204 matches
-
individualității, ea făcând posibilă, prin această implicare personalistă, variația infinită a contribuției subiective și armonia socială subsecventă ei (o armonie care infirmă înregimentarea și salvează de la orice fel de uniformizare). Apelul la propria conștiință se transformă în drept elementar la autoafirmare și o modalitate de implicare ce aparținea odată doar excelenței se democratizează în virtutea unei chemări comunitare universalizate care sădește în educație și culege apoi în act social comun o concepție a participării plenare a fiecărui individ. Aici suportul actului este
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
care "îl face să opună realității o liberă și suverană irealitate", în care imaginea "se afirmă în viziunea poetică, își creează un Spațiu propriu care nu mai are nimic comun - sau, în orice caz, foarte puțin - cu spațiul real"23. Autoafirmarea imaginii implică negarea lucrului existent; imaginea nu doar se desprinde prin reducție de realitatea referențială, dar o și neagă, propunându-i replica unei alte perspective. Negare care însă nu atentează la real decât în ipostaza sa imediat fenomenală, de apariție
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
există ca și cum n-ar fi, afirmând - de la sine - un subiect care se știe, se impune în raport cu nedeterminarea înconjurătoare. Altfel spus, e un subiect fără predicat al ființării; el atârnă doar de sine, întru sine, în miezul posibilului care îl transcende. Autoafirmare care aproape se dezminte, deoarece "numai o rece căldură pâlpâie lânced din lampă", iar în lumina vagă a acestei infraexistențe nimic nu este ori abia mai este. Să fie oare capătul de drum al ființei ce se stinge, adunarea sa
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pentru a evita închiderea Universității din Freiburg și afișarea „listei cu evrei” în marea instituție de cultură. În cursul inaugural din 24 iulie 1928 (Was ist Metaphysik) el pledase pentru „libertatea academică”; a reluat pledoaria în alocuțiunea din 1933, susținând „autoafirmarea universității germane” - idee total opusă ideologiei naziste; a interzis arderea cărților scrise de autori evrei; iar fapta abominabilă care i-a fost atribuită, cum că i-ar fi interzis lui Husserl accesul în biblioteca universității, s-a dovedit o calomnie
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în fața zidului de netrecut care provoacă decompensarea și oficializează tulburările. - Psihoterapia va trebui să ținăcont atât de suferința și dezorganizarea actuală, dar și de pasivul anterior ce s-a acumulat în registre la fel de variate ca și relațiile afective, achiziții comunicaționale, autoafirmarea în viața de grup. - Experiența demonstrează că achiziția bazelor necesare vieții sociale și unei anumite calități a vieții, rămân posibile dacă se reușește punerea în practică a unei relații interpersonale stabile și profunde - Este recomandabil a se oferi pacientului și
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
droguri se conturează programe în funcție de caracteristicile grupului țintă. Și anume se referă la faptul de-a fi sau nu expus comportamentului de risc. *PREVENIREA PRIMARĂ se referă la acțiuni de informare cu privire la efectele nocive ale drogurilor, formarea de abilități de autoafirmare personală, având drept grup țintă persoane, în special tineri, ce nu au fost expuse consumului de droguri. *PREVENIREA SECUNDARĂ se adresează grupurilor ce prezintă un risc crescut pentru consumul de droguri, cei care, fie au experimentat deja, fie, datorită particularităților
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
ale programelor de prevenire a consumului de droguri și de formare a atitudinilor pozitive pentru sănătate, pe lângă informarea în legătură cu riscurile și efectele consumului de droguri, pune un foarte mare accent pe formarea și dezvoltarea unor abilități de comunicare, relaționare și autoafirmare. Dezvoltarea aptitudinilor și abilităților sociale: creșterea stimei de sine - apare că o apreciere pozitivă a ceea ce este, ce deține și ce este capabil să facă. dezvoltarea capacității de empatizare, ca bază pentru dezvoltarea afectiva și a competenței de relaționare - permite
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
dezvoltarea autocontrolului - creșterea capacității de a acționa rațional, alegând răspunsul. Impulsivitatea reprezintă un factor de risc în măsura în care facilitează căutarea de noi senzații. dezvoltarea abilităților de luare a deciziilor - activități ce permit luarea unor decizii responsabile în legătură cu consumul de droguri îmbunătățirea autoafirmării - apărarea fermă a propriilor convingeri, opțiuni, drepturi. Programe de prevenire a consumului de droguri integrate în programe mai ample de educare a atitudinilor și comportamentelor pentru sănătate, pot îmbracă diverse forme: de la activități izolate la abordări sistematizate, presupunând ore incluse
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
