321 matches
-
presupune următoarele etape: a) observarea, după caz, de către evaluator a unor activități cu caracter public desfășurate de persoana evaluată; ... b) analiza, de către evaluator, a unor documente ce conțin rezultate ale activității profesionale desfășurate de către persoana evaluată; ... c) autoanaliza și autoaprecierea; ... d) acordarea calificativului de către evaluator. ... (2) Evaluarea activității profesionale a personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) care ocupă funcții de conducere va avea în vedere și modul de îndeplinire a atribuțiilor manageriale specifice funcției de conducere
LEGE nr. 11 din 8 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278110]
-
analizele. Eminescu se cere trăit, deci, nu analizat; țăranul trăiește natura, obiceiurile, aerul, religia, dar nici nu e conștient de ele, nici nu înțelege măcar problema de analiză. Cam așa suntem și noi în raport cu Eminescu; cele mai grele analizele sunt autoanalizele; iar dintre ele, acelea ce se referă la o stare sufletească colectivă; dar așa e Eminescu..., dar Eminescu a devenit o trăsătură de psihologie colectivă a noastră.”(Vasile Băncilă, Opere, vol. II. Muzeul Brăilei. Editura Istros. Editura Muzeul Literaturii Române-2004
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
în dulap, rămase neschimbat, trăind de-a pururi în neclintită tinerețe, mereu de douăzeci și trei de ani, în eternitate! Tatăl gândi repede: unde să fugă? Unde să scape?...” În Pădurea spânzuraților este folosit monologul interior ca o formă de autoanaliză, în vreme ce în toate cele trei romane întâlnim retrospecția, prin memoria afectivă, dar și introspecția, atunci când personajele se află în căutarea sinelui. Romanul lui Camil Petrescu se remarcă și prin folosirea unor tehnici narative precum inserția, alternanța și prin faptul că
SIMILITUDINI ȘI DEOSEBIRI ÎN ROMANELE 'PĂDUREA SPÂNZURAȚILOR”, 'ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, ÎNTÂIA NOAPTE DE RĂZBOI” ȘI '1916” de ALEXANDRU ADRIAN DIAC în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380900_a_382229]
-
specială, adesea străbătută de mister, de misterul visului ce bate la poarta amurgului. Dacă unele dintre titlurile poeziilor sale exprimă crezuri-îndemn (Nu mutilați poezia!), altele, 4 precum zburătorul lui Hașdeu, exprimă iubirea (Zburătorul cu plete de argint), sau o îndelungă autoanaliză pentru redescoperirea luminii lăuntrice (Căutarea de sine). Versul alb i se potrivește Mariei Giurgiu, fiecare nouă poezie fiind un eseu pe verticală (dacă ar fi să amintim aici poeziile contemporan ieșean Ion N. Oprea). Maria Giurgiu este o poetă specială
UN VIS CU PARFUM DE AMURG(VOLUM DE VERSURI) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374194_a_375523]
-
un vis al tău...“ Și în Șarpele întâlnim acest concept, unde accentul narațiunii este pus și pe refacerea cuplului originar. Analiza introspectivă atitudine prin care persoana încearcă să pătrundă și să înțeleagă propriul său proces psihopatologic, ceea ce este diferit de autoanaliză, care vizează cauzele inconștiente. Întâlnim acest tip de analiză în: Nopți la Serampore, Nouăsprezece mii de capete de vite, O fotografie veche de 14 ani... Beatitudine - (cf. lat. beatitudo „fericire“; și fr. béat „calm, fără grijă“) „Beatitudinea este o stare
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
definească și să analizeze problemele; 3. Experți - elevi care triază ideile și aleg soluțiile pe care le consideră potrivite. Metoda pregătește și îmbunătășește prestația elevilor la concursurile școlare. 3.3.12. Autoscopia Tehnică de evaluare alternativă care răspunde nevoii de autoanaliză a elevilor, autoscopia a fost semnalată de cercetătorul B.Calmy de la Centru Internațional de Studii Pedagogice din Sevres. Metoda, a cărei denumire este derivată din grecescul skopos, skopien (a observa, tehnici de observare), este folosită în psihologie de introspecție. Prin
