373 matches
-
mănâncă (,,Săriți că ne mănâncă pe toți!” - era strigătul ultim dintr-o butadă...). Dorin Uritescu infuzează operelor sale - fie ele din domeniul istoriei literare, criticii și teoriei literare, fie din acela al hermeneuticii tematice, stilistice, expresive a Limbii Române - filonul aurifer, mereu fraged, numit nu geniu, ci ingenium ingens. DAN LUPESCU P.S.: Prețuindu-l pe profesorul Uritescu, nu ne putem abține să nu ne arătăm mâhniți de zecile de virgule (obligatorii!) lipsă, mai ales în ultimele capitole ale volumului Structura variată
Dorin N. URITESCU sau… Metronomul spiritului creator [Corola-blog/BlogPost/93468_a_94760]
-
Mihai LEONTE, doar un dram de întâmplare i-a trebuit, ca soarta să-l arunce într-o meserie care-l va ține captiv o viață întreagă, departe de lumina soarelui, trudind aproape sufocat în galeriile prăfuite ale minelor, fie ele aurifere, fie de minereuri cuprifere. Căci, la fel de bine, putea să ajungă să lucreze la câmp, în plin soare, sau în birouri, sau ca ceasornicar. Ceva însă îl atrăgea, mai bine zis, îl trăgea, spre adâncul pământului, acolo unde se dădeau adevărate
AURUL DIN SCRIERILE LUI MIHAI LEONTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383252_a_384581]
-
până atunci? Ridică ochii spre tavan și privi cu atenție la golul strâmt de deasupra. Pe margini, se vedeau urme de arsură și funingine. Înțelese pe loc cum stătea treaba, cineva aruncase în aer galeria, ca să ajungă mai aproape de filonul aurifer. De la explozia respectivă proveneau resturile de pietriș și bolovanii pe care îi scosese el afară, iar zăcământul de metal prețios se afla mai în față, în adânc. Comoara pe care o căuta era acolo, iar el trebuia să continue săpăturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
sunt destule pâraie în munții ăștia. Cei cinci bărbați se îndreptaseră de șale, oprindu-se din lucru. Acum, îi priveau în tăcere pe cei străini ce sosiseră în tabăra lor. Aș vrea să-mi arătați și mie cum spălați nisipul aurifer. Nu am văzut niciodată cum se face, rosti Toma cu voce scăzută, așa încât să-l audă numai zlătarul cel bătrân. Acesta dădu din cap, își scoase pipa din gură și îi certă cu voce puternică pe cei tineri aflați în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
eșafodaj de lemn ridicat mai la distanță de apă. Un șteamp, îl lămuri Vasilică. Un ce? se întoarse Cristi spre el, nevenindu-i să creadă ce auzise. Un șteamp, așa se cheamă drăcia aia. Îl folosesc tot ca să spele nisipul aurifer. Când vine apa mare, explică starostele, care se apropiase de cei doi, acolo spălăm mâlul cărat de vâltoare pe maluri. No, vreți să vă arătăm și ăsta cum funcționează? Acum își scosese luleaua din gură și o ținea în căușul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
o grămadă de animale cu două picioare care abia așteaptă să ne prade de avutul nostru. În timp ce vorbea, trăgea tacticos din pipă și își mângâia chimirul lat unde stătea punguța de piele în care adunau grăunții galbeni culeși din nisipul aurifer. Peste vară scoteau undeva la vreo patruzeci de săcușori din aceia, adică peste un kilogram de aur, poate ceva mai mult câteodată. Toamna târziu, imediat ce cădea prima brumă, chiar înainte să-și strângă tot calabalâcul și să plece, le făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
în tabăra părăsită. Focul nu mai ardea în vatra improvizată, dar mirosul de lemn ars încă stăruia în aer. Se vedea vegetația pălită în locul unde fuseseră ridicate corturile și găurile în malul apei unde se ridica șteampul pentru spălat nisipul aurifer. Bețele care susținuseră pânza corturilor încă erau în picioare, înfipte în pământ. O grămadă de bușteni tăiați rămăsese în apropierea vetrei. Mai departe, dincolo de locul unde fuseseră corturile, era o groapă plină de resturi de mâncare, cârpe folosite și pungi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
