308 matches
-
planetă. Aceasta este datorită radiației sincrotron provocate de injecția de electroni relativiști - electroni cu viteze apropiate de viteza luminii - în magnetosfera lui Jupiter în urma impacturilor. În jur de o oră după coliziunea « fragmentului K » pe Jupiter, observatorii au înregistrat emisiuni aurorale în proximitatea zonei de impact cât și la antipodul sitului de impact, ținând cont de puternicul câmp magnetic al lui Jupiter. Originea acestor emisiuni este dificil de stabilit din cauza lipsei de cunoștințe despre câmpul magnetic intern al lui Jupiter și
Cometa Shoemaker-Levy 9 () [Corola-website/Science/329711_a_331040]
-
lipsei de cunoștințe despre câmpul magnetic intern al lui Jupiter și al geometriei siturilor de impact. O explicație sugerează că undele de șoc accelerându-se spre sus, în raport cu zona de impact, au accelerat suficient particulele încărcate pentru a produce emisiuni aurorale, un fenomen care este mai des asociat unei rapide deplasări de particule ale vântului solar care lovesc atmosfera unei planete din apropierea unui pol magnetic. Unii astronomi sugeraseră că impacturile ar putea avea un efect semnificativ asupra torului lui Io, un
Cometa Shoemaker-Levy 9 () [Corola-website/Science/329711_a_331040]
-
de aici este acea lumina care ne acum se cam înroșește, este o lumină care se află în superbia ei. Poetei îi place mai mult lumina înspre apus decât înspre răsărit, o lumină care ne duce mai mult decât lumina aurorală înspre refecție, pentru că spuneam că este o poezie și a reflecției și a reflectării. Revenind la acel ciob de stea care reflectă în fond fragmentalitatea lumii, este un poem care se cheamă chiar „Segment” și care spune cam așa: „în
Cristina Ștefan () [Corola-website/Science/336942_a_338271]
-
sau High Frequency Active Auroral Research Program este un program de cercetare asupra frecvențelor aurorale active desfășurat pe teritoriul Statelor Unite, lângă localitatea Gakona, Alaska. Acest program reprezintă activitatea de cercetare desfășurată asupra ionosferei, pentru a putea fi stabilit comportamentul ozonului, azotului și ionilor acestora la
HAARP () [Corola-website/Science/317017_a_318346]
-
sau High Frequency Active Auroral Research Program este un program de cercetare asupra frecvențelor aurorale active desfășurat pe teritoriul Statelor Unite, lângă localitatea Gakona, Alaska. Acest program reprezintă activitatea de cercetare desfășurată asupra ionosferei, pentru a putea fi stabilit comportamentul ozonului, azotului și ionilor acestora la bombardamentele radiației solare și cosmice dar și la emisiunea de
HAARP () [Corola-website/Science/317017_a_318346]
-
atmosfera absoarbe razele UV). Satelitul NASA "Polar" a observat efectul în raze X, imaginile ilustrând precipitații de electroni de energie ridicată. Interacțiunea între moleculele de oxigen și azot, ambele generatoare de tonalități ale culorii verde, creează efectul de „linie verde aurorală”. În același fel, interacțiunea dintre acești atomi poate produce efectul de „linie roșie aurorală”, deși mai rar și prezent în altitudini mai ridicate. Planeta noastră este atinsă permanent de vânturi solare, fluxuri rarefiate de plasmă caldă (gaz de electroni liberi
Auroră polară () [Corola-website/Science/306524_a_307853]
-
ilustrând precipitații de electroni de energie ridicată. Interacțiunea între moleculele de oxigen și azot, ambele generatoare de tonalități ale culorii verde, creează efectul de „linie verde aurorală”. În același fel, interacțiunea dintre acești atomi poate produce efectul de „linie roșie aurorală”, deși mai rar și prezent în altitudini mai ridicate. Planeta noastră este atinsă permanent de vânturi solare, fluxuri rarefiate de plasmă caldă (gaz de electroni liberi și cationi) emise de Soare în toate direcțiile, ca rezultat al temperaturii înalte a