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
analizei” ironice în ciclul Hallipilor, discontinuul și montajul de joc al perspectivelor la Camil Petrescu) deschid căi de acces spre spiritul operelor: arta rebreniană a denudării esențelor de sub crusta cenușiului, „poetica suspiciunii” și a grotescului ori cea a analizei (și autoanalizei) intelectualizate și ardente, la ceilalți doi autori. Mobilitatea interpretativă, argumentația strânsă și sinteza de reflecție teoretică se stimulează și se aprofundează reciproc în Constructori ai romanului. SCRIERI: Mélanges à la mémoire de Louis Michel (în colaborare), Montpellier, 1979; Textes littéraires
CREŢU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286488_a_287817]
-
îrenunță, într-adevăr, să publice textul Contra Unuia în lucrarea sa, dovedind astfel o comportare cel puțin... inamicală!), Eseurile nu par nicio clipă a fi ceea ce pretinde autorul că sunt. Cele trei volume publicate țin mai curând de proiectul unei autoanalize - și acesta tot în sens freudian - cu cititorul luat ca terță parte, dar în nici un caz de acela al unui testament pentru membrii familiei sale. în altă ordine de idei, mi se pare un lucru de mirare faptul că n-
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
o euristică, „librăria” devine cabinet; preumblarea în acest spațiu închis și limitat creează o logică hipnotică; cărțile citite și citatele scoase din ele seamănă cu o tehnică de asociere liberă. Eseurile devin o urmă, un jurnal de bord al acestei autoanalize. Urma, jurnalul de bord. 10. Voci de acces la încercările de a se surprinde pe sine. Atunci când joacă acest joc practicat de toți oamenii într-o zi sau alta: dacă ar fi neapărată nevoie, pe care din cele cinci simțuri
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
întâmplă „la marginea sufletului” și ține de „bâiguielile somnului”, de „mișcările involuntare care nu au ca origine voința noastră”, de „impulsul firesc”, de „agitații situate în afara discursului nostru”, de „gânduri care nu vin din mintea noastră” - tot atâtea expresii aparținând autoanalizei consecutive faimosului accident de călărie... Aceste manifestări involuntare îLimba care înțepenește; vocea care devine ezitantă - la un personaj oral ca Montaigne...) devin sub pana savantului vienez niște lapsusuri, niște acte ratate, niște uitări sau alte căi de acces care duc
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
aristipean, și bucuria creștină, creștin, epicurian, și filosofia antică, și hrana, îi împacă pe Platon și pe Epicur, și Lucrețiu, și muzica, și Platon, platonician, traducător, Montaigne accidentul său de călărie, și adevărul, antiidealist, și antropologia, și Aristip, și Aristotel, autoanaliza, autobiografia, și banii, și Biserica, și boala, și La Boătie, și Pierre de Brach, catolicism moderat, și cărțile, și Charron, conservator, și Constantin, și Copernic, creștin, și cuplul ataraxic, și cuvântul, și deismul, și Democrit, care dictează, și Diogene din
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
n-a făcut introspecție pentru ea însăși, ci totdeauna ca studiu asupra „condiției umane”. (Chiar termenul acesta de „condiție” arată că exemplaritatea e totdeauna încadrată într-un context de relații, deci social și istoric.) Cine vede bunăoară în Proust numai „autoanaliză” și nu vede că ea nu e decât o metodă pentru a cuprinde un univers social plăsmuit de o formidabilă imaginație (id est: un formidabil simț al realului), acela nu a înțeles nimic și degeaba a citit À la recherche
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
