115 matches
-
format prin derivare parasintetică de la cuvântul de bază pământ; * un numeral format prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin conversiune, de la prepoziția de; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul negativ im-; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul augmentativ -ărie; * un cuvânt format prin conversiune, de la substantivul ajutor; * o interjecție formată prin compunere prin alăturare cu cratimă; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul negativ i-; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul moțional -oaică; * un adverb format prin
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
subtip al limbilor izolante. De pildă, într-o limbă incorporanta cum este limba eschimo yupik (Siberia), se poate adaugă un număr foarte mare de afixe (uneori chiar zece) unui lexem. Secvență angyaghllangyugtug este compusă din angya - "barcă"; -ghlla- - afix (sufix) augmentativ; -ng- - "a lua, a procura, a face rost"; -yug- - "a vrea, a dori"; -țug- - sufix pentru persoana a III-a singular și se poate traduce prin El vrea să-și ia o barcă mare. De remarcat în acest exemplu este
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cele relatate. Viitorul, de care se leagă realizarea gândurilor noastre este un timp subiectiv; trecutul este obiectiv. Funcția emotivă se realizează și prin utilizarea dativului etic, a superlativului absolut realizat prin mijloace expresive. Acestora li se alătură sufixele diminutivale sau augmentative. în comunicarea orală, aceste fenomene lingvistice sunt însoțite de gesturile, de mimica emițătorului care, voluntar sau involuntar, conștient sau nu, se comunică pe sine însuși, își manifestă emoția, sentimentele, dispoziția afectivă. Funcția referențială (denumită funcție reprezentativă de către Bühler și limbaj
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
în comunicare; construcții pleonastice și atracția paronimică; corectarea construcțiilor pleonastice; corectarea greșelilor determinate de atracția paronimică;) c) Mijloacele de îmbogățire a vocabularului (cuvânt de bază; cuvinte derivate/serii derivative; rădăcină, sufixe și prefixe; sinonime și antonime; sufixe diminutivale și sufixe augmentative; câmpuri lexicosemantice; cuvinte compuse prin alăturare, subordonare și abreviere; familia lexicală derivate, compuse, cuvinte obținute prin schimbarea valorii gramaticale; împrumuturile;) d) Resurse ale expresivității limbii la nivelul lexico-semantic (selectarea cuvintelor; figuri de stil: personificare, comparație, enumerație, repetiție, epitet; comentarea rolului
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
în timp dezvoltă altele, de fapt el este învățat să învețe. 4.3. PECS - Sistemul de comunicare prin schimb de imagini Fundamentarea Sistemul de comunicare prin schimb de imagini este o metodă ce face parte din categoria denumită AAC (alternative augmentative communication alternative de îmbunătățire a comunicării). A luat naștere în cadrul programului Delaware pentru autiști pornind de la ideea că una dintre cele mai mari probleme ale autiștilor este comunicarea. Unii copii cu autism dezvoltă limbajul verbal în timp ce alții nu vor putea
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
expresive de realizare a gradului superlativ absolut ("Beat turtă!"/ "Mânios Dunăre"; Deștept minune mare!; Era o făptură frumoasă, frumoasă, frumoasă! / Avea un zâmbet laaaaarg!). Expresivitatea mijloacelor lexico-sintactice este actualizată prin termenii colocviali și argotici, prin derivatele lexicale. Sufixele diminutivale și augmentative dezvoltă o funcție hipocoristică, exprimă duioșia sau atitudinea ironică a emițătorului, asemenea derivatelor antroponomastice (Guliță, Ioniță, Angheluș). Substantivarea adjectivelor potențează forța expresivă a textului, grație detașării însușirii pe care obiectul o posedă (a se compara om sătul cu Sătulul... din
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
essere), ca în franceză, iar imperativul negativ de persoana a doua singular preia infinitivul (non andare !), ca în limba română. În domeniul lexicului, italiana se caracterizează, la fel ca toate limbile romanice sudice, printr-o mare productivitate a sufixelor diminutivale, augmentative și peiorative. Unele cuvinte latinești au fost moștenite numai de italiană, iar, la nivelul adstratului, există elemente de origine germanică, pătrunse în epoci diferite (bando, fiasco, rocca etc.), de origine arabă (ammiraglio, azzuro, dogana, limone etc.) și de origine greacă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