Auroră polară () [Corola-website/Science/306524_a_307853]
-
acest context, vântul solare și magnetosfera sunt fluide conductoare de electricitate cu mișcare relativă, fiind astfel capabile să genereze curent electric, care produce efect luminos. Cum polurile magnetice și geografice ale planetei noastre nu sunt aliniate, în același fel regiunile aurorale nu sunt aliniate cu polul geografic. Cele mai bune puncte de observație a aurorelor se găsesc în Canada pentru aurorele boreale și pe insula Tazmania sau în sudul Noii Zeelande pentru aurorele australe. Aurorele se pot forma de asemenea prin
Auroră polară () [Corola-website/Science/306524_a_307853]
-
produse la finalul secolului XIX de către omul de știință norvegian Kristian Birkeland, care a demonstrat, utilizând o cameră de vid într-o sferă, că electronii erau atrași de regiunile polare ale sferei. Recent, cercetătorii au reușit să creeze un efect auroral de culoare verde, cu vizibilitate redusă pe Terra, emițând raze radio pe cerul nocturn. La fel ca în cazul fenomenului natural, particulele atingeau ionosfera, stimulând electronii din plasmă. La ciocnirea electronilor cu atmosfera terestră erau emise razele de lumină. Acest
Auroră polară () [Corola-website/Science/306524_a_307853]
-
fenomenele electrostatice induse de aurore pot explica sunetele. În "Mitologia după Bulfinch" (1855) de Thomas Bulfinch există câteva idei preluate din mitologia nordică: În ciuda unei descrieri marcante, nu sunt relatări în literatura scandinavă care să susțină această afirmație. Deși activitatea aurorală este frecventă astăzi în Scandinavia și Islanda, e posibil ca polul nord magnetic să fi fost situat destul de departe de această zonă în secolele anterioare documentării mitologiei nordice, explicându-se astfel lipsa de referințe.. Prima mențiune despre "norðurljós" în mitologia
Auroră polară () [Corola-website/Science/306524_a_307853]
-
timp sacru, deopotrivă primordial și recuperabil la infinit. „Religiozitatea“ acestei experiențe de retrăire a miturilor este justificată prin aceea că ea se deosebește de experiența obișnuită a experienței cotidiene. Reactualizând evenimentele fabuloase, exaltante, semnificative, pătrundem într-o altă lume, „transfigurată, aurorală“ în care sunt prezente ființe supranaturale. Iată ce afirma B. Malinovski în legătură cu miturile: „Considerat din punct de vedere a ceea ce este viu într-însul, mitul nu reprezintă o explicație menită să satisfacă o curiozitate științifică, ci o povestire care face
Folclor literar () [Corola-website/Science/299039_a_300368]
-
mai multe popasuri, bătrâna așezându-se pe un scaun, iar fata citindu-i un text ritualic de o rară frumusețe dintr-o carte. Ele hoinăresc prin gări fără a găsi drumul dorit spre "„paradisul pierdut, un soi de tărâm mitic, auroral în care bătrâna tânjește a se reintegra după «marea trecere»”". În final, se întrevede o ieșire din acel labirint: "„O să treacă pe la pod. Fata spune că au să treacă pe acolo!”". La sfârșitul nuvelei, trenul oprește foarte aproape de Pod, iar
Podul (nuvelă) () [Corola-website/Science/327228_a_328557]
-
influențează istoria; Pantelimon Georgescu, descoperitorul lui Nemesis, o stea-pereche a Soarelui, emițătoare de vibrații ce influențează ordinea universală; Maximilian, omul care aude ultrasunetele; cel numit Sfântul Petru, un fel de vraci care crede în materia angelică și care folosește energia aurorală pentru a modifica "ființa de lumină și aură a aproapelui" ș.a. Dacă acest Vespasian Moisa este tipul de profet inofensiv, cu un discurs ortodoxist eterogen, propovăduind pașnic unor adepți flower-power care înființează ordinul de orientare neocreștină Vestea Domnului, apare și
