98 matches
-
lipsa de ridicol. Aceasta deoarece denumirile franțuzești pompoase nu provin din intenția de a eclata impusă de snobism, ci par reminiscențele melancolice ale unei veritabile moșteniri culturale uzate și denaturate într-un mediu meschin sau sunt pur și simplu asumate autoamăgiri, palide recompense la nivel lingvistic pentru un destin ratat. Umorul, așadar, și nu comicul ironic sau satiric reiese din contrastul amar dintre aparența de sofisticat lux gastronomic și umila și derizoria realitate culinară: Doamna Renaud, fără să se scoale de pe
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de care Fima voia să fie scârbit, dar care Îi făcea plăcere, Împotriva voinței sale. Deci, spuse Ted, vorbeam despre situația din Teritorii. E cu siguranță complicată. Ce naiba vrei să zici cu situația din Teritorii. Asta e un fel de autoamăgire. Nu vorbeam despre situația din Teritorii, ci despre situația din țară. Din cadrul Liniei Verzi 1. Din societatea israeliană. Teritoriile nu sunt la urma urmei decât latura noastră Întunecată. Ceea ce se petrece acolo zilnic nu e decât concretizarea procesului degenerativ În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
poziții sociale, fie că preferăm să vedem în kitsch o plăcută evadare din monotonia vieții cotidiene moderne, întregul concept de kitsch se circumscrie în mod limpede unor noțiuni precum imitația, contrafacerea, falsitatea și ceea ce putem numi estetica amăgirii și a autoamăgirii.” ÎN LOC DE CONCLUZII SFÂRȘITUL JOCULUI? Percepția asupra prezentului, în orice perioadă, este una mai puțin bună, cu tendința de comparare și ierarhizare, dar e posibil ca viitorul să descopere o altă imagine: „Prezentul nu este pregătit să accepte nici chiar acele
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
lecă țiile spirituale - că slava lui Dumnezeu Îi era suficientă, că puterea lui Dumnezeu se desăvârșește În slăbiciunea umană (II Corinteni 12, 7‑10). Suferința este un instrument prin care Dumnezeu ne poate curăți de satisfacția de sine și de autoamăgire și ne poate ajuta să facem față slăbiciunii noas‑ tre prin puterea Lui, ca să putem mărturisi Împreună cu Sfântul Apostol Pavel că „toate le pot În Hristos Cel care mă Întărește” (Filipeni 4, 13). Rolul pozitiv al suferinței În viața noastră
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
visul modernității. În felul acesta ordinea cuvintelor reproduce ordinea naturii, ajungând la apogeul său. * Marele pericol al existenței este dat de constituirea inadecvată, de construirea unei imagini de sine radical diferită de ceea ce persoana este, in această distanță ivindu-se autoamăgirea sau minciuna de sine. Străinului din noi i se adaugă astfel un Altul, constituit pe stratul aparenței (sau al apariției) care vrem să fim. Este forma de a trăi în minciună datorită absenței căutării de sine ca mecanism de igienă
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
s-au găsit în casa mea în tot acest timp, sunt în măsură să-mi adeverească afirmațiile. Nu are nici un sens să-mi cer scuze, și cu atât mai puțin să dau explicații. M-am aflat într-o stare de autoamăgire și, ca urmare, v-am pricinuit multe amărăciuni dumitale și soției dumitale, lucru pe care îl regret. Nu am acționat din răutate, ci sub impulsul unei vechi afecțiuni romantice, despre care îmi dau acum seama că nu are nici o legătură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
un rău fără nume, urâtul le macină sufletele. Mizeria lor e atât de umană însă, nu ne e străină, iar despre inconsistența sentimentelor știm și noi destul. Și despre neîmpliniri, tristeți, teamă, singurătate, iubiri neîmpărtășite, disperare, neputință, lehamite, iluzii spulberate, autoamăgire, viață irosită, obsesia fericirii. Nimic din toate acestea nu ne e străin. Doctorul Cehov cunoștea bine sufletul omenesc. Cel dintotdeauna. Îl urmărea "sunetul unei corzi care s-a rupt (care se aude în toate piesele sale), spaima de gol, de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
poetic prin adoptarea unuia străin, la modă, ci una de a găsi pentru poezia românească noi modalități expresive care să reflecte cât mai bine schimbările de percepție a literarului, schimbări datorate și contextului politic care nu mai lăsa loc pentru autoamăgire și impune indirect o scriitură a cărei principală trăsătură rămâne luciditatea. Marin Mincu este unul dintre criticii care a observat încercările de schimbare a paradigmei poetice realizate de reprezentanții generații Albatros și principalele modificări pe care aceștia le aduc modului