era aurul care se găsea din belșug acolo. Dintotdeauna, oamenii din partea locului se ocupaseră cu extragerea metalului prețios și trăiseră foarte bine din asta. Se renunțase la minerit abia în ultimii ani în favoarea unei firme din Canada care concesionase zăcămintele aurifere. Nu de la Baia de Sus, ci într-un perimetru situat undeva în apropiere. Se vorbea de interese foarte mari și de cantități uriașe de aur aflate în subteran. Inițial nu dăduse prea mare importanță celor auzite, le considera povești spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
mai discret posibil, încercând să nu se arate prea interesat. Pur și simplu îi contrazicea pe noii săi tovarăși, exprimându-și îndoiala în privința povestirilor lor. Se arăta neîncrezător cu privire la faptul că munții din jur sunt atât de bogați în zăcăminte aurifere. Minerii, care se încălziseră, se întreceau care mai de care să-l convingă de contrariu. Deși oamenii erau necăjiți că rămăseseră pe drumuri odată cu închiderea minelor, cel mai tare îi durea faptul că nu erau lăsați să caute singuri metalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
aici? îl întrebă el pe Simion Pop. De când ați plecat voi, nu i-a mai văzut nimeni, răspunse acesta, căutând un loc să coboare pe lângă apa ce curgea dincolo de prag, și-or fi găsit alte pâraie unde să spele nisipul aurifer. Bătrânul ajunsese deja jos, la baza stâncii ce forma cascada, făcându-i semn inspectorului să coboare și el. Haide, odată! spuse el nerăbdător. Parcă spuneai că te grăbești. Fără să-l mai aștepte, păși în apa mică de la mal și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Muntele Rău, Stânca Adevărului, Râpa Dracului, Lacul Negru, Pârâul Bolii), crește o mitologie care își află rădăcinile în orizontul mito-poetic românesc. Dan Tomorug face o documentare foarte minuțioasă; vâlva, protagonistul cărții sale e, în fapt, vâlva băilor care protejează băile aurifere din Munții Apuseni, dar, în viziunea prozatorului, vâlva de pe Muntele cel Rău e un personaj malefic, ceață și fum, ucide pe toți cei care îi doresc aurul, nu poate fi ucisă de nimeni, nici măcar de gloanțele mafioților basarabeni, cu școală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 383 din 18 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Puncte cardinale Călătoream...călătoresc cu gândul, De amintiri tezaur adunându-l. Deschid cu sfiiciune Cartea Sfântă, Iar dorurile multe mă-nveșmântă: Altare vechi și băi aurifere, Și moții, codrii mari de conifere, Câmpia transilvană de iubire, Cu dorurile de nemărginire. Urc gânditoare scări medievale, Cu Oltul îmi croiesc prin munte cale, Adun legende, lacrimi, doruri multe, Și alții să le știe,să le-asculte. Aș colinda
PUNCTE CARDINALE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361344_a_362673]
-
istoria și cultura. Un rezumat făcut de autor ne luminează înțelegerea: “Investigație socio - culturală și științifică, pornind de la o realitate istorică respectiv absolvența unei clase în 1959, opera de față cuprinde: a) destinul celor 32 de absolvenți cu cele 6 aurifere ale lor, afirmate în context național și European (discipline diferite), și b) întocmirea lanțului valoric reprezentativ, cu verigi variabil strălucitoare, PERSONALITĂȚILE VĂII ZELETINULUI. Prima clasă absolventă a ciclului liceal de 11 ani, cu vârfurile ei, e integrată până la urmă, unui
O LECŢIE VIE DE ISTORIE ŞI CULTURĂ DE MARE CLASĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/362944_a_364273]
-
