456 matches
-
lucrurilor în Austria e de astă dată în favorul naționalităților. În sine vorbind faza aceasta a statului poliglot stă în oarecari legături cu politica esterioară a împărăției, precum și cu interesele ei economice. Debușeurile cele mai însemnate ale negoțului și industriei austriace sânt în țările Dunării de Jos îndeosebi, în Peninsula Balcanică în genere. Afară de români însă, țările acestea sânt locuite de slavi, care precumpănesc prin număr, prin dezvoltare internă, prin sprijinul puternic al împărăției rusești. Pentru asigurarea politicei sale comerciale Austria
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
limbei, a rasei locale. Evident că nici un popor nu are înțelegere pentru idealuri abstracte, că nu poate avea simpatii pentru o organizație ce se reprezintă prin oameni străini, prin limbă străină. Cine n-a avut ocazia de-a constata că austriacii nu știu nici o limbă cum se cade? În școalele primare au învățat limba maternă, însă cu. restricțiuni și predată nu în mod viu și cum o vorbește poporul, cu acele nuanțe cari constituiesc farmecul biruitor al oricării limbi, ci predată
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sintaxă, care inspiră fiori unui adevărat german. Abia la universități începe a se vorbi nemțește, într-o epocă însă în care nu mai are omul interes decât de-a-și apropria știința necesară pentru viitoarea sa carieră. Astfel se întîmplă că austriacii nu știu bine nici o limbă. Efectele pentru inteligență nu pot fi decât rele. Ce trebuie să se petreacă în capul unui om care nu are, pentru ideile sale, manipulul sigur, razimul concret al unei limbi certe? Desigur nimic bun. Spiritul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ele să nu poate învinge momentan decât prin o influență străină oarecare, pentru ca la rândul lui fiece element să fie învins iar printr-un curent de influențe străine. Cele două influențe de căpetenie sânt se-nțelege, cea rusească și cea austriacă. Orice punct al Peninsulei îl vom atinge cu degetul vom da de aceste două curenturi opuse, deși ne abținem, în momente atât de gingașe ca cele actuale, de-a ne rosti care din ele e mai în avantajul culturei și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
vorbească despre aceasta cât s-ar putea mai puțin. Oricari ar fi dispozițiile personale ale prințului Milan este îndoielnic că poporul sârbesc va ajuta așa de ușor niște asemenea combinații. Organele constituționale germane au repetat adesea că politica cea bună austriacă consistă în a diviza pe slavii de sud, spre a-i sili a primi apoi egemonia austro-ungară. S-a și încercat materialicește una ca aceasta, ocupîndu-se Bosnia, acest unghi înfundat dintre Serbia și Muntenegru. Urmările morale ale acestei dibăcii au fost cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
păgubit interesul curat politic al operei sale, care e considerabil, și, după toată probabilitatea, comisarii ar fi continuat a delibera în pace, în tăcerea misterioasă ce apasă asupra actelor lor de aproape douăzeci de ani, dacă presa germană și, cea austriacă nu și-ar fi dat silința de-a le pune în lumina zilei. Au fost mișcați mult la Viena și la Berlin de atitudinea Angliei și a Rusiei în sânul Comisiei. "Grenzbote" și foile oficioase din capitala Austriei au strigat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a conspirat undeva însă, în afacerea în cestiune, aceasta nu s-a întîmplat nici în Londra, nici în Petersburg, ci într-o altă capitală. E nevoie de-a adăuga că, dacă conspirația există, desigur nu în contra Austriei vor fi conspirat austriacii?... [ 28 august 1880] {EminescuOpXI 316} ["FABULA VULPEI ȘI A CORBULUI... Fabula vulpei și a corbului e cunoscută. Corbul stătea pe un copac c-o bucată de caș în gură. "Cîntă, așa să trăiești, zise vulpea de jos, că frumos glas
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dovedi aceasta tot atât de limpede pentru politica austriacă precum se poate face în privirea Rusiei. Manținînd deosebirea de mai sus desigur. Rolul pe care-l prescria politica rusească țărilor române era deosebit de acela pe care socotea a ni-l atribui cea austriacă, dar era dominat de aceeași idee. Citind nota cancelarului Kaunitz către ambasadorul austriac la Constantinopol, Thugut, scrisă acum 105 ani, la 1775, vedem liniamentele politicei tradiționale a Austriei în Orient. În situația de azi a Porții scrie Kaunitz, politica noastră