faptului că avem discernământ, că ne cunoaștem interesele și știm care ne este binele propriu. Ne suntem „legiuitori” și recunoaștem același drept semenilor noștri, în calitate de „scopuri în sine”. Lumea se dezvoltă cu oameni care au condiții și sunt capabili de autoafirmare. Altminteri ea doar supraviețuiește; nimeni nu a putut demonstra că în societățile în care autonomia persoanei este grav încălcată lumea merge spre pieire fizică. Doar că oamenii acelei lumi viețuiesc, nu trăiesc. Îmi amintesc o anecdotă amară din vremea comunismului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
patriarhale. Dar aceste păcate nu sunt deloc străine oamenilor ieșiți de curând din regimuri totalitare, tânjind încă măcar după un paternalism binevoitor. Adică unor oameni ca noi. Mă voi referi la păcatele contra formei pozitive a exercitării autonomiei, și anume autoafirmarea. 1. Lipsa stimei de sine. Experiența stimei față de alții începe cu stima de sine. Dacă ne autodisprețuim pentru că suntem, de exemplu, români, romi, femei, ortodocși, muncitori etc., vom sfârși prin frustrare, resentimente, amărăciune, vină. Vom crește cel mult ca niște
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
care știm să ne cerem drepturile. Or, noi continuăm, după vorba lui Mircea Vulcănescu, dialogul cu veșnicia. Ceea ce facem este să ne alintăm în propria noastră contraproductivitate, văicărindu-ne pentru ingratitudinea sorții. Ceea ce ne obsedează nu este exercitarea dreptului la autoafirmare, ci dreptul de a fi îngrijiți, cocoloșiți, protejați, infantilizați. Să-i ferească Dumnezeu pe guvernanții și politicienii care nu ne mângâie duios pe frunte și nu ne întrețin nevoia de protecție! Îi vom respinge fără milă. Guvernanții și opoziția ni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
nu știm, vedem, consumăm mai mult decât credea partidul, o lume în care imaginea și vocea dictaturii ne intraseră în celule, a iernilor în care degeram, a cozilor în care ne striveam, în care toate ideile despre carieră, împlinire, succes, autoafirmare, erau de la străine la periculoase, fericirea personală, nelegitimă și dăunătoare. Serile se lăsa un întuneric negru peste tot iar ziua vedeam gri. De n-ar fi fost cei apropiați, nu prea am fi avut motive să ne dorim să ne
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
cea de excelență fiind a Doinei Cornea. În timpul în care noi ne emancipam prin muncă, Vestul intra în a doua etapă a feminismului: cel al diferențelor. Odată drepturile recunoscute s-a constatat că femeile au șanse semnificativ mai mici în autoafirmare și că establishment-ul își produce anticorpi prin care femeile rămîn sub un plafon de sticlă, la marginea profesiilor, capitalului și politicii, ca acces la resurse financiare, politice, culturale. Anticorpii principali sunt produși de culturile misogine, potrivit cărora ceea ce sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
sau chiar unicatul acestei metode de autoexprimare și personalizare în educație. Text publicat în aLtitudini, mai 2006 Interviu „Cred că suntem o țară moartă după metafore și compuneri libere” „Mihaela Miroiu a organizat săptămâna trecută dezbaterea „Interesele femeilor: demnitate, autonomie, autoafirmare”. Cu acel prilej, Mihaela Miroiu și-a lansat cartea Neprețuitele femei. Publicistică feministă, apărută la Editura Polirom, în colecția „Ego. Publicistică”, volum prezentat recent în Observator cultural (nr. 329, 13-19 iulie 2006). Tot la colocviul amintit, Ștefania Mihăilescu a primit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
că de la ei pornește o tratare disprețuitoare a femeilor. M.M.: Misoginismul nu e deloc monopolul bărbaților. O.Ș.: Sunt și femei misogine? M.M.: Uneori din plin... Am avut și la dezbaterea pe care am organizat-o, „Interesele femeilor: demnitate, autonomie, autoafirmare”, femei care s-au manifestat incredibil de misogin. În România, la nivel privat, femeile misogine intră în ceea ce s-ar numi cultura soacrei: soacra își urăște nora și o tratează drept proastă. La nivel public, misoginismul femeilor înseamnă autoadularea, împresia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
a fiicei tale trebuie să fie cea a servituții. Asta înseamnă că ai o părere proastă despre femei și o transferi asupra fiicei tale. Mai degrabă găsești bărbați, tați de fete, care le educă mult mai autoafirmativ, le împing spre autoafirmare, spre nesupunere: Du-te, fata tatii, până unde te țin puterile minții tale! Fetele țes, cos, torc lână, băieții sunt operatori PC, aviatori O.Ș.: Avem exemplul atâtor femei de succes din România care s-au ghidat după îndemnul pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
Dar restul cuplurilor? Crezi că se poate face o modernizare a relațiilor în cuplu prin modelul a cinci la sută? Eu nu cred. Pur și simplu, nu cred. O.Ș.: Să spunem că n-ai părinți care să-ți cultive autoafirmarea și încrederea. Dar, spun așa: o tânără isteață, cu chef de citit, cu chef de informare, poate să răstoarne modelul patriarhal cultivat în familie și în școală. M.M.: Eu n-am spus că nu există soluții individuale. Întodeauna există soluții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