Sud a Castrului Roman și o parte din zidurile fortificației romane construită începând cu anul 106 d. H. Istoria este foarte interesantă, castrul s-a construit pentru cantonarea unei Legiuni dislocată din Vindobona (actuala Vienă) și pentru a păzi ținutul aurifer și drumul de transport al aurului către Roma. Migrațiile succesive au determinat retragerea armatei romane, în jurul anului 271-275 d.Ch. Populația autohtonă a trăit împreună cu veteranii legiunilor care au primit pământ stabilindu-se în zonă și au ținut împreună piept populațiilor
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
electrificarea satelor. Nu cred că greșesc dacă afirm că în tagma aurarilor cei mai renumiți erau cei din comuna Bucium. Străbunicul meu, Ioan Costinaș din Bucium-Poieni, de pildă, era ștaigăr (maistru-supraveghetor de mină), fiind chemat în repetate rânduri la exploatații aurifere învecinate celei de la Bucium (Comarnic, Zlatna, etc.) pentru a identifica filoanele de aur pe care le sigila cu o ștampilă care avea înscripționat pe ea numele lui. Între anii 1880-1950, nu se puteau lăuda prea mulți în România cu traiul
EPOPEEA UNUI FEBRUARIE DE (Z)BUCIUM de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367489_a_368818]
-
a continuat această campanie de evanghelizare? Navigatorii au observat că unii localnici purtau podoabe din aur și febră aurului i-a cuprins pe toți. Au trecut din insula în insula, vizitând Cuba, Hispaniola (Haiti). Aici au găsit sursă aurului, nisipuri aurifere și 39 de spanioli s-au oferit să rămână pe insula pentru a face negoț cu băștinașii și a-i civiliza, punând bazele așezării La Navidad (25 decembrie). Ceilalți 38 s-au întors în Spania împreună cu Columb, cativa indieni, papagali
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367497_a_368826]
-
are chef de explorări geografice și de desenat hărți! Stai, că-i facem o răscoală! Ca să-i îmbuneze, Columb tolerează violuri nenumărate și cruzimi inumane; da un decret prin care cere tribut anual uriaș de aur, obținut prin spălarea nisipurilor aurifere, iar cei care nu îndeplineau normă - și erau mulți - aveau să fie omorâți prin tăierea mâinii și sângerare până la moarte! Mai vine cu o idee demonica: comerțul cu sclavi e inaugurat în 1495 printr-un prim transport de 1500 indieni
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367497_a_368826]
-
nevătămat. Între timp, Columb vizitează Honduras, Nicaragua, Costă Rica - unde găsește în sfârșit, minele de aur. “Găsește” e un termen neutru emoțional, ba chiar puțin laudativ pentru Columb. Adevărul este că indienii băștinași i-au condus pe spanioli la terenurile aurifere, aceștia putând culege cu mâinile goale aurul, care era chiar la suprafață. “Ei au făcut schimb cu mărfurile noastre, fiind de bună credință și s-au bucurat de fericirea noastră atunci când am văzut aurul. Erau blânzi, nu cunoșteau răutatea. Ei
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367497_a_368826]
-
ESTE UNIC ÎN EUROPA Autor: Marina Glodici Publicat în: Ediția nr. 165 din 14 iunie 2011 Toate Articolele Autorului Maramureșenii sunt tot mai mândri de ținutul lor pitoresc dar și de bogația subsolului, Maramureșul fiind o veche și renumită zonă auriferă cu tradiții vechi în minerit. Asta se poate constata prin creșterea interesului localnicilor dar și a turiștilor de a vizita colecțiile de exponate ale Muzeului de Mineralogie Baia Mare. De curând s-au încheiat o serie de activități culturale naționale și
MUZEUL DE MINERALOGIE DIN BAIA MARE ESTE UNIC ÎN EUROPA de MARINA GLODICI în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367141_a_368470]
-
