori calitățile individuale. De unde concluzia: un act social nu poate fi Înțeles decât În context și În situația dată. Mediile sociale determină apariția unor situații atributive, normative, structurale, coercitive sau ecologice și acestea pot construi un anumit stil de viață și de model de personalitate dezirabilă. Oamenii se pliază atunci după context și situații, renunță la propriile idei și atitudini, se adaptează normelor de grup, devin
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
pe cînd formula semantică a cuvintelor comune conține atît constante, cît și variabile. Altfel, constituenții semantici ai numelui propriu sunt articolul hotărît atașat unui apelativ generic (numit de specialiști stem, un fel de „nucleu“ al formulei semantice), plus o propoziție atributivă (sau un atribut). De exemplu, București = orașul care este capitala Romîniei. Cuvintele comune pot fi definite în mod similar („omul este ființa care...“, „mărul este pomul care...“, „calul este animalul care...“), diferența constituind-o caracterul variabil al nucleului („ființă“, „pom
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
integrală). Lorenzo Renzi identifica, din perspectiva tipologiei topice a lui Greenberg, 14 trăsături comune ale limbilor romanice: 1. Existența prepozițiilor și nu a postpozițiilor 2. Auxiliarul se așază în fața verbului lexical 3. Pronumele interogativ se așază în fața verbului 4. Adjectivul atributiv manifestă tendința de a-si urma determinatul 5. Complementul numelui în genitiv urmează după determinatul sau 6. Demonstrativele și numeralele preceda determinatul 7. Adverbul se așază în fața adjectivului pe care-l modifică 8. Existența secvenței adjectiv - particulă comparativa - termen secund
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Ediția din acest an a "Anonimului" aduce încă ceva nou, la nivelul criteriilor de selecție a filmelor care vor intra în competiție. ("Cotidianul", 18.II.2006). 3.1.4. Sintagma la nivelul este uneori omisibilă în cadrul relației sintactice de tip atributiv, ceea ce reflectă un anumit grad de desemantizare a clișeului: [Crainicul sportiv:] Arbitrul vorbește despre oboseală la nivelul lotului pe care-l pregătește. [ Se aude vocea antrenorului:] Este vorba de oboseală la nivelul jucătorilor. (Radio România Actualități, 24.X.2005); "oboseala
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
exprimate prin substantive, care sunt entități extraindividuale și "non-acționale" (de exemplu, recunoștința, cinstea, minciuna). Calitatea morală indică și definește un nivel al experienței morale reflexive a colectivităților. Termenul calitate este bivalent semantic, având o semnificație dominantă substantivală și una latentă atributivă. Prin semnificația atributivă, calitatea morală comunică subteran cu însușirea morală. Această corelație interioară poate fi redată astfel: calitatea morală indică imaginea spontan-reflexivă pe care oamenii o au despre însușirea morală, iar însușirea morală este calitatea morală pe care oamenii o
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
care sunt entități extraindividuale și "non-acționale" (de exemplu, recunoștința, cinstea, minciuna). Calitatea morală indică și definește un nivel al experienței morale reflexive a colectivităților. Termenul calitate este bivalent semantic, având o semnificație dominantă substantivală și una latentă atributivă. Prin semnificația atributivă, calitatea morală comunică subteran cu însușirea morală. Această corelație interioară poate fi redată astfel: calitatea morală indică imaginea spontan-reflexivă pe care oamenii o au despre însușirea morală, iar însușirea morală este calitatea morală pe care oamenii o recomandă ca dezirabilă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
cu alt tip de tulburare psihiatrică (54); - adolescenți fără tulburare depresivă în prezent sau trecut și fără alt diagnostic psihiatric (1308). În cadrul tulburărilor cognitive asociate depresiei conform ipotezelor lui Beck, autorii au definit în prealabil „cognițiile negative” și un stil atributiv (Attributional Style) particular. Adolescenții deprimați prezintă particularități ale funcționării cognitive (cogniție negativă, atribuirea evenimentelor negative propriei persoane) ceea ce îi diferențiază de adolescenții în remisie (cei care au fost deprimați) și de adolescenții fără depresie. Întâlnim în această situație constatări făcute
