289 matches
-
dispozitivelor corono-radiculare la nivelul 13, 23, 45. Această variantă terapeutică provizorie, în contextul unei ierarhizări corecte a planului terapeutic, sub semnul criteriilor socioeconomice favorabile, ar trebui să prefațeze reabilitarea implanto-protetică de elecție pentru câmpul protetic, manoperă precedată de pregătire preimplantară (augmentare și sinus lift). CAZ CLINIC 2: Pacient A. M., 34 ani, mediu urban Cel de-al 2-lea caz clinic ne ancorează ca și variantă terapeutică tot în teritoriul protezării amovibile, reunind protezarea provizorie la maxilar cu protezarea scheletată ce a
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
retraumatizare, precum și de contaminare și distorsionare a amintirilor. Acest lucru este important mai ales în contextul dezbaterii actuale privind „amintirile false”. O asemenea abordare reîntărește mai ales „sinele adult” care funcționează pe bazele raționale ale lui „aici și acum”. Această augmentare a „diviziunii eului” între „copilul rănit” și adultul care funcționează rațional este un element important pentru a permite pacientului să reevalueze experiențele formative critice (anterioareă de la „distanță”. Scheff (1979Ă spune că atunci când pacienții sunt optim distanțați de sentimentele lor (ceea ce
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
și acțiuni ale minții (vezi mai josă și care încearcă a „uita” sau a se lepăda de limitele trupului fizic. Mai degrabă decât o țesătură de limite fizic-trupești sau decât o încrengătură de mecanisme și mașinării, corpul tehnologizat este o augmentare și o întrețesere de fenomene, forțe, materialități și seducții, conexiuni și plăceri, de la cele fizice la cele sociale. O altă sintagmă deleuzo-guattariană celebră care a inspirat perspectiva asupra trupului abordată în acest capitol, alături de cea a mașinilor dezirante, este „corpul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
explorării interfeței om-mașină11, al doilea termen discursiv al fuziunii este preferat, în dauna primului termen. Din moment ce „capacitățile faptului de a fi corp sunt constrânse de faptul de a avea corp” (Stelarc, 1995, p. 92Ă, urmează ilustrarea unei serii de evoluții/augmentări care devin imperioase corpului uman în context „postbiologic”. Trecerea care se remarcă este de la stadiul psihoorganic al trupului uman la extinderea electronică și la interfațarea cibernetică a „sistemului” postuman sau de la „psihocorp” la „cybersisteme”. Postulând faptul că informația nu mai
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sisteme care instituie noi reguli și discipline la nivel global, constrângeri tehnologice și mediale: controlul și monitorizarea corpului se realizează în cadrele Internetului cu o intensitate sporită, la fel de cyborgică precum corpul însuși. Libertatea manipulării trupului nu se exercită doar în favoarea augmentării personale, ci și ca tehnici de impoziții și de forțe externe (în accepția de bioputere din Foucault, 1997, sau Foucault, 2003Ă: procese prin care practici instituționale măsoară și categorizează corpul uman, de la proiecte medicale (vezi mai jos Visible Human Projectă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
o instalație video de la Centrul Pompidou din Paris, inserând microcamere prin orificiile propriului trup pentru a explora teritorialitatea corporalității feminine. Iar Jane Prophet creează în 1998 CD-ROM-ul „The Internal Organs of a Cyborg”, divagând vizual-scriptic pe tema implantului și a augmentării chirurgicale (vezi Prophet și Hamlett, 2000, pentru astfel de ilustrăriă. În această direcție, diverse expoziții se adresează raportului dintre tehnologie, artă și trup, precum internaționala „Posthuman”, începând cu anul 1992 la Muzeul de Artă Contemporană din Lausanne sau „Foreign Body
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
al identității, al culturii și al artei. Performările sale constau în transmiterea video a operațiilor chirurgicale, în lectura unor texte simbolice și în dialogul cu privitorii, dar și în expunerea imaginilor generate pe computer ale propriului chip prin hibridare cu augmentările pe filieră artistică și mitologică. Artista din Franța încearcă astfel să dovedească că idealul ține de practica imaginii corpului, nu de corpul în sine. Pe de o parte, aceste reconfigurări faciale ilustrează modelul baudrillardian al imaginii-simulacru, chipul artistei fiind o
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
istoricizate. Pe de altă parte, performările imaginale ale artistei Orlan se întâlnesc cu performările corporale ale lui Stelarc (vezi primul capitolă: chirurgia cosmetică și restilizarea feței sunt, precum implantul sau proteza la artistul australian, modalități de modificare funcțională și de augmentare a corpului, dar și de estetizare a acestuia („Mi-am dăruit trupul artei” este titlul unei instalații video a artisteiă. Încadrându-se artei postumane, reconfigurările corporale ale acestor artiști sunt demersuri de cyborgizare a umanului și de depășire a limitelor
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