deseori considerat ca fiind egal cu pronumele personal propriu-zis. Așadar, de la nos, pronume inclusiv, care abate discuția de la persoana singulară, s-a ajuns la vos și voster în adresare, propune cu aceeași valoare inclusivă, dar, prin forma de plural, și augmentativă în raport cu singularul. De aici, s-a ajuns la ideea că adresarea respectoasă este cea care evită pronumele personal de singular, care a rămas a fi folosit în comunicarea între parteneri egali și, de aceea, franceza, vechea italiană, vechea spaniolă și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fost transmise chiar și limbilor germanice moderne. Astfel, de exemplu, italiana a împrumutat din longobardă cuvîntul balco (< long. balko), păstrat, de obicei în textele poetice, cu semnificațiile "balcon" și "cer". Pe terenul limbii italiene, s-a realizat însă prin derivare augmentativul balcone, care a făcut carieră europeană. Direct din italiană l-au preluat limbi precum franceza (balcon), spaniola (balcon), portugheza (balcăo), engleza (balcony), neogreaca (balkóni, μπαλκόνι). În alte cazuri, acest cuvînt a ajuns prin intermediul francezei: neer. balkon, germ. Balkon, iar, prin
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de două ori substantivul „belșug”, și în plus, apare o dată și adjectivul „nemăsurată”. Adjectivele sunt aproape fără excepție la forma lor de superlativ absolut, iar repetiția expresiilor „foarte mare”, „foarte mari”, „foarte sănătos” și „din belșug”, amplifică valențele și așa augmentative ale seriei calitative folosite. Structura nu ne trimite nicidecum cu gândul la o sărăcie de vocabular a autorului, scriitura făcând dovada până aici a unei bogății lexicale capabilă de a acoperi toate palierele povestirii, fără a se recurge la repetiții
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
locul copilăriei se ridică acum munți înalți. Un al doilea mod de emfază afectivă pentru ruptura de etapa încheiată este construit prin repetarea de trei ori a adjectivului pronominal alți, în colinda din Dragoslavele, Argeș. Mutația existențială primește o valoare augmentativă prin substituția familiei cu persoane străine, adeseori prea puțin binevoitoare. Satira folclorică alocă un spațiu gene¬ros relațiilor create prin alianță, drama acceptării noii familii luând în mod frecvent note tragi-comice. Dar cine este receptorul atât de fin al cântecului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ipostaza socială. În contingent, actanții se înscriu în multitudinea de clase umane (împărați, feciori, fete, neveste), în timp ce pătrunderea sau aparteneța la sacru aduce o titulatură singularizantă. Formarea cuvintelor prin derivare dezvăluie o creativitate cu rezultate directe în plan poetic. Prefixarea augmentativă, foarte frecventă în descântece, face din po- un echivalent popular al obișnuitului răs-: „Un om negru,/ Ponegru,/ Cu topor negru,/ Ponegru,/ Boi negri,/ Ponegri,/ S-o dus în pădurea neagră,/ Poneagrî”. Prefixul negativ are o egală valoare magică, în acceași
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fiecare potecă este smulsă din sacru și dăruită profanului. Procedeul derivării cuvintelor prin sufixare conține o altă opoziție, de data aceasta între dimensiunea negativă (malefică, distructivă) a lumii poetice și cea pozitivă (estetică, eroică), la care naratorul popular aderă. Sufixele augmentative definesc planul sacrului stâng: leoi, săncoi, strânsoi, fricoi, spăimoi, jidăvoaică, în timp ce sufixele diminutivale arată o implicare afectivă față de lumea familiară (sătișoare), erou fiușori, voinicel) și toate caracteristicile lui (fețișoară, mustăcioară), calul acestuia și harnașamentul (călușel, frâușor), ajutoarele năzdrăvane (vulturii au
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
diminutivale arată o implicare afectivă față de lumea familiară (sătișoare), erou fiușori, voinicel) și toate caracteristicile lui (fețișoară, mustăcioară), calul acestuia și harnașamentul (călușel, frâușor), ajutoarele năzdrăvane (vulturii au gușicioară, unghișoară), animalul sacrificat (bourel) ori ipostaza arborelui lumii (merișor). Dacă sufixele augmentative au și rolul de a supradimensiona puterile și apariția malefică, în plus față de a ilustra relația de dușmănie, inclusiv cu cel care povestește, sufixele diminutivale nu micșorează deloc atributele zugrăvite, ci le dau o încărcătură afectivă și îl implică prin