beneficii credeți că veți obține în urma acestui program de antrenare?”, cei mai mulți declarau că speră să achiziționeze cunoștințe sistematice, să afle despre probleme similare, soluțiile lor, dar plasau pe ultimul loc sau chiar ignorau elementele referitoare la achiziția de noi abilități, autoanaliză și dezvoltare personală. În ceea ce-i privește pe subordonați, situația este diferită, deoarece, în timp ce la interviul inițial ofereau răspunsuri generale de tipul „să învățăm cât mai multe...”, la evaluarea finală ei consideră important faptul că au avut posibilitatea să se
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de analize și adaptări ale unor concepte psihologice, lăsând impresia chiar din titlul lucrării (Psihoterapia ortodoxă) că recunoaște meritele psihologiei, afirmațiile sale sunt categorice: „În zilele noastre, mulți oameni își închipuie că se poate ajunge la cunoașterea de sine prin autoanaliză și psihanaliză. Aceasta este însă o amăgire care ar duce la consecințe dezastruoase. Este foarte probabil ca acela care se analizează pe sine să ajungă la schizofrenie”, deoarece numai metoda ascezei, cu procedeele ei (paza minții, purificarea ei, pocăința, rugăciunea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
cât și formulele narative elaborate și perfecționate de autor de-a lungul timpului, dominate aici de întrepătrunderea subtilă dintre formula realistă și cea fantastică. Moartea femeii iubite, răpusă de o boală necruțătoare, și singurătatea care îi urmează devin prilej de autoanaliză lucidă și reflecție febrilă asupra condiției umane, ca și a rosturilor adânci ale vieții în confruntarea permanentă cu neantul. Oamenii trăiesc atâta vreme cât imaginea lor durează în memoria celorlalți, sugerează naratorul care, asaltat de o misterioasă doamnă W., simbol transparent al
FULGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287107_a_288436]
-
aduci spre anarhetip - aici deschizi o poartă foarte periculoasă. Și ca să Închid excursul meu, cred că pericolul cel mai mare este de natură metodologică: studierea anarhetipului trebuie să-și găsească o metodă, o metodologie proprie. Studii de grup, experiențe personale, autoanaliză, o metodologie de factură calitativă și nu cantitativă. Mircea Muthu: Da, ar fi bune niște studii de caz, hai să le spunem așa, din diferite domenii, pentru că acolo s-ar vedea În ce măsură noul orizont de așteptare ar putea primi această
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mult mai greu accesibile decât cele ale anilor precedenți. E și un interes la mijloc pentru ca această distanță să nu existe. Ștefan Borbély: Așa e. Aici e limpede: pentru noi, revoluția a fost un moment de distanțare. Un moment de autoanaliză. Mulți am luat decizii existențiale atunci, chiar dacă nu ne-am implicat politic. Andrei Simuț: Mă tem să nu fie cumva mai mare distanța Între generațiile care vor urma (sau care sunt acum pe punctul de a fi În anul I
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
în „Convorbiri literare”, în 1973, prima sa apariție editorială fiind volumul Iubire de pietrar, din 1982. Creația abundentă și arborescentă a lui D. este aceea a unui autor pentru care „poezia nu e stare de grație, ci una de chinuitoare autoanaliză” (Dan Grigorescu). Primele lui cărți indică o structură barocă, tensionată în căutări și trăiri și exuberantă stilistic. Confesiunea malaxează imagini, matafore și simboluri luxuriante, ample comparații și compuneri oximoronice, într-o gesticulație de mari ceremonialuri, cu o dicție solemn-sacerdotală ce
DUMITRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286914_a_288243]
-
nouă educație politică Podium progressiv și asociațiile apropiate de PDS Organismele de pregătire continuă (“reciclare”) Învățământul superior particular În România și Rusia Reconversiunile foștilor profesori de la școlile din Berlin Strângerea rândurilor Pensionari și pensionari: noul regim economic al fostelor elite Autoanaliza imposibilă a fostelor elite? Supraviețuiri În precaritate Noii junker și despărțirea de trecut Declinul intelectualilor de partid Mitul consultanților din Est 6. Demoralizare și nouă ordine morală. Condițiile formării unei noi elite politice Discontinuități și sfâșieri Umilire și demotivare; Mobilizarea