umană, cu alte specii sau cu artefactele mașinice și relaționează viul artificialului sau non-viului. Postumanului i se recunoaște caracterul metisat (carbon-silicon, organ-hardware, minte-software, biologic-culturală, astfel că interfațării sau inserării unei proteze cibernetice i se atribuie rolul de a produce o augmentare tehnologică a corpului, în loc de a genera descarnarea, dematerializarea sau dezumanizarea. În condiția postumană, corpul nu este „lăsat în urmă”, cum sună unele declarații cyberpunk, dimpotrivă, cunoaște o reîntrupare extinsă și transmutațională. Acest punct de vedere este unul al includerii și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
mintal, socială și a umanității prin intermediul noilor tehnoștiințe. Postuman și transuman (cu nuanțele suprauman, metaumană sunt concepte utilizate adesea în același scop și cu aceeași conotație în cadrul curentului, fără o demarcație clară între ele și chiar sinonimizate: mai-mult-decât-umanul obținut prin augmentarea intelectului, a memoriei, a puterilor și a percepțiilor fizice etc. Definit printr-o perspectivă filosofică speculativă și interdisciplinară, mixând tehnoștiința cu economia, istoria, științele naturii și studiile culturale, transumanismul își exprimă credința că specia umană, departe de a întruchipa faza
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
trans-/postumanul drept ființa potențial nemuritoare, capabilă de autoprogramare și de autocontrol, descriu subiectul postuman în contextul perpetuării legilor fizice, ale barierelor sociale, economice, politice. În cadrul acestei orientări există în principal două tendințe. Prima dintre acestea pune în balanță posibilitățile augmentării umanului prin nanotehnologie sau prin interfețe neuronale, în moduri în care mintea umană nu poate să-și imagineze în momentul de față, valorificând în același timp abilitățile umane. Cea de-a doua se referă la posibilitatea prin care oamenii creează
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
mână concomitent cu invenția noilor tehnoștiințe. De asemenea, militează pentru adoptarea unei poziții etice critice care să sprijine utilizarea tehnologiilor în direcția avantajelor. Spre exemplu, robotica promite, astăzi, atât ajutorul dat omenirii de către mașini, cât și înlocuirea limitelor umane cu augmentările robotice, care sunt omnipotente, însă amorale. Pe lângă imaginea cyborgului (a omului cibernetizată, iconul robotului (a sistemului tehnologic care poate sau nu să fie antropomorfică este sursa unor speculații și a unor utopii care spulberă crezul umanist al umanului drept „vârful
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în modificarea geneticii embrionilor umani. Dacă umanul protezat sau interfațat în ipostazele cyborgului sau avatarului poate fi considerat o încercare de autodepășire, umanul transgenic are codul genetic manipulat până la limita sfidării proceselor evolutive darwiniene. În fine, nanotehnologia se angajează în augmentarea sistemului imunitar, în curățirea mediului înconjurător, în vindecarea cancerului etc. Pe de altă parte, aceste tehnoștiințe pot crea, în secolul XXI, arme militare sau teroriste mai periculoase chiar decât armele de distrugere în masă ale secolului XX, arme biologice, chimice
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
un critic precum McKibben (2003Ă afirmă că specia umană este „destul” de bună așa cum este ea în mod natural, transumaniștii vor să savureze toate minunățiile și miracolele tehnoștiințifice, să aspire la „mai mult decât un simplu uman” și să caute augmentări corporale și mintale de tipul „mai rezistent”, „mai inteligent”, „mai talentat” etc. Astfel de puncte de vedere sunt radicale, fie că vin din partea utopiilor transumaniste, fie din partea distopiilor bioconservatorilor. Întrucât respingem orice formă de discurs radical, propunem o perspectivă situată
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
finite, microperspective aplicabile fiecărei probleme în parte. Într-o infinitate de simulări, puncte de vedere și postulate, existența și cunoașterea postumane nu pot decât să rămână finite și incomplete, relative și insuficiente, subiective și senzoriale, oricât de multe „îmbunătățiri” și augmentări tehnologice s-ar aduce ființei umane. Atracția și fascinația care se manifestă astăzi pentru ființa cyborgică, cea avatarică sau cea transgenică trebuie să se realizeze în limita compatibilității acestora cu natura umană, cu complexitatea paradoxală și cu incertitudinea sceptică a
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
permanentă (adică efortul de ameliorare a calificării inițiale, vizând evoluția individului, destabilizarea unor vechi deprinderi și restructurarea personalității), educația adulților (lărgirea polivalenței, modificarea statutului persoanei prin dobândirea unei culturi solide) și educația permanentă, prin fixarea unor scopuri ambițioase de dezvoltare, augmentarea polivalenței personale. Educația adulților are deci un specific al său, ea răspunde nevoilor indivizilor (de a învăța sau de a se schimba) și dorințelor acestora (de a acumula și a schimba condiția lor socială și personală), stimulează inventarea strategiilor de
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
în mod intrinsec, și în aceeași modalitate distruge structura veche, pe care se așază, pentru a crea o structură complet nouă. "Distrugerea creatoare" explică rezistența pe care o întâmpină uneori punerea în practică a inovațiilor. Rezistența la inovații crește odată cu augmentarea gradului de radicalitate al inovației. Cu cât inovația este mai radicală, implicând trecerea la noi tehnologii sau chiar la noi forme de organizare costisitoare, cu atât gradul de rezistență este mai mare. Schumpeter apreciază că inovația apare ca rezultat al