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
așadar, pot fi dezvoltați și ei în grupuri sintactice determinante (adjectivale, substantivale genitivale sau prepoziționale) poartă, la diverși autori, denumiri variate, fiind diferențiați, de pildă, în determinative și în modificatori (în rândul cărora unii includ și articolul), ori în elemente atributive de calificare, de identificare etc. Structura unui GN poate fi: S + A (rom. casă frumoasă, engl. electric train), S + (Prep +) S (rom. casă de piatră, casa din vale, casa bunicilor, engl. gas fire), S + Art (rom. o casă, niște case
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
modificatorii și calificatorii: într-un grup nominal complex ca engl. the lovely gas fire in the lounge, substantivul cap de grup este fire, modificatorii sunt the, lovely și gas, iar in the lounge este calificator. Modificatorii pot fi determinative sau atributive, iar acestea din urmă sunt fie "epitete" (adică adjective calificative), fie "clasificatoare" (adică substantive sau adjective restrictiv-categoriale), cum sunt gas și electric din sintagmele a gas cylinder și an electric train 71. Potrivit acestor autori, grupul nominal (engl. noun group
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
și Lampe "lampă", reunite prin "elementul de joncțiune" ("Fugenelemente") -en-. În compusul ebraic bet sefer "școală" (literal: "casa cărții"), format din bayit "casă" și sefer "carte", capul structurii este marcat prin faptul că ia forma bet "casă a ...", exprimând raportul atributiv. Acest mod de marcare a capului, indiferent dacă este vorba de compuse sau de sintagme, este caracteristic limbilor semitice, în timp ce în limbile turcice există mărci sufixale specifice ale posesiei, atașate regentului, chiar dacă și modificatorul poate purta un sufix explicit al
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
a apartenenței (posesiei), în timp ce modificatorul din cea de a doua sintagmă are și sufixul -in al genitivului; tc. demiryolu "cale ferată" este un compus (calchiat) format din demir "fier" + yol "drum, cale" + -u, marcă a apartenenței, a raportului de subordonare atributivă. După cum vom vedea, astfel de mărci ale raportului sintactic sunt omise și ele în cazul condensării sintagmei sau compusului. În alte limbi, mai ales în cele de tip analitic, combinarea în compuse sau în sintagme stabile se realizează fără nicio
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
structură din care au fost omise unul sau chiar mai multe elemente de legătură ale unui grup sintactic complet (rom. câine-lup, mazăre-siloz, Ocna-Mureș, Șiclodul-Coastă, tren-fulger, fr. chien-loup, porte-parole); în astfel de compuse eliptice "se poate subînțelege un raport de subordonare atributivă de tip prepozițional sau genitival" (FCLR I, p. 39) sau un raport de coordonare (tace-face), dar ele nu pot fi atribuite condensării lexico-semantice, deoarece elementele lexicale omise nu sunt cuvinte noționale al căror sens să fi fost asimilat în cele
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
la Eroilor?, M-am mutat în Baicului), dacă nu am ști că genitivul nu mai exprimă aici dependența, posesia sau apartenența, ci este un nume propriu surprins prin condensare în această formă gramaticală, care și-a pierdut pentru moment funcția atributivă apozițională, preluând-o pe aceea, de complement, a sintagmei din care provine (Stația Eroilor, Cartierul Baicului). Valorile și întrebuințările sintactice inițiale sunt însă prezente în mintea vorbitorilor și revin deîndată ce sintagma este restabilită. Avem a face, în toate aceste
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cameră / cameră cu aer, Cameră / Camera Deputaților, pistol / pistol de lipit, engl. closet / water closet etc. VII. 2.2. Regent substantival + (prepoziție +) determinant substantival 2.2.1. În funcție de limba în care s-a format sintagma sau compusul de bază, determinantul atributiv poate fi indicat prin prepoziție, prin flexiune cazuală, prin topică (inclusiv în cazurile de simplă juxtapunere) sau prin alte mărci ale relației sintactice de subordonare, iar condensarea implică, de regulă, omiterea acestor mărci, împreună cu substantivul regent. Absența, în unele limbi
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]