430 matches
-
sirene”, „plânsul văilor”, „lumea se vaită de mult nenoroc...” formează o gradație ascensională, de tip climax. Dacă în primele versificări din acest recent ciclu, tonalitățile liricului sunt grave, de o sobrietate profund sensibilă, accentuând o stare de melancolie, cu învăluiri aureolate de mister, poezia de final, Nebunul vânt, impresionează prin tonalitatea imnică, cu învăluiri și inflexiuni energetice purtătoare de mesaj (nebunul vânt „... se oprea prin vechi vitralii / sărutând timid obrazul lunii...”, „plonjând”, „dunărind...”), anticipând, am crede, o posibilă nouă abordare, degajată
Într-o dimineaȚă de cuvinte împreună cu poetul Coriolan Păunescu. In: Editura Destine Literare by LIVIA CIUPERCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_249]
-
nimic. Toată morală nu are alt scop decât a transforma această viață într-o suma de ocazii pierdute. Nimeni nu face psihologie de dragul psihologiei, ci mai de grabă dintr-o invidie sadica de a demonstra nulitatea altuia, despuindu-l de aureola să de mister. Toate fiintele sunt nefericite, dar câte știu asta?... Nu suntem noi înșine decât prin suma de eșecuri. Despre iubire. Cand iubești o ființă, momentele de reală cunoaștere sunt extrem de rare... Pe ființă ce o iubim o cunoaștem
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
bunul-simț. Dar e o epocă în care nimeni nu îi mai solicita, de fapt, lui G. Călinescu, membru al Academiei RPR și director al Institutului de Istorie literară, director onorific al Contemporanului și prezență autoritară în viața literară a țării, aureolat - în plus - și de o popularitate imensă în rândul tinerilor, să facă acte, gesturi și declarații de conformitate și obediență partinică. Le face criticul? Volumele XI și XII ale ediției de Opere ne spun că le face. Că le face
Călinescu dezolat și dezolant by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3071_a_4396]
-
dimensiunile lor adevărate. Citea cu, iarăși folosesc cuvântul, pasiune devoratoare. Nu numai istorie, ci și multă, multă literatură. Adeseori m-a surprins vorbindu-mi despre un autor sau o știre întâlnită în cine știe ce publicație greu accesibilă, chiar cititorului specializat. ...Și, aureolând multe alte daruri cu care fusese înzestrat, era bunătatea sa. Nu putea să urască. L-am simțit de câteva ori, chiar în momente mai grele, cum nu putea să-l dușmănească pe cel care îl nedreptățise sau îl rănise. Nu
Robit cărților, arhivelor... by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10801_a_12126]
-
70&cap=6 ). A fost un păcat că acel tânăr ucis asculta maneaua ta? Se pare că da. Am văzut că un pictor de-al nostru ți-a făcut un portret în care cu vopsea aurita se sugerează că ai aureola de SFÂNT... e drept, e vorba de un simbol muzical, dar pictură imită icoana unui sfânt ortodox, pentru că doar sfinții au aureola cu foita de aur pe ICOANE. Meriți acea pictură? Ești Sfânt Florin Salam? Eu sunt țigan, dar nu
FLORIN SALAM ȘI MANEAUA CARE UCIDE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384356_a_385685]
-
pictor de-al nostru ți-a făcut un portret în care cu vopsea aurita se sugerează că ai aureola de SFÂNT... e drept, e vorba de un simbol muzical, dar pictură imită icoana unui sfânt ortodox, pentru că doar sfinții au aureola cu foita de aur pe ICOANE. Meriți acea pictură? Ești Sfânt Florin Salam? Eu sunt țigan, dar nu înțeleg manelele. Chiar sunt țigan adevărat, vorbesc țigănește. Cândva am fost frate de mănăstire...am trăit că un călugăr mai mult de
FLORIN SALAM ȘI MANEAUA CARE UCIDE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384356_a_385685]
-