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se vorbește în timpul din urmă și de alte cestiuni de-o importanță mai mare, cari asemenea s-ar putea atinge cu ocazia întrevederii. Dacă apropiem știri din sorginți diverse, dar având aceeași direcție, vedem că voiajul pe care prezidentul companiei austriace a drumului de fier al statului (Staatsbahn) l-a întreprins în acest moment la Paris intră asemenea în cadrul obiectelor ce pot fi discutate la Rusciuc. Delegați ai societății Staatsbahn din România și din Bulgaria se află acuma la Paris și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ar înclina să aprobe întreprinderea aceasta, iar în caz de-a se mănținea situația pacifică de acum, Parisul ar oferi lesne mijloacele financiare pentru construirea acestei linii de legătură. Pentru a se înlătura prevențiunile cari ar exista în contra unei societăți austriace, aceasta n-ar voi să-și întinză rezoul dincolo de marginile monarhiei, ci s-ar mulțumi de-a-și oferi serviciile sale fără a concura pentru obținerea concesiunii liniei. De se va face această legătură sau de a nu se va face
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
încrederea și sprijinul Austriei, ne îndoim însă daca le va mai putea câștiga. Cu tonul energic al omului de partid, actualul prim-ministru al Angliei a rostit, pe când era în opoziție, cuvinte atât de amare la adresa nu numai a politicei austriace, dar până și la aceea a persoanei, în toate privirile respectabile, a împăratului, încît, daca împăratul le-a putut ierta și îngădui, nu credem că le va putea și uita. Odată pe clina concesiilor și a adaptării cu împrejurările, cabinetul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
baronului Huebner, spuse într-un discurs preparat de mai nainte, deci bine cumpănite între ele, a întîmpinat dezaprobarea oratorilor din delegațiune. D. Demel a respins ideea unei alianțe cu Rusia și a cerut să i se facă cunoscute țintele politicei austriace în Orient. Cavalerul Grocholski, deputat din Galiția și polon, deși conservator ca și baronul Hubner, a reamintit că Galiția s-a exprimat în mai multe rânduri contra unei înțelegeri cu Rusia, un stat nu conservator, ci, din contra, revoluționar, care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
va regula în curând și că tendențele Greciei au simpatiile sale, însă linia de delimitare hotărâtă de Congres nu este o linie impusă, nici a luat cineva asupră-și obligațiunea de-a executa cesiunea ei. La întrebările asupra țintelor politicei austriace în Orient d. de Haymerle spune că nu e în interesul statului de-a expune pe față acea sferă de interese care o atinge mai de aproape pe Austro-Ungaria. La sfaturile de-a se arăta amicabil față cu albanejii răspunde
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aproape pe Austro-Ungaria. La sfaturile de-a se arăta amicabil față cu albanejii răspunde că le va fi amic până când ei vor căuta a rămânea amici Austriei și numai în caz contrariu [î]i va face să simtă greutatea puterii austriace. Cum se ține prietenie bună dovedesc raporturile noastre cu România. A rezolva cestiunea dunăreană la Porțile de Fier, iată scopul ce ni l-am propus pentru ca Dunărea să îndeplinească acea priincioasă menire pe care o îndeplinește Rinul. Acest obiect se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cată din contra să se închine înaintea înțelepciunii și tăriei care ne guvernează. Noua teorie a fidelității cătră suveran care reiese din acest fapt poate că nu e cu totul ademenitoare pentru oricine, poate că în armata germană, în cea austriacă, în cea rusească și în altele ea să n-aibă deloc susțiitori, însă, de vreme ce șeful suprem al armatei române o găsește îndestul de bună pentru spiritul public și disciplina de la noi, o credem destul de importantă pentru a formula tot ce
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Bunăoară, fără a se îndepărta de mai vechile preocupări „interne” și aruncând noi ancore spre exterior, acolo unde - urmând pasiunii - subiectul propriei dizertații doctorale se configurase, probabil, analistul a cercetat atent, pe de o parte, interesele economice și politice străine (austriece, în speță) în sud-estul european, focalizate pe zona Dunării de Jos și, pe de altă parte, capacitatea de rezistență a popoarelor mici în fața tendințelor expansioniste ale marilor puteri, manifestată prin cultivarea legăturilor bilaterale (în acest caz, româno-polone) motivate de obiectivul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Galați. Impunerea punctului de vedere austriac constituia o dovadă în plus că telegrafia, care urma să se introducă în Moldova, trebuia să servească, înainte de toate, intereselor austriece. După multe discuții referitoare la punctul de releu al rețelei moldovenești cu cea austriacă, s-a căzut de acord ca acesta să fie punctul de vamă de la Nimerceni. Negocierile s-au încheiat cu un schimb de declarații, redactate în patru articole, prin care cele două țări și-au garantat folosirea mutuală a liniilor lor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cum este Prusia; iată de ce era necesară cât mai repede pacea, de ce Viena acționa cu toate mijloacele la Poartă ca s-o aducă la sentimente pacifice, acțiuni care și-au făcut efectul prin angajamentul Porții de a cere mediația noastră (austriacă); noi nu i-am dat însă speranțe decât în cazul când mediația va fi cerută și regelui Prusiei; cum el, regele, are la țarină mai mult credit decât oricine, trebuie s-o convingă în favoarea Turciei; regele se cuvenea să uzeze