persoanelor care o compun șansa să se dezvolte și să se manifeste cât mai deplin și mai liber. Cum rolurile femeilor au fost și mai sunt incomparabil mai prescrise și mai predeterminate decât ale bărbaților, drumul lor către autonomie și autoafirmare este și mai greu, și mai lung. Desigur, autonomia este un concept normativ. Nimeni nu trăiește auto nomos (în condiții de autolegiferare, autoguvernarexe "„autoguvernare") în sens total. Ca să se apropie însă de un asemenea ideal, oamenilor le trebuie o lume
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
inclusiv în tranziția postcomunistă, integrarea euro-atlantică trece adesea drept scop în sine. Un loc cu adevărat important acordat ideologiilor și politicilor care conduc la o mai mare autonomie a persoanei înseamnă alte accente, anume pe drepturile individuale, pe libertatea și autoafirmarea, pe legitimitatea faptului de a-ți căuta împlinirea și fericirea personală. Niciodată o singură ideologie și o singură politică nu exprimă interesele tuturor categoriilor de oameni. Când ești în starea de sărăcie absolută, cu handicap, având și un copil de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
la fel ca și cele bărbătești și masculinexe "„masculin". Scopurile politice ale feminismului sunt legate de egalitatea de tratament în fața normelor, instituțiilor și a practicilor publice și private, indiferent de gen, de șanse egale la exercitarea autonomieixe "„autonomie" și în autoafirmarea persoanei. Termenul misoginismxe "„misoginism" înseamnă teama, ura, disprețul sau desconsiderarea față de femei. Unele feministexe "„feminist" continuă să considere că sursa principală a sexismxe "„sexism"ului o reprezintă misoginismul bărbătesc. Teama, ura sau disprețul față de femei sunt și acum răspândite, iar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
au apărut domenii noi de cercetare, s-au produs mișcări politice cu impact major în viața politică, în cea socială, în mass-mediaxe "„mass-media" și în viața privată. Șansele femeilor au crescut enorm în accesul la orice domenii, în independență și autoafirmare. Ideea-cadru a feminismului ultimelor decenii ale secolului XX, „Ceea ce este personal este politic”, a condus la extinderea analizei politice în zona relațiilor private, acestea fiind tratate și ca relații de puterexe "„putere". Violența domesticăxe "„violență domestică", precum și obligațiile parentale legate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
multe experiențe și nevoi comune, atât de naturăxe "„natură" intelectuală, cât și de natură emoțională și corporală, indiferent de sexul nostru. Împărtășim nevoi și experiențe de tipul respirației, hrănirii, nevoii de autoconservare, de siguranță, de afiliere, comunicare și afecțiune, de autoafirmare. Unele însă diferă, fie în sensul exclusivității, fie în sensul predominanței. Dintre aceste experiențe, multe au fost și sunt politizate, dar mult mai puțin teoretizate. Le voi discuta în special în contextul relațiilor patriarhale. 3.1. Experiențele femeieștitc "3.1
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
nu este doar statxe "„stat" paternalistxe "„statpaternalist", ci și maternal. În opinia mea, termenul adecvat unei astfel de situații este cel de stat parentalxe "„statparental". Feminismul liberal, fiind mai legat de ideea tratamentului egal în competiție, precum și de cea a autoafirmării, acordă o importanță specială acestei problematici. 3.4. Experiențe femininetc " 3.4. Experiențe feminine" Numesc feminine acele experiențe pe care le au predilect femeile: îngrijireaxe "„îngrijire" (hrănirea, curățarea copiilor, vârstnicilor, bolnavilor, soțului), monoparentalitateaxe "„monoparentalitate", văduviaxe "„văduvie", violența domesticăxe "„violență domestică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
primul rând de propriile experiențe, începând cu aceea de a fi îngrijiți de femei, de prezența lor în sfera privatăxe "„sferaprivată" ca sferă a îngrijirii, sentimentelor, timpului liber. Lumea clasic conservatoare a rezervat femeilor acest loc: gineceulxe "„gineceu", privatul și autoafirmarea prin îngriirea bărbaților, copiilor și vârstnicilor. Contactul mai proeminent al bărbaților cu abstracțiile, spațiul publicxe "„spațiupublic"xe "„public" face să fie nevoie de cineva care să îi elibereze de grijile trupești, încât ei să se poată dedica gândirii, culturii, politicii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
ideologiei feministexe "„feminist" a anilor ’60. În raport cu agenda valului al doilea, postfeminismul ia distanță în următoarele privințe: - Este o greșeală strategică faptul de a trata femeile preponderent ca victime. Acest tip de abordare reduce substanțial nu doar șansele femeilor la autoafirmare, ci și dorința acestora de a se autoafirma, căci victimismul, de orice naturăxe "„natură", tinde să devină o profeție care se autorealizează. - Dacă respectăm consecvent libertatea de exprimare, precum și libertatea sexuală, pornografiaxe "„pornografie" nu trebuie condamnată. În același regim de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]