și din mișcările lui am înțeles că omul e satisfăcut în viața de acasă. Rareori întâlnești în zilele noastre omul mulțumit de viața lui ... și gândurile-mi zboară înapoia timpului, câteva secole în urmă și mă opresc în epoca nisipurilor aurifere, a căutătorilor de zăcăminte de cupru, cei îmbogățiți și ceilalți morți în sărăcie ca să ajung spre migrațiile zilelor noastre din extremele geografice ale lumii, în căutarea unei existențe. Ființa umană în îndelungata confruntare cu civilizația a obosit și acum râvnește
VARĂ FIERBINTE de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348636_a_349965]
-
fost considerată de la început discutabilă și controversată. Criticile teoriei „latiniste” Principalele critici care i s-au adus au invocat „argumentele spațiului și timpului”, adică: • romanii au ocupat doar o parte din teritoriul Daciei. Pe ei i-au interesat doar zăcămintele aurifere din munții Apuseni. Majoritatea geto-dacilor au trăit în afara spațiului ocupat. Și totuși, toți locuitorii de astăzi, de pe fostul teritoriu al Daciei Mari, vorbesc aceeași limbă: româna. Dacă romanii ar fi avut radio, televiziune, internet, ca în zilele noastre, poate, poate
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
românești, aurită cu aur din minele culturii și artei patrimoniale, dacă n-ar fi existat creația muzicală a compozitorului Marius Țeicu! Înainte să fie încorporată în cântec fiecare notă muzicală compusă de Marius Țeicu, trece și se-nnobilează prin topitoria auriferă a culegerii de cele mai frumoase cântece de muzică ușoară românească. Nici nu poate fi vorba despre a nu fi existat vreodată melodiile lui Marius Țeicu! Maestrul Marius Țeicu a existat, există și va exista! Până cam un sfert de
MARIUS ŢEICU. ZILELE ÎNSORITE, ZILELE ÎNFRIGURATE, BINELE, NEBINELE MUZICII UŞOARE ROMÂNEŞTI...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366023_a_367352]
-
nr. 993 din 19 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Editorial, de Mariana Cristescu Noile isprăvi al ministrului Culturii sau un dezastru nu vine niciodată singur! După vizita la Cluj-Napoca, pigmentată cu tomate și binemeritate huiduieli, declanșată de perspectivele cianurizării cadrilaterului aurifer al țării, ministrul liberal al Culturii, Daniel Barbu, pregătește un nou dezastru, siderând și revoltând mapamondul cu o altă tâmpenie de proporții, determinându-ne să ne întrebăm căror calități oculte ale personajului se datorează ascensiunea sa politică, uluitor de rapidă
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365069_a_366398]
-
După vizitarea galeriilor am urcat la suprafață și am vizitat muzeul în aer liber cu vestigii romane și mașini unelte folosite în mină din evul mediu până în epoca modernă, apoi am vizitat muzeul interior încărcat de fotografii, planșe și minereuri aurifere. Aici, inginerul miner a continuat cu interesante explicați și răspunsuri la întrebări din partea grupului unguresc foarte interesate, țintite, se vedea că au multe noțiuni și informații despre situația de la Roșia Montană. Am observat cum inginerul minier a ocolit cu pricepere
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (8) – DIN NOU LA ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365141_a_366470]
-
colectoare pentru apele pluviale. Deasupra Luncii Mureșului, pe malul drept al râului, în zona numită de localnici Cetatea Urieșilor, se găsește Castrul de la Cigmău, construit odată cu Drumul Roman. Administrația romană a edificat castrul militar spre a supraveghea accesul către zona auriferă Apulum și Albunus Mior și drumul imperial ce ducea de la Apulum către Ulpia Traiana Sarmisegetusa și Micia. Arheologii susțin că tot aici ar fi existat și o străveche așezare fortificată a dacilor. Următoarea etapă a pelerinajului cultural s-a desfășurat
SĂRBĂTOAREA POEZIEI LA GEOAGIU, REPORTAJ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364955_a_366284]