112 matches
-
forme verbale numeroase și complexe limba orală, transcriere latină 190. khowar (chitrali) N Pakistan (Chitral) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian, subgrupul dardic khowar, de la dreapta la stînga; derivată din scrierea persana 191. kibushi (shibushi) N Madagascar, Mayotte (Franța) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul malgaș; VOS latină 192. kikongo L Națională Angola, R. D. Congo / N R. Congo familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu latină, silabar mandombé (scriere negro-africană) 193. kikuyu (gikuyu) N Kenya familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu latină modificată
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
2. limba sora cu greacă veche aparținînd grupului greco-macedonean; 3. limba aparținînd grupului paleo-balcanic; prima clasificare are cei mai multi adepți: familia indo-europeană, ramura limbilor helenice, dialect al limbii grecești vechi; SVO greacă 231. madureză N Indonezia (Ins. Madura, Java), Singapore familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul indonezian de vest javaneza (în trecut), latină 232. magahi N India (Biharul de sud); se crede că o formă veche de magahi (pracrito magahi) a fost limba vorbită de Buda familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul oriental; considerată
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în Moldova. familia uraliană, ramura fino-ugrică, grupul ugric; aglutinanta, armonie vocalica; SOV + ordine liberă latină 234. makua N Mozambic, Malawi, Tanzania familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu latină 235. malaeza (bahasa Malaysia) O Malaysia, Brunei, Singapore / N Indonezia, Thailanda familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul malaez; SVO; indoneziana este în realitate una din formele dialectale ale malaezei (bahasa Malaysia) latină, arabă jawi (în trecut, azi rar) 236. malayalam O India (Kerala, Lakshadweep, Pondicherry) familia dravidiana, ramura meridionala, grupul tamil-kannada; SOV alfasilabară malayalam
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
din formele dialectale ale malaezei (bahasa Malaysia) latină, arabă jawi (în trecut, azi rar) 236. malayalam O India (Kerala, Lakshadweep, Pondicherry) familia dravidiana, ramura meridionala, grupul tamil-kannada; SOV alfasilabară malayalam < grantha < brahmi 237. malgașa O Madagascar; izolată de celelalte limbi austroneziene; apropiată geografic de limbile negroafricane familia austroneziana, ramura malayo-polineziană occidentală, grupul barito oriental; VOS; aglutinanta; sintetică și accentuala sorabe (de origine arabă - în trecut), latină (din 1823) 238. malteza O Malta; singură limba semitica din Uniunea Europeană; origine arabă + superstraturile italian
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
latină, arabă jawi (în trecut, azi rar) 236. malayalam O India (Kerala, Lakshadweep, Pondicherry) familia dravidiana, ramura meridionala, grupul tamil-kannada; SOV alfasilabară malayalam < grantha < brahmi 237. malgașa O Madagascar; izolată de celelalte limbi austroneziene; apropiată geografic de limbile negroafricane familia austroneziana, ramura malayo-polineziană occidentală, grupul barito oriental; VOS; aglutinanta; sintetică și accentuala sorabe (de origine arabă - în trecut), latină (din 1823) 238. malteza O Malta; singură limba semitica din Uniunea Europeană; origine arabă + superstraturile italian (sicilian) și, în mai mică măsură, francez
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sau Gailck, dispărută în 1974, actualmente renăscuta și predată în școală. Idiom adus din Irlanda în sec. V d.C. familia indo-europeană, ramura celtica, grupul gaelic; VSO latină 243. maori O Nouă Zeelandă (Maaori), Insulele Cook; limba a unei populații aborigene familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul polinezian; izolanta; VSO; subst. - adj. latină (inițial fără scriere) 244. marathi O India (Maharashtra, Daman și Diu, Dadra și Nagar Haveli) / N Mauritius familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian; SOV modi (sec. XIII - XX), devanagari (din 1950
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
latină (inițial fără scriere) 244. marathi O India (Maharashtra, Daman și Diu, Dadra și Nagar Haveli) / N Mauritius familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian; SOV modi (sec. XIII - XX), devanagari (din 1950) 245. marchiziană OR Polinezia Franceză (Ins. Marchize, Tahiti) familia austroneziana, ramura malayo-polineziene oceanice, grupul polinezian, subgrupul tahitian; morica; fără scriere, sistem de frînghii cu noduri (în trecut); latină 246. mari (ceremîșă) O Republică Mari El (Federația Rusă) familia uralică, ramura fino-ugrică, grupul fino-parmian, subgrupul fino-volgaic; aglutinanta; armonie vocalica; SOV; adj.