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
să decidem. Kaunitz a încheiat convorbirea sa cu Friedrich al II-lea, înșirând catehismul său politic, bazat pe o conlucrare strânsă, loaială austriaco-prusiană. Am abuzat de întinderea acestui rezumat al expunerii lui Kaunitz pentru că o socotim cheia deslușirii conduitei politice austriece: legături strânse cu Prusia, conservarea echilibrului de forțe în plan european, în care scop Rusia trebuia să-și modereze veleitățile, să fie rezonabilă; în caz contrar, reacția Vienei putea atinge pragul angajării militare. După cum se știe, faptele s-au desfășurat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fiecare în parte, nu erau în stare să participe într-un mod corespunzător în comerțul european și mondial. Unite însă prin interese comune și printr-o politică economică comună, ele pot transforma porturile germane din nord și est și cele austriece din sud în antrepozite ale unui mare corp comercial. În felul acesta s-ar crea Mitteleuropa, un organism economic în stare să exercite o influența hotărâtoare pe continent, de la țările scandinave până la malurile Mării Negre, și să stabilească legături cu regiunile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
era mai sigură, mai trainică și în spiritul epocii, singura cale care putea fi, și era chiar, înfățișată ca fiind o „binefacere” pentru poporul asupra căruia era îndreptată. Scriindu-i la 16 februarie 1855 lui Coronini, comandantul trupelor de ocupație austriece din Principatele Române în vremea războiului Crimeii, Bruck îi împărtășea plăcerea pe care a simțit-o aflând că el sprijinea interesele materiale ale Principatelor Române și adăuga că „aceasta este adevărata cale (pe care trebuia s-o urmeze Austria în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
stă Imperiul Habsburgic; c) a treia perioadă începe de acolo de unde se separă Austria ca un ținut câștigat de „civilizație” de restul țărilor dunărene. Pacea de la Carlovitz și apoi cea de la Passarovitz au divizat țările dunărene în două mari părți: austriece și turcești. Urmând firul logicii lui L. von Stein, ajungem la a patra perioadă, în care, firește, ar trebui să se desăvârșească misiunea civilizatoare a Austriei asupra regiunilor neaustriece. Aceste din urmă regiuni, îndeosebi Principatele Române, nefiind în stare după
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
etc.; de altfel, era o lecție învățată la el acasă, la Viena, deosebirea consta însă în aceea că presa franceză avea o audiență publică de performanță pentru epocă și propaga principiile secolului (fie și alterate de interese egoiste), pe când cea austriacă, dirijată, se debilita și compromitea (exceptând viața culturală și mondenitatea cu interes fascinant pentru o metropolă) în principii politice anacronice. Discursul lui Napoleon al III-lea din 8 februarie 1859, la deschiderea sesiunii parlamentare, n-a ocolit „un subiect periferic
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
, Gheorghe (30.VI.1844, București - 13.I.1916, București), dramaturg. Este fiul austriecei Louise Galviny von Uffmann și al lui Titus Bengescu. Cognomenul Dabija și l-a adăugat după căsătorie. A făcut studii militare în Franța, intrând apoi în armata română, unde ajunge la gradul de general. Membru al Junimii încă din 1868
BENGESCU-DABIJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285698_a_287027]
-
cu încăpățînare asupra unui infaibil non possumus, până în momentul când, în fața voinței marilor puteri, totuși va ceda, pentru că nu va putea face altfel. Noi suntem departe de a amenința pe România, mai curând fiind dispuși a îndrepta amărăciunea contra politicei austriace, ce n-a știut să prevadă lucrurile mai bine. Desigur că pentru comitele Andrassy n-ar fi fost o osteneală supraumană să câștige la Congresul din Berlin o stilizare mai clară și mai practică pentru art. 55 al Tratatului de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]