dalbă cunună,/ Să te prezinți smerit, mireasă pentru nuntă,/ Cu îngerii nănași ținându-te de mână. Cu certitudine, versurile frumos alcătuite, dragostea cu care poetul împărtășește trăirile, vor acapara cititorul pe o poiană plină de soare, o lectură plăcută și aureolată de învățăminte. Lăsăm cititorului avizat de poezie plăcerea descoperirii glăsuirii din versurile prezentei lucrări. Reîntoarcerea la credință, ridicarea privirilor către cer - dar nu numai în vremuri de pace, ca să nu fiți uitați în vremuri de război - ar putea fi începutul
NOI APARIȚII EDITORIALE – OCTOMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383804_a_385133]
-
urma alții la rând... pași..care să-l ducă pe tânărul arhitect la victoria finală? Chiar drumul cunoașterii în dragoste să aibă așa multe meandre..cu destule încercări și sacrificii?? Într-o zi senină de luni, cu soare roșietic care aureola giulgiul diafan al zăpezii rotijindu-i și îndulcindu-i contururile, Ștefan îi trimite “misterioasei“ un mesaj de pe telefonul mobil urându-i o săptămână bună, plină de caldură și împliniri. Frumos din partea sa, și el știe din experiență că ea din politețe
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
această personalitate politică a începuturilor noastre numite democratice și le spun care a fost jocul lui mult mai pe larg le explic cu lux de amănunte unii se supără îl văd și acum că pe un om nemaipomenit cu o aureola a democrației pe cap. Nu pot sa inteleg astfel de oameni îmi dau seama că acest soi de oameni cândva în trecut că și mine au fost manipulați, spălați la creier, dar faptul că după atâtea ani tot la fel
VASEA de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 () [Corola-blog/BlogPost/384088_a_385417]
-
din New York, SUA, care poate fi accesată pe http://romanian-institute-ny.org/lumin259lin259graciouslight.html). Acum, spre sfârșit de an, revista Cetatea lui Bucur se dovedește a fi un corolar de texte, momente aniversare și evenimente ce au venit să-și pună aureola peste tot ce a însemnat literatură și fenomene literare în decursul anului 2013. Deși nu se încheie așa, aș semnala momentul liric Nichita - chipurile și glasul Poetului - poezii în interpretarea inegalabilă a celui care anul acesta în martie ar fi
CETATEA LUI BUCUR – Nr. 57, Noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/92899_a_94191]
-
Îl determinase să spună da propunerii mai mult exotice decât incitante pe care i-o făcuse un necunoscut Într-un moment când activitatea lui profesională cumula toate premisele afirmării strălucite În elita fizicienilor lumii. Absolvise examenul de doctorat la Stanford, aureolat de calificativul maxim summa cum laudae, și fusese invitat să se alăture grupului de lucru americano-nipon căruia guvernele celor două țări tocmai Îi alocaseră o subvenție fabuloasă pentru proiectul studierii ecuației lui Fridman. Atunci s-a consumat actul al doilea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
cînd, larva se hrănește-n somn, În limfa tăcută mai explodează stelele vechi. De cînd nu-i mai aud mașina de scris s-a golit casa și Tiberiu e tot mai departe, Închis În frumusețea lui, În costumele lui sclipitoare, aureolat de ochii melancolici ai arlechinilor, abandonîndu-se În carnea unei femei ca să uite, ca să scape de obsesia unui loc, unde lumina se stinge din ce În ce mai des și cuverturile și covoarele și creierul și cuvintele și simțurile se degradează. Azi am găsit În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
nu-l mai auzim cum nu simțim mișcarea pămîntului. Biserica visează. Ce se Întîmplă acum În naosul, În pronaosul, În altarul ei cel mai tainic? Șobolani tandri, Îndrăgostiți se apropie, se atinge păr roșu de păr brun, scîntei electrice Îi aureolează, așa În cer și pre pămînt. Ochiul verde care-i pîndește din spărtura triunghiulară a zidului pare Însuși ochiul lui Dumnezeu. Raza de lumină pulverizată prin crăpături e vibrantă și iute ca o floretă. În această biserică ochiul lui Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