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
pentru tema propusă. Inițiată de către Schultz, teoria capitalului uman a căpătat forma cunoscută astăzi odată cu Becker. Laureat al Premiului Nobel, Becker face distincția dintre capitalul nativ și capitalul dobândit, observând importanța strategică a investițiior în capitalul uman, în prezervarea, respectiv augmentarea sănătății fizice și psihice 56. Este important a face distincția dintre tipurile de cunoștințe oferite în procesul de învățământ, sau după caz de trainning, de către universități, pe de o parte, de către firme, pe de altă parte. Fiecare dintre ele are
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
spațiu fizic echipe de cercetători din state membre diferite înseamnă a promova concurența dintre acestea, urmărind obținerea de idei noi. Elementele de noutate aduse de programul-cadru șapte nu se rezumă la sporirea bugetului alocat (raportat la programele-cadru anterioare). Sunt promovate augmentările necesare finanțării cercetării prin crearea Consiliului European pentru Cercetare, sunt stabilite noi regiuni ale cunoașterii, este finanțată cercetarea prin împărțirea riscului, este creat conceptul de "inițiative tehnologice comune" în imediata prelungire a anterioarelor "platforme tehnologice comune" și este instituit Serviciul
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
și al riscului. Practic, riscurile asumate sunt acoperite parțial de Banca Europeană de Investiții. Observând evoluția programelor-cadru, atât din punct de vedere al finanțărilor pe care le implică din partea Uniunii Europene, cât și din perspectiva domeniilor de cercetare finanțate, observând augmentarea continuă a acestora, opinăm că, adițional sporirii finanțărilor prin intermediul programelor cadru, este imperativă găsirea altor soluții de coordonare, care să conducă la o mai mare integrare a politicii de cercetare-dezvoltare-inovare. O astfel de soluție o identificăm în Spațiul European de
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
politica cercetării-dezvoltării-inovării prin: sporirea competitivității, consecință directă a promovării noului tip al economiei bazată pe cunoaștere, și efortul sporit orientat către dezvoltare. Aceastea necesită, ca o condiție sine qua non, investiții în sectorul cercetării, al inovării, al dezvoltării tehologice, al augmentării stocului de cunoștințe, dar și al îmbunătățirii accesului la finanțare. Defavorizarea potențială a unei euroregiuni (din motive ce țin de politica de mediu, demografie ș.a.) poate fi tratată prin dezvoltarea capitalului intelectual. Aceasta deoarece statele membre ale Uniunii Europene, pe
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
productivității. Valorizându-și cetățenia europeană, cetățanul român este mai educat, mai bine informat și mai conștient în exprimarea drepturilor sale, participând astfel, indirect, la creșterea calității vieții sale, dar și a celorlalți, precum și la consolidarea bazelor democratice ale României. O augmentare a gradului de cultură și de educație a cetățeanului român are rolul de a consolida gradul de europeism al României, cu efecte pozitive asupra unei potențiale creșteri economice. Din această perspectivă, este necesar să avem în vedere și evoluția istorică
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
cercetării-dezvoltării-inovării, dat fiind accentul pus pe cererea de cercetare-inovare, dar și necesitatea existenței unei oferte în aceeași direcție, considerăm că unul dintre principiile acestei strategii ar trebui să vizeze nu doar creșterea cererii românești în materie de cercetare- dezvoltare-inovare și augmentarea ofertei în acest sector. Aceasta înseamnă o intervenție responsabilă a factorului politic, coroborată cu susținerea cercetării în ramurile de cercetare tradiționale, care și-au demonstrat capacitatea de a produce valoare adăugată, cât și în domenii de cercetare noi, pentru care
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
poli de excelență. Specializarea cercetării românești a fost gândită (și această linie de gândire trebuie continuată) pentru următoarele domenii de cercetare tradiționale: matematică, fizică, fizică tehnologică, geologie, fizica atmosferei, biologie, genetică, medicină, chimie, mediu, știința materialelor În plus, este necesară augmentarea capacității instituționale românești, fiind posibilă prin crearea de instituții capabile să se integreze în europiața cercetării-dezvoltării-inovării. 3.1.6. Principiul acordării de ajutoare de stat pentru susținerea inovării este trecut ca atare în Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare, Inovare și
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
vârsta cuprinsă între 35 și 45 de ani, după vârsta de 50 de ani posibilitatea de a obține rezultate deosebite fiind în descreștere 142. Dat fiind că cele mai multe rezultate în sectorul de cercetare sunt obținute pe filieră academică, este necesară augmentarea investițiilor în acest sector. Din această perspectivă, este important de observat că rezultate remarcabile în cercetare sunt obținute ca urmare a unei activități prestate în echipă. Tot literatura de specialitate 143 evidențiază că munca în echipă este mai ușor acceptată
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]