Mesinism New Age și terorism neoortodoxist by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12395_a_13720]
-
sub frenezia elanului poetic. Dimpotrivă, o lumină rece, cerebrală scaldă poezia din Aripa din piatră (1986), o celebrare a omului iluminat, care-și făurește o lume suficientă sieși, întocmai visului. Invenția e modernă, dar imaginile provin dintr-un romantism aproape auroral (Ești la vârsta, Viața în asalt). Asocieri insolite, reprezentări livrești ale unei cosmogonii inundate de lumini spirituale domină lungul poem Spirala iederii. Mai vechea tentativă de a institui un neoromantism revoluționar este, în volumul Prima zăpadă (1990), potențată printr-un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287274_a_288603]
-
lor la vârsta când comunicarea e rodnică și formativă, sau care pur și simplu nu și-i iubesc destul, se întreabă de ce nu se găsește cineva să pună de-o stângă adevărată și aici, la noi. Adevărată, adică marxistă, desigur. Aurorali, adică necitiți și neinformați nu doar în privința istoriei recente a propriei țări (plus a întregului Est european, a Chinei, Tibetului, Cubei, Cambodgiei, Vietnamurilor, a celor două Corei și a câtorva îndepărtate țări africane) dar și a lui Marx, Engels, Lenin
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
tot ce se putea spune. Sunt aici numeroase documente - acte oficiale, texte și trimiteri la periodice premergătoare „Convorbirilor literare”, scrisori ale lui Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, Petre P. Carp, Petru Th. Missir ori adresate lor, care nu doar clarifică perioada aurorală a Junimii și a „Convorbirilor literare”, dar aduc o serie de informații semnificative, prețioase pentru cercetătorul literar. Acribiei lui P., mereu pasionat de arcanele documentelor, i se adaugă bucuria descoperirii unor elemente insolite, ascunse în cele mai puțin promițătoare surse
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288684_a_290013]
-
fiecare etapă a construcției avea termene ferme de finalizare. Miracolul construirii clădirilor emblematice ale Bucureștiului într-un interval de timp atât de scurt a fost posibil prin talent, voință, competență, perseverență, corectitudine și chibzuită cheltuire a banului public. Rememorarea momentelor aurorale din istoria Bucureștilor este astăzi mai importantă ca niciodată. Nicolae Șt. Noica o simte ca pe o "necesitate și o datorie. Cu atât mai mult cu cât astăzi societatea românească are nevoie de o acțiune susținută de educație și de
O plimblare prin micul Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6595_a_7920]
-
asupra motivului „trompetei“. }n adolescență, Belbo Își dorește să cânte la trompetă În orchestra oratoriului din localitatea natală pentru a o impresiona pe Cecilia, o fată cam de aceeași vârstă, care e Îndrăgostită de alt băiat. Episoadele ce descriu aceste aurorale momente capătă frisonul scriiturii adevărate. Mai Întâi, lui Belbo i se refuză trompeta pe care și-ar dori-o intens, apoi este obligat de Don Tico să cânte la alt instrument. Totuși, Într-o ocazie solemnă, la Înmormântarea unor partizani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
evidenței) la (un) mod + adjectiv declarativ (doar la mod declarativ) general (la un mod foarte general) nuanțat (la un mod nuanțat și subtil) subtil (la un mod nuanțat și subtil) în chip + adjectiv academic actual adecvat admirativ aparent armonios artificial auroral autoritar bizar cert ciudat confuz constant conștient (în chip liber și conștient) cordial decent definitiv deliberat deosebit desăvârșit dezinvolt dramatic durabil eclatant (în chip nesperat și eclatant) educativ elegant eliminatoriu enigmatic esențial etern evident exagerat exclusiv exemplar explicit exterior fericit