și lipsite de minte. Dar creatura aceea fabuloasă din mijlocul lor, al cărei chip nu-l pot încă vedea și nici nu cred că mi-aș dori, cine este? Ce zeu din panoplia figurilor celeste s-a întrupat în corpul aureolat de fantastică lumină al acestui conducător de car ceresc? Desigur, cred că nu cine-aș vrea eu. Poate cumva am să-i pot vedea chipul? Mă cam îndoiesc. Nu, desigur, nu-i cazul să înnebunesc definitiv tocmai acum privindu-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
trecere la o societate modernă, dar și evoluția noastră istorică privită în raport cu așezarea străinilor în teritoriile românești. Mihai Eminescu a iubit România și, ca orice romantic, totdeauna trecutul i-a părut mai frumos, mai plin de oameni mari, de figuri aureolate de vitejie și eroism. De aceea, vorbind despre poporul român se vede în textele lui totdeauna o undă de durere când se raportează la prezent și o înflăcărare când își amintește de marii bărbați ai istoriei noastre: Mircea cel Bătrân
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
eului acestora după propria transpunere simpatetică în faptele și experiența acestora. Întrebările doamnei profesor dr.Ștefania Kory Calomfirescu urmăresc o ordine cronologică a etapelor prin care a trecut personajul său. Sunt întrebări directe, din care răzbate, totuși, empatia față de interlocutorul aureolat cu nimbul marilor înțelepți. Răspunsurile profesorului Florea Marin se constituie într-un adevărat compendiu despre istoria medicinei clujene din a doua parte a secolului trecut și până în prezent. În partea a doua a cărții, autoarea , face o retrospectivă a cărților
DOUĂ OGLINZI PARALELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361355_a_362684]
-
eului acestora după propria transpunere simpatetică în faptele și experiența acestora. Întrebările doamnei profesor dr.Ștefania Kory Calomfirescu urmăresc o ordine cronologică a etapelor prin care a trecut personajul său. Sunt întrebări directe, din care răzbate, totuși, empatia față de interlocutorul aureolat cu nimbul marilor înțelepți. Răspunsurile profesorului Florea Marin se constituie într-un adevărat compendiu despre istoria medicinei clujene din a doua parte a secolului trecut și până în prezent. În partea a doua a cărții, autoarea , face o retrospectivă a cărților
EVENIMENT DEOSEBIT LA ACADEMIA ROMÂNĂ, FILIALA CLUJ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361444_a_362773]
-
eului acestora după propria transpunere simpatetică în faptele și experiența acestora. Întrebările doamnei profesor dr.Ștefania Kory Calomfirescu urmăresc o ordine cronologică a etapelor prin care a trecut personajul său. Sunt întrebări directe, din care răzbate, totuși, empatia față de interlocutorul aureolat cu nimbul marilor înțelepți. Răspunsurile profesorului Florea Marin se constituie într-un adevărat compendiu despre istoria medicinei clujene din a doua parte a secolului trecut și până în prezent. În partea a doua a cărții, autoarea , face o retrospectivă a cărților
PROFESORII FLOREA MARIN ŞI ŞTEFANIA KORY CALOMFIRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361486_a_362815]
-
cultivată." (14 ani) „Altarul este partea din biserica unde preotul vorbește între patru ochi cu Dumnezeu." (10 ani) „Unii oameni nu putrezesc după ce mor, pentru ca trupurile lor au fost băgate în pământ cu cerul în ei." (13 ani) „Sfinții au aureola rotundă și nu pătrată ca să nu facă vreun rău nici măcar din greșeala - că poate cine știe, când se ridica la cer, să nu înțepe cu vreun colț o pasăre în zbor." (13 ani) „Oamenii care cred în Dumnezeu se dezvoltă
JURĂMÂNTUL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363851_a_365180]