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
latină 246. mari (ceremîșă) O Republică Mari El (Federația Rusă) familia uralică, ramura fino-ugrică, grupul fino-parmian, subgrupul fino-volgaic; aglutinanta; armonie vocalica; SOV; adj. - subst. latină, chirilica 247. marshalleza (ebon) O Insulele Marshall/Nauru; limba vernaculara; două dialecte: ratak și ralik familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul micronezian; reduplicare cu rol gramatical; SVO latină 248. marwari N India (Rajasthan, Haryana, Gujarat, Sindhi), Pakistan familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul central; considerată și dialect hindi; SOV devanagari, mahajani 249. maya Națională Mexic / OR Guatemala / N Belize
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
mandingo; tonala cu fenomen intonațional suprapus; SOV; subst. - adj. proprie (silabar kikakui citit de la dreapta la stînga); transcriere latină (alfabetul "Africa") 253. meru N Kenya familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu; reduplicare morfologica latină 254. minangkabau Indonezia (Sumatra Occidentală) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul malaezian; SVO latină 255. mon N Myanmar (fosta Birmania), Thailanda familia austro-asiatică, ramura mon-khmer, grupul monic mon, derivată din scrierea indiană brahmi; sursă a scrierii birmaneze 256. mongola O Mongolia / N Kîrgîzstan, Rusia, China marea familie uralo-altaică
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
LM; Peninsula Iberica (sec. VIII-XV); vorbită de creștinii mozarabi familia indo-europeană, ramura romanica, grupul iberic aljamia cu caractere arabe 261. nandi N Kenya familia nilo-sarariană, ramura nilotica, grupul kalenjin; tonala, VSO; subst. - adj. transcriere latină 262. nauruana O Nauru familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul oceanic micronezian transcriere latină 263. navajo N SUA (Arizona, Colorado, New Mexico, Utah), Mexic (Chihuahua, Sonoră), vorbită de cel mai mare trib indian nord american familia amerindiana, ramura na-dené, grupul athapascan meridional; aglutinanta și polisintetica; tonala; SOV
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
o literă proprie (æ) 281. ostiacă (khanty, xanti) N Rusia (Siberia, cursul inferior al fluviului Obi) familia uralică, ramura fino-ugrică, grupul ugric, subgrupul ob-ugrian; aglutinanta; armonie vocalica; SOV; adj. - subst. latină, chirilica 282. palauana O Palau / N Guam, Insulele Mariane familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul occidental; VOS latină; silabar japonez katakana 283. pali LM; o prakrită apropiată de sanscrita; primele texte budiste, tipitaka, s-au păstrat în pali; folosită astăzi că limba liturgica în budismul theravada familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indo-arian
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cuvînt din propoziție, indiferent de partea de vorbire căreia îi aparține; remarcabilă unitate a sistemelor fonologice; rol important al elementelor nonverbale (mimica, gestica) în comunicare nu au avut scriere; bețișoare incizate cu funcție mnemonica 285. pampangan (kapampangan) OR Filipine familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul filipinez de nord, subgrupul luzon central; VSO; adj. - subst. silabar de probabilă origine indiană; latină 286. pangasinan OR Filipine (provincia Pangasinan) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul filipinez; aglutinanta; VSO latină 287. panjabi (punjabi) O India (Panjab/Punjab
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