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
tranziției”, „sociologia procesului de transformare” (Transformationsprozess), „sociologia schimbării” -, aceasta are ca obiect nouă configurație a instituțiilor intelectuale și raporturile acestora cu politicul (intelectualii În câmpul puterii). Fiind vorba despre istoria recentă, informația poate fi lacunara, iar analiza trebuie dublată de autoanaliza. Reunirea acestor studii nu propune o comparație sistematică Între istoriile intelectuale și politice din România și Germania de Est, dar permite unele clarificări reciproce. Miza acestei intersectări a sociologiei cu istoria este aceea de a evita limitările fiecărei discipline, Închiderea
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
a lucrat o vreme la Stasi. Cunoaștea În schimb cazul unui fost ofițer SS, condamnat pe vremea RDG pentru crimele comise la Oradour, rămas În continuare În Închisoare după 1990, dar care primea În momentul respectiv o pensie de veteran. Autoanaliza imposibilă a fostelor elite ale RDG. Majoritatea fostelor cadre de conducere din RDG intervievate de Irene Runge păreau incapabile de o privire critică retrospectivă, În pofida faptului că trecuseră aproape șapte ani de la schimbare (Wende). Mulți dintre foștii conducători, trăiau complet
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
ale disfuncționalității sistemului familial (vezi 10.3.); - familiile și indivizii lor au resurse psihologice de a depăși dificultățile, dacă sunt asistați corect; - rezistența la schimbare este un produs firesc al tendinței de stabilitate (homeostazice) a familiei; - terapia prin introspecție și autoanaliză este irelevantă pentru rezolvarea problemelor. Familiile ce funcționează normal sunt mult mai puțin preocupate de propriile gânduri și motivații; - triunghiularitatea familială (vezi 9.3.5.) este mecanismul cel mai frecvent al sistemului emoțional din familie; când relațiile dintre doi membri
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
celor ce ies din tiparul social. Cei ce cultivă originalitatea și au o accentuată înclinație spre unicitate procedează tot prin raportarea la ceilalți. Elementul deliberativ este și mai prezent ca resort al atitudinilor în procesul mai larg de reflexivitate și autoanaliză, neglijat de psihologii sociali și evidențiat mai mult de filosofi și sociologi. În cadrul psihologiei sociale, el se găsește într-o formă primară în teoria autopercepției, formulată de D. Bem (1967). Teoria nu se referă la formarea propriu-zisă a atitudinilor, ci
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ipostază destul de subtilă a neobehaviorismului, care spune în esență următorul lucru: așa cum noi deducem atitudinile altora din manifestările comportamentale ale acestora (mimică, gesturi, cuvinte, acțiuni), tot la fel conceptualizăm ce atitudini avem noi prin percepția propriului comportament. Apare evident că autoanaliza și reflecția sinelui sunt mult mai mult: nu e vorba doar de a ne defini atitudinile personale prin constatări asupra a ceea ce facem, ci de a ni le analiza critic și de a elabora noi poziții și puncte de vedere
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de aici, un alt spectru atitudinal. Deja, din cele de mai sus se conturează ideea că diferitele surse și mecanisme ale achizițiilor evaluative sunt legate strâns între ele, interferează și uneori se includ. Astfel, compararea socială presupune învățarea cognitiv-complexă și autoanaliza. E important apoi de reținut că formarea atitudinilor este intim asociată cu procesul de schimbare a acestora, și deci nu poate fi deplin înțeleasă fără un cadru conceptual ce cuprinde persuasiunea, credibilul, sugestibilitatea, influența socială, raporturile intergrupale și multe altele
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]