314 matches
-
impresia că au fost nedreptățiți la notare este scăzut pentru că ei mai păstrează încă încrederea desăvârșită pe care o aveau în învățător și pe care o acordă în continuare profesorului. În afară de aceasta, la vârsta preadolescenței, spiritul critic și capacitatea de autoapreciere sunt puțin dezvoltate. La clasele mari, ca urmare a experienței acumulate în viața de școlar, spiritul critic este mai dezvoltat, iar elevii de această vârstă sunt mai receptivi la cea mai mică tentativă de nedreptate. Datorită sensibilității excesive, unii adolescenți
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
activității ulterioare a elevului). Explicarea notei mai este dictată și de faptul că nota se reflectă nu numai în conștiința elevului ascultat și notat, dar și în ale celorlalți elevi, contribuind la dezvoltarea spiritului critic, a capacității de apreciere și autoapreciere. Educatorul trebuie să cântărească cu mai multă exactitate nota pentru a satisface exigențele balanțelor ultrasensibile ale sufletelor elevilor și să nu uite nici o clipă una din principalele cerințe ale muncii noastre: "cântarul didactic trebuie să fie ireproșabil". PRIORITĂȚI Autorul rândurilor
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
rapidă în situații variabile și stresante. 4.2. Reconstrucția imaginii de sine. - activități sub formă de întrecere cu acordarea de recompense sau evidențieri în urma cărora să se îmbunătățească atitudinea față de sine prin creșterea încrederii, siguranței; - creearea posibilității de autoevaluare și autoapreciere realistă a propriilor posibilități și realizări. 4.3. Corectarea unui comportament arogant și sărac în inițiative, a automulțumirii sau susceptibilității. - activități motrice care solicită disponibilitatea participanților pentru colaborare și susținerea coechipierilor în inițierea și desfășurarea activităților specifice. - întreceri, concursuri cu
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
a acestor clasamente. O.R.4.4. Consolidarea reconstrucției imaginii de sine. - activități sub formă de întrecere cu acordarea de recompense sau evidențieri în urma cărora să se îmbunătățească atitudinea față de sine prin creșterea încrederii, siguranței; - creearea posibilității de autoevaluare și autoapreciere realistă a propriilor posibilități și realizări; - conștientizarea propriului nivel de dezvoltare somatică și funcțională în raport de standardele specifice vârstei, raportarea la ceilalți și reconstrucția imaginii de sine. O.C.5. Dezvoltarea capacității motrice generale O.R.5.1. Acționarea
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
integreze și să acționeze în echipe conform regulilor și sarcinilor stabilite; 2.3. să manifeste dorință de afirmare și capacitate de autodepășire Activități de învățare - 2.1. efectuarea de parcursuri aplicative pentru dezvoltarea coordonării; realizarea unor activități motrice pe grupe; autoaprecierea reacțiilor organismului la diferite tipuri de efort. Activități de învățare - 2.2. autoaprecierea și acceptarea încadrării în grupa valorică corespunzătoare; acționare potrivit sarcinilor și regulilor stabilite; activități de exersare în regim de autoorganizare și autoconducere. Activități de învățare - 2.3
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
să manifeste dorință de afirmare și capacitate de autodepășire Activități de învățare - 2.1. efectuarea de parcursuri aplicative pentru dezvoltarea coordonării; realizarea unor activități motrice pe grupe; autoaprecierea reacțiilor organismului la diferite tipuri de efort. Activități de învățare - 2.2. autoaprecierea și acceptarea încadrării în grupa valorică corespunzătoare; acționare potrivit sarcinilor și regulilor stabilite; activități de exersare în regim de autoorganizare și autoconducere. Activități de învățare - 2.3. participare sistematică în întreceri și concursuri; evidența rezultatelor proprii și compararea lor cu
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
naturaleței comportamentale. Din intervalul orar filmat au fost selectate pentru analiză numai segmentele care includ unitățile de acțiune din combinațiile cărora rezultă cele șase emoții umane fundamentale. Paul Ekman identifica 9 motive care pot activă emoțiile: 1) operația de auto-evaluare/autoapreciere (mecanismele care intră în acțiune atunci cand persoană trebuie să vorbească despre sine); 2) reflecția asupra propriei persoane declanșează, de asemenea, mecanismele de autoapreciere, conducând la instalarea emoțiilor; 3) memoria unei experiențe emoționale trecute; 4) imaginarea unei situații; 5) faptul de
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
șase emoții umane fundamentale. Paul Ekman identifica 9 motive care pot activă emoțiile: 1) operația de auto-evaluare/autoapreciere (mecanismele care intră în acțiune atunci cand persoană trebuie să vorbească despre sine); 2) reflecția asupra propriei persoane declanșează, de asemenea, mecanismele de autoapreciere, conducând la instalarea emoțiilor; 3) memoria unei experiențe emoționale trecute; 4) imaginarea unei situații; 5) faptul de a vorbi despre un eveniment emoțional trecut; 6) empatia; 7) instruirea noastră de către alții în legătură cu ceea ce înseamnă emoționalul; 8) violarea normelor sociale; 9
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