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
să revendice grandoarea este compensată la nivelul unei retorici grandilocvente instaurată prin practica jurnalistică. Discursul jurnalistic constituie lentila deformatoare în măsură să dea amploare evenimentelor, să transforme non- evenimentul în eveniment, banalul în excepțional. Aparent, naratorul se disociază de discursul augmentativ, „nu voi face fraze pompoase”, de „pompa” pe care excep- ționalismul personajului pare să o recomande creditând discursul jurnalistic ca o măsură, un etalon al obiectivității : „Mă voi mărgini a reproduce câteva pasaje din Amicul Poporulu“, de pe timpul când acest
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
sămănătoristă. Cariera revoluționară a junelui patriot cunoaște un hiatus problematic, punctat doar de susținerea tardivă a licenței în drept, teză al cărei titlu funcționează ca o sub- stanță de contrast, „Ordinea publică în Statul modern“. Și în acest caz, efectul augmentativ este prelucrat pe filiera unui retorism jucat, cel al discursului jurnalistic. Momentul apogetic al episodului academic îl plasează voit exagerat pe tânăr sub semnul excepționalului : „Licențiat în drept ! tânăr eminent ! iresistibil orator ! caracter mare ! idei generoase !...”. Însă el precede dispariția
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
bună calitate, întinse pe o vioară...” În esență efectele se obțin programatic, prin repetiții verbale, în special substantivale ori adjectivale, mai totdeauna în serii triale, scenariile bazându-se pe suprapuneri de tonuri înalte, din același registru semantic. Titanismul, tendința inepuizabil augmentativă, fervoarea structurală (aceasta e „neastâmpăr iscoditor”) relevă un voluntarism perpetuu, lipsit de orice trufie, vizând cauze ale nației. Polivalent și contradictoriu, nici o formulă totalizantă nu-l cuprinde. Cu mai mult patos social-istoric decât Coșbuc și Goga, de un energetism whitmanian
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
Aprecieri simple referitoare la organizarea textelor epice și lirice studiate. ... 3. Elemente de construcție a comunicării 3.1. Lexicul (actualizare) Noțiunea de vocabular Vocabularul fundamental. Masă vocabularului. Mijloace interne de îmbogățire a vocabularului. Derivarea (actualizare). Sufixarea. Sufixele diminutivale și sufixele augmentative. Prefixarea. Utilizarea corectă a cuvintelor formate cu prefixe neologice. Compunerea. Compunerea prin sudare, alăturare și abreviere. Formarea cuvintelor prin abreviere. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea). Adverbe provenite din alte părți de vorbire. Adjective provenite din alte părți de vorbire. Substantive provenite
ANEXĂ din 30 iunie 2008 privind aprobarea programelor şcolare revizuite pentru disciplinele de studiu din aria curriculară Limbă şi Comunicare - Limbi materne, clasele a V-a - a VIII-a*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214604_a_215933]
-
1. Substantivul: formarea, declinarea; ortografia sufixelor; substantive primare, derivate, compuse; declinarea cuvintelor împrumutate, modelul de declinare "gazdina"; funcția sintactica 3.4.2. Adjectivul: felul, genul, numărul, cazul, paradigme model, gradele de comparație; declinarea după modelul "cudzi" și ortografia; formarea adjectivelor, augmentative, diminutive, gradele de comparație, adjective cu forme neregulate, funcția sintactica 3.4.3. Pronumele: felul, genul, numărul, cazul; pronumele relativ, nehotărât, ortografia formelor aky- akysi- aki - akisi, etc; funcția sintactica 3.4.4. Numeralul: felul, ortografia numeralelor, numeralul nehotărât; fracția
ANEXĂ din 30 iunie 2008 privind aprobarea programelor şcolare revizuite pentru disciplinele de studiu din aria curriculară Limbă şi Comunicare - Limbi materne, clasele a V-a - a VIII-a*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214604_a_215933]
-
Articolul 2 Definiții În sensul prezentei convenții: Comunicare include limbaje, afișare de text, Braille, comunicare tactilă, imprimare cu corp mare de literă, mijloace multimedia accesibile, precum și modalități de exprimare în scris, audio, în limbaj simplu, prin cititor uman și moduri augmentative și alternative, mijloace și formate de comunicare, inclusiv informație accesibilă și tehnologie de comunicare; Limbaj include limbajele vorbite și ale semnelor și alte forme de limbaje nonverbale; Discriminare pe criterii de dizabilitate înseamnă orice diferențiere, excludere sau restricție pe criterii