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
și transpirată, trăgîndu-l furioasă după ea pe Kiki, care i se Împotrivea bosumflat și totodată resemnat. Ceea ce nu Însemna altceva decît că lucrurile reintraseră oarecum pe făgașul lor normal. Între timp, folosindu-se de Aurametru, Joanna Jeni Începuse examinarea cîmpului auroral al participanților, cu scopul de a alege persoana căreia să-i Încredințeze misiunea cea mai dificilă: aceea de a ține cristalul În mînă, deasupra capului, cu vîrful Îndreptat spre centru Pămîntului, În așa fel Încît energia Întregii Spirale să i
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
un moment dat „simțitor și (totodată) nepăsător”. Filonul întunecat, de marmură neagră, al cruzimii provine, poate, dintr-un strat structural de nepăsare, de insensibilitate, specifice în cel mai înalt grad conștiințelor infantile (la scara vârstei biologice) și în general celor aurorale (la scara vârstelor istorice a umanității). Numai în acest sens C. este un primitiv. Un primitiv ca Homer. „Creangă este Homer al nostru”, a spus, nu fără (un adânc) temei, nu dintr-o superficială dorință de autoelogiere națională, G. Ibrăileanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
de care Logosul se desparte, urcînd În Pleromă 192. Arhonții produc creaturi care seamănă pe pămînt discordie, iar Logosul se Întristează. El se pocăiește, se convertește de la rău la bine și, făcînd aceasta, dă naștere altor Puteri, scăldate În Lumină aurorală 193, superioare Arhonților și trăind În pace Între ele. Cu ajutorul MÎntuitorului, Logosul va reveni În Pleromă 194. MÎntuitorul este o chintesență a tuturor eonilor Pleromei, la care Tatăl Își adaugă propria Voință. MÎntuitorul ia În grija lui universul, revelîndu-se Într-
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Genezei ar admite aproximativ cincizeci de interpretări diferite. Începînd de la primele cuvinte: „La Început a făcut Dumnezeu cerurile* și pămîntul”. Acestea au fost interpretate de unii kabbaliști ca semnificînd că cerul și pămîntul au fost create În, sau prin intermediul ipostazei aurorale numite Început. Această interpretare include evident Prologul Evangheliei lui Ioan, iar Prologul Evangheliei lui Ioan o include sau poate o formulează pentru prima oară: „La Început a fost Cuvîntul”.) Dumnezeul creator din Geneză face mai Întîi cerurile și pămîntul, apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
stă consecvent o inepuizabilă iubire. Menținându-se în notă apologetică, imnul e totodată confesiune, evocare, meditație, formă de cunoaștere, reverie, frescă ori portret; pluralul imne (în loc de imnuri) exprimă opțiunea cititorului de carte veche mișcat de invarianta arhaică, înduioșat de rostirea aurorală. Uvertura la Imnele bucuriei cu suava Lumină lină (titlu de cântare sacră, de găsit la Arghezi) -, lumină de seară, mai precis de vecernie ortodoxă, jalonează accesul într-un spațiu mirific, de divină serenitate. O natură sublimizată, parcă dez-istorizată e pretext
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
colective coexistă cu adâncirea în timpul ei particular. Mecanizarea limbajului, spațiile închise, platitudinea și celelalte îndepărtează de sensul viu al ființei: "Doamne, câtă literatură conținem! / Sentimentele vă amintiți? le-am învățat încă la școală" (Carantină). Întoarcerea la elementar ar reactiva prospețimea aurorală: "Vreau tonuri clare / Și culori în stare pură, / Vreau să-nțeleg, să simt, să văd" (Intoleranță). Program estetic amintind de clasicul clare et distincte percipere al retoricii lui Quintilian, dar și de Racine, citat în legătură cu binomul austeritate și naivitate (naiv
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]