au avut scriere; bețișoare incizate cu funcție mnemonica 285. pampangan (kapampangan) OR Filipine familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul filipinez de nord, subgrupul luzon central; VSO; adj. - subst. silabar de probabilă origine indiană; latină 286. pangasinan OR Filipine (provincia Pangasinan) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul filipinez; aglutinanta; VSO latină 287. panjabi (punjabi) O India (Panjab/Punjab, Chandigarh, Delhi, Haryanaa) / N Pakistan; în unele clasificări punjabi este inclus printre limbile lahnda din Pakistan, un continuum lingvistic care nu include însă și punjabi vorbită
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
portugheză, 25% din spaniolă, restul din olandeză, franceza, engleză, limbi africane, limba indigenilor arawaks); tonala limba orală 289. papua N Papua Nouă Guinee, Indonezia, Insulele Solomon; familie care cuprinde peste 700 de limbi vorbite în vestul Oceanului Pacific, care nu sînt nici austroneziene, nici australiene; dintre limbile cu cel mai mare număr de vorbitori: western dani, ekari, enga, melpa, galela, makasai, terei, naasioi; prima atestare a unei limbi papua (kamoro) datează din 1828 familia papua; ramurile cu cel mai mare număr de limbi
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sistem pronominal din lume, pronumele personale fiind împrumutate din nheengatu, o lingua franca din zona; limba fără structura recursiva; nu are propoziții și grupuri nominale intercalate; nu are cuantificatori fără scriere 296. pohnpei OR Pohnpei (Statele Federale ale Microneziei) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul oceanic micronezian latină 297. polaba LM; Polonia, Germania (în NE actualei Saxonia de Jos); dispărută în prima jumătate a sec. al XVIII-lea (1756), înlocuită de germană; numele are la origine hidronimul Labe (Elba); asemănări cu polona
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indo-arian; tonala (doar unele dialecte); postpoziții; SOV devanagari 306. rapanui vorbită în Insula Paștelui (denumire locală Rapa Nui, Chile); limba extrem de interesantă, aflată însă în pericol de extincție ca urmare a expansiunii limbii spaniole familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul est-polinezian; cinci vocale și zece consoane; conserva oclusiva glotala (glottal stop) din proto-polineziană; reduplicare; VSO celebra scriere rongo-rongo, sistem de semne gravate în lemn (scriere sau mijloc mnemotehnic nedescifrate încă), singura scriere indigena din Polinezia; transcriere latină
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
este dominat de opoziția de aspect. Două mari grupuri dialectale, de nord și de sud. Alfabet chirilic cu 32 de litere. familia indo-europeană, ramura balto-slavă, grupul oriental; accentuala; SVO chirilica 313. samoana O Șamoa, Șamoa americană / N Fiji, Noua Zeelandă familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul polinezian; SVO + liberă latină 314. sandawe N Tanzania; vorbită de o populatie înrudită genetic cu hadza; populațiile sandawe și șan sînt, genetic, cele mai vechi din lume familia khoisan, grup unilingv sau izolată; tonala (trei tonuri) cu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
romanica Portugalia 12 203 7. bengali indo-europeană, indo-iraniană India 350 4 189 8. rusă indo-europeană, slavă Rusia 16 166 9. japoneză izolată sau uralo-altaică Japonia 3 128 10. panjabi (lahnda)351 indo-europeană, indo-iraniană India 352 6 88,7 11. javaneza austroneziana, indoneziana Indonezia 3 84,3 12. germană indo-europeană, germanica Germania 18 78,1 13. coreeană izolată sau uralo-altaică Coreea 5 77,2 14. franceză indo-europeană, romanica Franța 51 75,9 15. telugu dravidiana India 2 74 16. marathi indo-europeană, indo-iraniană
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