CONVENŢIE din 26 septembrie 2007 privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227622_a_228951]
-
furnizarea informațiilor destinate publicului larg, către persoanele cu dizabilități, în formate accesibile și cu tehnologii adecvate diverselor tipuri de dizabilități, la timp și fără cost suplimentar; ... b) acceptarea și facilitarea, în relațiile oficiale, a utilizării limbajelor mimico-gestuale, scrierii Braille, comunicării augmentative și alternative și a tuturor celorlalte mijloace, moduri și formate de comunicare accesibile, în funcție de opțiunea proprie; ... c) determinarea organismelor private care furnizează servicii către publicul larg, inclusiv prin intermediul internetului, să furnizeze informații și servicii în formate accesibile și ușor de
CONVENŢIE din 26 septembrie 2007 privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227622_a_228951]
-
care să le faciliteze participarea deplină și egală la procesul de învățământ și ca membri ai comunității. În acest scop, statele părți vor lua măsurile adecvate, inclusiv prin: a) facilitarea învățării caracterelor Braille, a sistemelor alternative de scriere, a mijloacelor augmentative și alternative, a mijloacelor și formelor de comunicare și orientare și a aptitudinilor de mobilitate, precum și facilitarea sprijinului și îndrumării între persoanele cu aceleași probleme; ... b) facilitarea învățării limbajului mimico-gestual și promovarea identității lingvistice a persoanelor cu deficiențe de auz
CONVENŢIE din 26 septembrie 2007 privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227622_a_228951]
-
de profesori, inclusiv profesori cu dizabilități, calificați în limbajul mimico-gestual și/sau Braille, și pentru formarea profesioniștilor și personalului care lucrează la toate nivelurile educaționale. O astfel de formare va presupune cunoașterea problematicii dizabilității și utilizarea modalităților, mijloacelor și formatelor augmentative și alternative adecvate de comunicare, a tehnicilor și materialelor educaționale potrivite pentru susținerea persoanelor cu dizabilități. 5. Statele părți se vor asigura că persoanele cu dizabilități pot avea acces la învățământ superior, formare vocațională, educație pentru adulți și formare continuă
CONVENŢIE din 26 septembrie 2007 privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227622_a_228951]
-
limbaje vorbite, ale semnelor și alte forme de limbaje nonverbale, afișare de text, Braille, comunicare tactilă, imprimare cu corp mare de literă, mijloace multimedia accesibile, precum și modalități de exprimare în scris, audio, în limbaj simplu, prin cititor uman și moduri augmentative și alternative, mijloace și formate de comunicare, inclusiv informație accesibilă și tehnologie de comunicare. Profesioniștii care asigură comunicarea cu copiii cu dizabilități senzoriale, mintale, psihice și asociate sunt angajați ai DGASPC, contractați sau în relație de colaborare în baza unui
ORDIN nr. 1.985 din 4 octombrie 2016 privind aprobarea metodologiei pentru evaluarea şi intervenţia integrată în vederea încadrării copiilor cu dizabilităţi în grad de handicap, a orientării şcolare şi profesionale a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale, precum şi în vederea abilitării şi reabilitării copiilor cu dizabilităţi şi/sau cerinţe educaţionale speciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278241_a_279570]
-
limbaje vorbite, ale semnelor și alte forme de limbaje nonverbale, afișare de text, Braille, comunicare tactilă, imprimare cu corp mare de literă, mijloace multimedia accesibile, precum și modalități de exprimare în scris, audio, în limbaj simplu, prin cititor uman și moduri augmentative și alternative, mijloace și formate de comunicare, inclusiv informație accesibilă și tehnologie de comunicare. Profesioniștii care asigură comunicarea cu copiii cu dizabilități senzoriale, mintale, psihice și asociate sunt angajați ai CJRAE/CMBRAE, ai unităților de învățământ special, contractați sau în
ORDIN nr. 1.985 din 4 octombrie 2016 privind aprobarea metodologiei pentru evaluarea şi intervenţia integrată în vederea încadrării copiilor cu dizabilităţi în grad de handicap, a orientării şcolare şi profesionale a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale, precum şi în vederea abilitării şi reabilitării copiilor cu dizabilităţi şi/sau cerinţe educaţionale speciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278241_a_279570]