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
din importantul roman Greața scris de Jean Paul Sartre, care are speranța că poate găsi răspunsul concret, prin învățarea continuă. Acest lucru este clarificat atunci când îi spune lui Roquetin, care suferă de un dezgust existențial sau este îmbolnăvit de acestă autoamăgire existențială, că "nimeni nu a fost mai potrivit decât Noucapie să experimenteze această stare complexă. Nu-i așa că este adevărat?" (75). În această stare complexă se află adevărul formal al unui sistem critic închis. Concluzia "bărbatului autodidact", bazată pe încrederea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
vorbă bună despre muzică clasică. Or, dacă e să folosesc reclamă unui cvartet bucureștean dedat muzicii comerciale, e ca si cum mi s-ar cere să vorbesc despre: „Cadoul perfect - produs ce nu se găsește în magazine“. Nu am nici o plăcere a autoamăgirii pentru a pretinde, așa cum o fac în reclamă lor absolventele de conservator ale cvartetului citat, când spun că ar aduce pe piața românească „o noutate absolută, îmbinarea timbrului vocal cu cel instrumental“ (sic!). Văzută de la Praga și nu numai, scena
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
la cale de V. Luca și Ana Pauker, ca parte a încercării lor de a-l elimina din competiția pentru conducerea partidului, tentativă lui Gheorghiu-Dej de a media ruptură sovieto-iugoslavă a fost caracterizată de conducerea supremă de la Kremlin drept o autoamăgire periculoasă, liderul român fiind obligat să conducă personal atacul împotriva lui Tito. Stalin a convocat Cominformul (un substituent al Cominternului interbelică în ziua de 20 iunie 1948 la București, dar Tito, așa cum am constatat deja, a lipsit. Rezoluția adoptată de
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
în 1943, autorul conexează libertatea de alegere de orice context situațional. Există o dialectică între libertate și situație prin care facticitatea n-ar putea fi descoperită, n-ar avea nici sens. Prin felul său de a fi, omul trăiește în autoamăgire, nesinceritate și neveridicitate. Neveridicitatea omului este un mod de ființare a omului contemporan. În piesa de teatru Cu ușile închise autorul lansa o formulă îndelung controversată: ,,Iadul sunt ceilalți”. Filosoful avea să o răstălmăcească și să se explice mai târziu
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
întorcea acasă totuși, n-o făcea ca să guste farmecul solitudinii. Dar avea un fel al ei de a face dragoste, ca purtată de beția pasiunii, care salva totul. Poate că nu asta era dragostea, dar semăna cu dragostea. Până la autopăcălire, autoamăgire. El se păcălise. Puțin, mult, cu patimă, deloc. Este neverosimil și este posibil. Făcea câte un salt până la București ca s-o vadă, iar ea venea să-l întâlnească la poalele Carpaților, în orășelul de garnizoană, în pofida lui taică-său
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
de soi. Așa cum mă luau peste picior pe mine, la fel ar fi făcut-o cu toți ceilalți din satul meu. Tot ce-mi spuseseră superiorii satului erau curate bazaconii, felul cum se vedeau pe ei înșiși se dovedea o autoamăgire - în orașul aflat la 30 de kilometri distanță de sat, educația primită acasă nu făcea nici cât o ceapă degerată. Concluzia ce-am tras-o de-aici a fost rapidă, amară. Orășenii erau abili și maleabili, știau să se gudure
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
duce mult, hai să avem materialul pregătit, că prinde bine.“ M-ar bucura să știu că mă caută pentru inteligența mea, pentru umorul meu - autoironic, cum îl definiți dumneavoastră - sau pentru ideile mele interesante, dar am depășit de mult faza autoamăgirilor. Îmi place grozav expresia dumnea voastră, „trufanda geriatrică“. Bine că mi se mai poate atașa noțiunea de trufanda, fie ea și o trufanda râncezită. La fiecare carte nouă în a cărei traducere mă lansez, partea morbidă din mine, partea urâcioasă
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
că nu poți să simți nici o compasiune pentru nici un personaj (cu excepția soțului) și că Jurnalul unui scandal e doar o povestioară sordidă despre două nebune. Dar e despre lucruri de interes mult mai larg decît nebuniile lor : e despre putere, autoamăgire, egoism și alte înclinații rușinoase ale acelei părți din noi pe care ne place s-o numim romantică. E un pasionant și opăritor anti-love-story. Dilema Veche, aprilie 2007 Talent pur Parfumul/Perfume : The Story of a Murderer (Germania, 2006), de