8 17. turcă uralo-altaică Turcia 8 70,9 18. tamil dravidiana India 6 68,8 19. vietnameza austro-asiatică, mon-khmer Vietnam 3 67,8 20. urdu353 indo-europeană, indo-iraniană Pakistan 6 64 21. italiană indo-europeană, romanica Italia 10 63,8 22. malaeza austroneziana, indoneziana Malaezia 13 60,5 23. persana (dări și iraniană) indo-europeană, indo-iraniană Iran 6 57 Observație O singură limba are peste un miliard de vorbitori, opt limbi au peste o sută de milioane de vorbitori și optzeci de limbi au
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
7102 100% 6.295.712.191 100% Numărul de limbi și de vorbitori pentru marile familii de limbi 355 Familia de limbi Limbi vii Număr de vorbitori Număr Procentaj Total Procentaj Afro-asiatică 366 5,16% 374.573.409 5,95% Austroneziana 1223 17,20% 346.489.508 5,50% Indo-europeană 437 6,15% 2.925.253.210 46,46% Nigero-congoleză 1524 21,47% 435.432.213 6,92% Chino-tibetană 453 6,40% 1.268.218.984 20,14% Trans-Noua-Guinee 476 6
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
541 Limba ainu 811.55 Limbi paleo-siberiene 811.56 Limbi eschimo-aleute 811.57 Limbi dravidiene 81.58 Limbi sino-tibetane 811.581 Limbi chineze 811.61 Limbi austro-asiatice 811.621 Limbi malezo-polineziene 811.622 Limbi oceanice 811.71 Limbi indo-pacifice (ne-austroneziene) 811.72 Limbi australiene 811.8 Limbi amerindiene 811.81/.82 Limbi amerindiene de nord 811.87 Limbi amerindiene de sud și centrale 811.9 Limbi artificiale 811.92 Limbi artificiale pentru comunicarea interumana. Limbi auxiliare internaționale (interlimbi) 811.93
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
113 Khoïsan 111 Trans-Noua-Guinee 100 Nigero-congoleză 100 Australiană 95 Altaica 77 Indo-europeană 70 Uralică 60 Chino-tibetană 60 Oto-mangueană (amerindiana) 55-60 Uto-aztecă (amerindiana) 48 Salish (amerindiana) 45 Misumalpană (amerindiana) 43 Maya (amerindiana) 41 Kartveliană 40 Dravidiana 40 Hmong-mien 40 Ciukoto-kamciatkiană 40 Austroneziana 35 Na-dené 35 Irocheza (amerindiana) 35 Tai-kadai 30 Eniseică 30 Eskimo-aleută 30 Algică (amerindiana) 30 BIBLIOGRAFIE GENERALĂ Adamczewski, Henri, Le français déchiffré. Clé du langage et des langues, Armand Colin, Paris, 1991. Adamou, Evangelia (editor), Le nom des langues. ÎI
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
96, 97 australiană 111, 121, 122, 123, 194, 203, 204, 205, 206, 258, 290, 293, 342, 351 austrica 97, 121, 123, 190, 191, 192, 194 austro-asiatică 121, 122, 123, 181, 184, 189, 191, 192, 286, 300, 313, 340, 342, 347 austroneziana (malayo-polineziană) 39, 121, 123, 184, 187, 189, 192, 193, 194, 195, 196, 197, 200, 205, 228, 243, 244, 246, 249, 250, 251, 260, 265, 267, 268, 269, 270, 273, 274, 276, 282, 283, 284, 286, 287, 290, 291, 293, 295
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
344, 345, 347 makua 283, 328 malaeza 57, 194, 196, 197, 198, 226, 227, 270, 283, 286, 308, 319, 320, 321, 327, 333, 335, 340, bahasa Malaysia 283; v. și bahasa Indonesia (malaeza indoneziana) malayalam 174, 175, 283, 325 malayo-polineziană (austroneziana) 39, 121, 123, 184, 187, 189, 192, 193, 194, 195, 196, 197, 200, 205, 228, 243, 244, 246, 249, 250, 251, 260, 265, 267, 268, 269, 270, 273, 274, 276, 282, 283, 284, 286, 287, 290, 291, 293, 295, 299
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
El s-au făcut; și fără El nimic nu s-a făcut din ce s-a făcut."). Apud http://awl-demo.com/ papuan-languages 304 Limba papuană Lakes Plain cu 100 de vorbitori din vestul insulei Nouă Guinee (Indonezia). 305 Makassar, limba austroneziana din grupul Sulawesi de sud, vorbită de aproape 3 mîl. de oameni în insula Sulawesi din Indonezia. 306 Warlpiri/walbiri/walpiri, limba aborigena cu 3.000 de vorbitori în centrul Australiei. 307 Limba polisintetica ne-pama-nyungan, considerată o limbă izolată, cu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]