-
zarzării neaua/ Și-au readus-o în coronae?/ Ori s-a jucat printre “bidoane“/ Aprilie cu bidineaua ?“( Aprilie). Observația nu e lipsită nici de aerul reflexive și, chiar când tema lirică are “glas de romanță “, o anumită tandrețe a tonului aureolează discursul, îmblânzindu-I suflul romantic:” O noapte cu stele, pe grinduri și ape/ Renaște tăcerea, iar luna încape/ În somnul cu vise din iarna croită/ Suflării tăioase de stepă, ursită ... “(Noiembrie în Deltă ). Semnul cel mai limpede că mai presus
DORUL CA SENTIMENT AL ADUCERILOR AMINTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364022_a_365351]
-
și l-a propus nu este deloc modest, nici ușor și nici obișnuit. Iată-l: „Vreau să citesc, să încerc să citesc, romanele străzii, conflictele și banalitățile ei, să mă întrețes printre anonimii care fac umbră pământului și, totodată, îl aureolează. Mă atrag figurile cunoscute și necunoascute de aici, fiecare în parte și toate la un loc, și vreau să le știu cugetul, speranța și lacrima. Și toate astea, de fapt - ca să mă înțeleg mai bine pe mine însumi, comparându-mă
UN DAR DE LA RONI CĂCIULARU de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362509_a_363838]
-
amintește de faima lui Mihai Viteazul, punând retoric întrebarea dacă ar fi fost posibil ca un popor să se bată cu oastea care avea în mijlocul ei steagul dușmanului trimis din Constantinopol, „fără dovada de energie națională încununată de succes și aureolată de glorie care e însăși domnia lui Mihai Viteazul?” Alba Iulia este un oraș cu o mare încărcătură istorică! Îmi amintesc cum învățătoarea clasei a treia, când eram încă niște gâgâlici, ne-a vorbit despre Horia, Cloșca și Crișan și
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
mereu încărcat de sens și savoare. Înzestrat cu un admirabil simț al lexicului subtilizat până la bucuria nuanței, fin orchestrată într-un ansamblu de adevăruri logic argumentate, a oferit tiparului o veritabilă lucrare științifică, dublată de fascinația unor comentarii și confesiuni aureolate de un netăgăduit talent literar. Rigoarea se poate asocia armonic cu farmecul evocării când nu este diminuat, ci dimpotrivă potențat, fondul spiritual al intervenției creatoare. Nutrim ferma convingere că prin asigurarea unui tiraj corespunzător cartea „Sculptura monumentală din Bihor”, scrisă
SCULPTORUL CORNEL DURGHEU ŞI IDENTITATEA NAŢIONALĂ de NEGOIŢĂ LĂPTOIU în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/363223_a_364552]
-
la zei. Revoluție, evoluție, sclipiri și întuneric se scald aduse de cuvânt generic, pasăre roșie cu fâlfâit de aripi sistem acumulat în suflul baric. O, nesperat luminiș de suflet tabla de șah, nebunul aleargă și ne face mat hățiș sălbatic, aureolă pală doar turnul veghează la ora banală și... doar și înainte de apoi se pierde privirea în altoi. Cerbul țipă, cerbul iară Te împunge cu ocară. Referință Bibliografică: Pământ monoton / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1453, Anul IV
PĂMÂNT MONOTON de PETRU JIPA în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367923_a_369252]
-
puțin de 55 până acum!) fac arhiplină Sala Palatului (pe primul loc se situează anul 2008, cu 7 reprezentații succesive!), iar de 5 ani susține concerte acustice sub cupola Circului Globus, de Ziua Femeii (iar reprezentantele sexului frumos îl adoră!). Aureolat cu toate aceste performanțe, pe 7 mai Ștefan Bănică (a renunțat la «Junior» și bine a făcut) a pășit, la brațul superbei sale prietene, cântăreața Lavinia, sub cupola Palatului Cantacuzino, pentru a fi răsplătit cu prestigiosul premiu «Campionul popularității», acordat
ŞTEFAN BĂNICĂ VOIOŞIA ŞI VRAJA MUZICII, GEMENE! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367964_a_369293]