eveniment emoțional trecut; 6) empatia; 7) instruirea noastră de către alții în legătură cu ceea ce înseamnă emoționalul; 8) violarea normelor sociale; 9) asumarea voluntară a apariției emoțiilor 204. Dintre toate aceste motive care activează emoțiile, ne-am oprit la primul, operația de auto-evaluare/autoapreciere despre care profesorul Ekman spune că este și cel mai des utilizat -. Faptul de a pune subiecții (adolescenți și părinți) în situația de a dialogă despre unul sau mai multe aspecte sensibile ale relației lor a fost de natură a
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
și autodeterminare se accentuează, nonconformismul devine tot mai pregnant, viața afectivă este din ce în ce mai tumultuoasă, iar interesele profesionale devin din ce în ce mai evidente o dată cu creșterea autocontrolului și autoexigenței. Datorită experienței de viață relativ limitate și a dificultăților de a identifica unele criterii de autoapreciere corectă, adolescentul are nevoie de consiliere și susținere discretă în formularea idealului de viață, în perfecționarea judecăților morale și în dezvoltarea conștiinței morale. În adolescență, conduita revoltei, refuzul de a se supune, de a respinge tot ce este impus, anumite
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
se află în strânsă legătură cu imaginea de sine și se referă la modul în care ne evaluăm pe noi înșine, cât de „buni” ne considerăm comparativ cu propriile expectanțe sau cu alții. Stima de sine pozitivă este sentimentul de autoapreciere și încredere în forțele proprii. Copiii cu stimă de sine scăzută se simt nevaloroși și au trăiri emoționale negative, de cele mai multe ori cauzate de experiențe negative. Există o relație de cauzalitate între formarea stimei de sine la elevi și acceptarea
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
categoria testelor de personalitate sunt asimilate chestionarele și inventarele de personalitate. În literatura de specialitate, cele două categorii de instrumente se deosebesc în principal prin faptul că testul supune subiectul la o probă, cerându‑i să reacționeze fără să pretindă autoapreciere, ceea ce duce la o mai mare precizie și validitate a concluziilor, comparativ cu chestionarele/inventarele de personalitate, care apelează la introspecție și autoevaluare, ceea ce determină un grad ridicat de subiectivitate a răspunsurilor oferite de subiect. Testele de personalitate se împart
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
capacități ale inteligenței verbale 1 (abilitatea de a folosi efectiv limbajul pentru a-și aminti informații și a crea idei noi), ale inteligenței interpersonale 1 (capacitatea de a înțelege intervențiile, motivațiile, dorințele celorlalți), ale inteligenței intrapersonale 1 (capacitatea de autoînțelegere, autoapreciere corectă a propriilor sentimente, motivații), ale inteligenței naturaliste 1 (care face omul capabil să recunoască, să clasifice, să se inspire din mediul înconjurător). Scopul central al tehnicii Lotus de grup este participarea tuturor membrilor la un exercițiu creator și, în
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
și elaborarea realistă a scopurilor și strategiilor prin care acestea pot fi atinse” (N. Oubrayrie, C. Safont și M. Léonardis, 1994, p. 309-317) *sinele social (So) autoevaluarea abilităților sociale (capacitate de comunicare și de adaptare În colectiv); * sinele fizic (F) autoaprecierea atributelor fizice (aspect corporal, abilități fizice, sănătate; * sinele școlar (Sc) autopercepția competențelor și performanțelor școlare; *sinele prospectiv (P) autoaprecierea capacității de integrare În lumea adultă, de afirmare a sinelui, de angajare În construirea propriului viitor. În țara noastră Crăiun Adriana
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Léonardis, 1994, p. 309-317) *sinele social (So) autoevaluarea abilităților sociale (capacitate de comunicare și de adaptare În colectiv); * sinele fizic (F) autoaprecierea atributelor fizice (aspect corporal, abilități fizice, sănătate; * sinele școlar (Sc) autopercepția competențelor și performanțelor școlare; *sinele prospectiv (P) autoaprecierea capacității de integrare În lumea adultă, de afirmare a sinelui, de angajare În construirea propriului viitor. În țara noastră Crăiun Adriana a efectuat o etalonare În anul 1999 pe o populație de 360 de adolescenți români (17-20 de ani), În funcție de
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
autostimă care implică feedback de la ceilalți. Totuși, Alderfer subliniază că nevoile relaționale sunt satisfăcute de interacțiunea deschisă, sinceră, cinstită, mai degrabă decât de către lucruri plăcute, dar necritice. Nevoile de dezvoltare sunt cele au în vedere amplificarea potențialului individual și cuprind autoaprecierea și autoactualizarea. Sunt satisfăcute printr-o muncă cu caracter creativ sau cu contribuții productive deosebite. Nevoile de dezvoltare corespund nevoilor de autoîmplinire ale lui Maslow și acelor aspecte din nevoile sale de stimă care implică realizare și responsabilitate. După cum se
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
vor învăța și reține eficient. Stilul de învățare este deja descoperit, dezvoltat și menținut de-a lungul experienței de învățare permanentă, de aceea indicațiile formatorilor privitoare la învățare pot fi respinse și considerate ca un atac direct la competențele lor. Autoaprecierea bine conturată a persoanelor mature poate fi și o piedică în învățare pentru că intervine teama de a nu fragmenta sau distruge parțial imaginea personală. În acest caz trebuie conștientizat faptul că schimbarea este de multe ori un răspuns la nevoia