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
adesea susține orgoliul necontrolat al falsei credințe și religiozități. Astfel, evocarea unei conștiințe nocturne non-religioase echivalează, frecvent, cu indicarea unui suflet ce nu doar că nu vede realul transcendent dar, mai ales, nu se vede pe sine, amplificându-și dialectica autoamăgirii care-i oferă o falsă imagine proprie de cucernic infailibil. Situat în afara autenticei religiozități, acest personaj va confunda credința în zeul transcendenței cu încrederea deplină în zeul fabricat de impulsiunile și imperativele sale imanente, în idolul ce împrumută doar numele
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
Între idealul „conservat” și realitatea putridă Întreținea celor care nu renunțau nici la dispreț, nici la complicitate un soi de orbire narcisistă și megalomană. Se știau de partea opusă dogmaticilor, dar fără aceștia excitația „participării” nu se mai legitima, nici autoamăgirile, nici sensul, demult devalorizat, al „reflexelor condiționate” geografic și istoric. La vârsta senectuții, Lili Brick fusese invitată de cumnatul ei Louis Aragon, după moartea surorii ei, Elsa Triolet, să-și petreacă ultimii ani de viață alături de poet, la Paris. Viața
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
explicația trebuie căutată în altă parte. Sincer, nu știu unde. Ceea ce știu însă e faptul că avem o propensiune națională către amăgire. Iar dacă am ajuns să nu mai credem astăzi în amăgirile celor care ne conduc, ne-am refugiat rapid în autoamăgire, ca formă de protecție. Dincolo de toate însă, de orice observații sau de orice încercări de explicație, rămâne concluzia fermă că suntem, într-adevăr, pe primul loc în lume la ceva: anume la cantitatea de vanitate națională produsă pe hectar. Așa că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
în legătură cu fazele lunii; unirea regelui cu regina se înfăptuiește când este lună plină(este oglinda reconstituită în întregul ei). Oglinda curată e simbol al purității și una din emblemele Fecioarei Maria. Totodată, oglinda deformată sau murdară e semnul păcatului, caricaturii, autoamăgirii și a vanității. Modalitatea de utilizare a oglinzii magice în taoism este destul de aparte, relevând natura reală a influențelor răufăcătoare. În zilele noastre se pune deasupra porții caselor o oglindă octogonală, având pe ea cele opt trigame. În Japonia, Kagami
Oglindă () [Corola-website/Science/308900_a_310229]
-
războiul reprezintă "uciderea propriilor părinți" își găsește ecoul în descrierea războiului civil dintre Pământ și coloniile sale. Metaforă politică care amintește de McCarthism, Alianța Terestră devine din ce în ce mai autoritaristă și în final alunecă în dictatură. Serialul analizează limitările libertăților civile și autoamăgirea unei populații care își face iluzii că propria superioritate morală nu va permite unei dictaturi să vină la putere până în momentul în care este prea târziu. Universul Babylon 5 se confruntă cu numeroase conflicte care se desfășoară la o scală
Babylon 5 () [Corola-website/Science/313900_a_315229]
-
de pe câmpie]]. De la [[Tradiția creștină|tradițiile creștine]] biblice la cele medievale, tensiuni între autoafirmare și interesul altora au fost uneori discutate în cadrul iubirii dezinteresate, ca în frază [[Pavel (apostol)|Paulină]] "dragostea nu caută ale sale". În cartea sa "îndoctrinare și autoamăgire", Roderik Hindery încearcă să facă lumină asupra acestor tensiuni, prin contrastarea lor cu impostori și autoafirmare autentică, prin analizarea grijei față de altii în cadrul individualizării creatoare a sinelui, și prin contrastarea iubirii pentru puțini cu dragostei pentru multi. Dragostea confirmă pe
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
cu o tensiune creativă. Axiologia metafizică a lui Blaga urmează de asemenea această concepție. Toate categoriile conțin puterile umane de exprimare, iar influența lor dinamică este în final proiectată în valori. Cu alte cuvinte, ceea ce nu putem învinge, idolatrizăm. Această „autoamăgire finală”, garantează în mod repetat destinul creator al umanității. Toată cultura umană este, potrivit lui Blaga, rezultatul încercării omului de a descoperi misterele existenței. Ea constituie ființa omului. Întrucânt omul nu poate descoperi complet misterele, datorită blamului transcendent ce a fost
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]