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
Cuvânt înainte Capacitatea de autoapreciere obiectivă, componentă de bază a cunoașterii de sine, consecință și condiție a autocunoașterii, este o trăsătură esențială a personalității umane, cu multiple implicații de ordin motivațional, atitudinal și comportamental. Formarea capacității de autoapreciere corectă le elevi este un proces complex
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
Cuvânt înainte Capacitatea de autoapreciere obiectivă, componentă de bază a cunoașterii de sine, consecință și condiție a autocunoașterii, este o trăsătură esențială a personalității umane, cu multiple implicații de ordin motivațional, atitudinal și comportamental. Formarea capacității de autoapreciere corectă le elevi este un proces complex și îndelungat, rod al unor preocupări permanente și susținute din partea educatorilor. Copilul poate fi deprins încă de la o fragedă vârstă să își analizeze actele, deprinzându-se încetul cu încetul să distingă binele de
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
să își analizeze actele, deprinzându-se încetul cu încetul să distingă binele de rău. De fapt, el este astfel inițiat în acțiuni elementare de autoevaluare. Începutul școlarității, când activitatea predominantă devine învățătura, marchează un pas important în formarea capacității de autoapreciere la copii, deoarece rezultatele acestei activități sunt supuse actului apreciativ. Astfel, unul dintre obiectivele importante urmărite de învățător trebuie să fie și educarea capacității de autoapreciere corectă la elevi. Practicată în mod curent de către cadrele didactice, fie sub numele de
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
școlarității, când activitatea predominantă devine învățătura, marchează un pas important în formarea capacității de autoapreciere la copii, deoarece rezultatele acestei activități sunt supuse actului apreciativ. Astfel, unul dintre obiectivele importante urmărite de învățător trebuie să fie și educarea capacității de autoapreciere corectă la elevi. Practicată în mod curent de către cadrele didactice, fie sub numele de metodă alternativă de evaluare, fie simplu ca autoevaluare, metoda conduce cu siguranță, prin abordarea ei corectă, la educarea capacităților de autocunoaștere. Autoarele, institutor și educatoare, au
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
prin teste de aptitudini, teste de capacități și de abilități specifice. e) Funcția motivațională Această funcție stimulează activitatea de învățare a elevului și se manifestă prin valorificarea pozitivă a feedback-ului oferit de evaluare, în sensul autoevaluării. Sunt stimulate autocunoașterea, autoaprecierea și metacogniția în raport cu obiectivele formării profesionale. Aplicându-se principiul feed-back-ului, în funcție de rezultatele pregătirii elevului, evidențiate prin apreciere și notare (ieșirile) se stabilește gradul de corectare a intrărilor, stipulându-se optimizarea procesului de predare-învățare. f) Funcția de certificare Prin evaluare, la
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
mare de timp (semestru, an școlar, ciclu de învățământ) valorizând munca individuală a elevului prin urmărirea progresului în ceea ce privește cunoștințele achiziționate, dar și atitudinile sale. e) Autoevaluarea este deosebit de importantă, în condițiile în care de o autocunoaștere obiectivă și de o autoapreciere corectă depinde formarea adecvată a personalității elevului. În acest sens, . Autoevaluându-se corect, elevii pot să compare nivelul la care se află cu cel pe care-l reclamă standardele curriculare de performanță, dezvoltându și un program propriu de învățare. f) Examenele
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
colegilor, pentru a le prezenta periodic părinților și pentru a-și completa portofoliul său . II.1. Considerații generale asupra autoevaluării realizate de elevi O modalitate de evaluare cu largi valențe formative o constituie autoevaluarea elevilor. Autoevaluarea poate să pornească de la autoaprecierea verbală și autonotarea supravegheată eventual de învățător. Pentru perfecționarea practicilor de evaluare, urmează o centrare pe obiective mult mai bine determinate. Trecerea de la evaluarea produsului la evaluarea procesului modifică înseși funcțiile evaluării. Evaluarea procesului devine un moment central și permite
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
școlare, ce se prezintă sub formă de cunoștințe, capacități, atitudini, comportamente etc., cadrele didactice au la îndemână un arsenal de metode și instrumente de evaluare. Dintre metodele complementare, autoevaluarea se distinge prin complexitatea proceselor psihice implicate în această acțiune de autoapreciere a propriilor performanțe în funcție de obiectivele operaționale ce au fost stabilite la începutul activității educative. Nathaniel Branden, psihiatru și specialist în domeniul autoevaluării, evidenția faptul că „judecățile de autoevaluare constituie un factor important în dezvoltarea psihologică a omului.” Nu putem concepe
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]