364 matches
-
alipirea Basarabiei la România” <ref id="47">47 ANRM, fond 297, inventar 1, dosar 15, f. 25. </ref>. Toate persoanele suspectate erau Îndeaproape supravegheate, spre a se cunoaște activitățile lor politice și pericolul pe care-l prezentau pentru interesele statului autocrat <ref id="48">48 Ibidem, f. 25-26. </ref>. Jandarmii erau deosebit de violenți când erau descoperite legături socotite subversive Între naționaliștii de pe ambele maluri ale Prutului. Cu ostilitate erau privite și contactele obișnuite Între românii din Basarabia și din Regat. În
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
fost deja sădită prin retorica triumfalistă a liderilor ecleziastici din Roma și Constantinopol. Totalizarea misticătc " Totalizarea mistică" Există un puternic contrast între această viziune și sensibilitatea Evangheliilor față de alteritate. Pentru ucenicii lui Iisus, esențialul se petrecea în afara calculelor avide ale autocraților imperiali. Nu întâmplător, viața primelor comunități de creștini și de monahi se centra pe celebrarea euharistică a morții și învierii lui Hristos. În obscuritatea unor neștiute catacombe sau în inima deșertului, sfârșitul istoriei putea fi proclamat fără nici o prezumție. Ziua
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ilustrare a conflictului dintre vechi și nou. Substanța epică este autentică, iar confruntrea eroilor, caractere puternice, ia aspecte cvasiepopeice. Tonul este calm, obiectiv, povestirea păstrează o cadență vie, neobosită. Monumental în negativitatea sa, dar perfect veridic, Onufrie Gânj e un autocrat primitiv și brutal care, învins, ajunge în pragul demenței, răzbunându-se prin provocarea unei inundații, în care el însuși piere. Adversarul său, Simeon Armașu, aparține galeriei eroilor tenaci și răzbătători, dar, în final, el cunoaște o transformare - insuficient motivată epic
BRATOLOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285868_a_287197]
-
Fielding mă prinse zdravăn de încheietură cu mâna stângă. Mă ridicasem deja în picioare când l-am văzut scoțând o hârtie de cincizeci, una din multele pe care le avea în portmoneul lucios. * Mașina lui Fielding îl aștepta afară - un Autocrat cu șase uși, lung cât o jumătate de stradă, prevăzut cu un șofer echipat la culmea extravaganței și un bodyguard negru, care ocupa locul mortului. M-a dus la un restaurant din Heights, specializat în biftecuri pentru gangsteri de talia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
zgomot acum câteva zile, când încercam să storc ultimii stropi de ketchup din roșia de plastic. N-a fost nici o chestie. Beat fiind, am început să plâng ca un isteric, așa că a trebuit să fiu ajutat să cobor scările până la Autocrat. A fost o situație tare tâmpită. Nu-mi place să văd femei într-o asemenea stare. Mă bucură faptul că se întâmplă numai rar să întâlnești femei în halul ăsta. Mai dau uneori peste vreo blondă făcută praf în vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
îmbrățișări cu gazde specializate în arta îmbrățișării? Gândește-te, moșule. Sunt milioane și milioane de dolari vârâți în povestea asta cu îmbrățișatul. Fielding luă nota de plată, care arăta de-a dreptul banal și lăsă douăzeci de dolari pe farfurioară. Autocratul lui închiriat îl aștepta tras lângă bordură. La un moment dat, Fielding se întoarse și îmi spuse cu fața strălucind de luminile orașului: — A, moșule, să știi că nu ți-am spus adevărul mai înainte. E vorba de crimă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
să spunem, ale lui Doris Arthur? Ca ale cui nu sunt? mi-am spus eu duios. Ne-am continuat plimbarea. Eram pe Amsterdam Avenue, trecând încet de străzile colaterale. De aici pornește Eighty-Seventh. Aici se sfârșește Eighty-Eighth. Rămas în urmă, Autocratul ne urma încet, în timp ce noi ne îndreptam spre nord. N-am mai fost încă niciodată în Upper West Side și, cu toate astea, îmi amintea de ceva. Îmi amintea de cât de cuminte fusese măseaua mea cea mișcătoare de cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
bordură - da, micuțul de colo, cu figura de om bolnav. Aruncă-te, învârtindu-ți pumnii, și fugi ca un ticălos pe panta înverzită din față. Am aruncat o privire cu coada ochiului. Fielding și-a ridicat brațul drept, făcând semn Autocratului, dar privirea și direcția în care se îndrepta erau prea directe, fără nici o ezitare. Mașina a țâșnit înainte și a frânat în scrâșnet de roți. Fielding s-a liniștit A ficat un gest complicat, explicativ, supercandid. Și nu s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Băiatul nostru avea arma îndreptată asupra lor? N-am văzut. — Nu. Bănuiesc că avea arma pregătită. Dar nu asta a fost chestia. Mașina a rezolvat total într-o clipă sau două. Exact cât ne-a trebuit. Cred că am înțeles. Autocrat-ul, șoferul, garda de corp le-a arătat prăpastia, distanța magică. Care a fost gestul lui Fielding? O palmă arcuită, ținută deasupra inimii, cealaltă, îndreptată într-o manieră politicoasă spre mașină, vrând să spună: „Aici e vorba de bani. Ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
brichetă electrică. Genericul. Eram profund mișcat. Mișcat? Am avut o cădere nervoasă. Încă mai îmi curgeau lacrimile când am dat-o la closet Nici o îndoială în privința asta, absolut nici una: Davis avea să fie un nume mare, mare de tot. În Autocrat m-am întors spre Fielding și l-am întrebat răgușit: — Știe să vorbească? În sensul strict al cuvântului. — Spunk? Sigur că da. A făcut Richard al Doilea la un teatru care nu-i pe Broadway, toamna trecută. Eram cam neliniștit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Drumul urcă brusc aici, unde tunelul se deschide ca un evantai, cățărându-se iar spre lumină. Mașinile săreau și se hurducau pe pragul de la ieșirea din tunel, provocând teribilul vălmășag de la periferie din cauza trapelor din pasajul subteran. Fielding a concediat Autocratul cu un gest, după care am hoinărit gânditori, producătorul în costumul lui gris-perle, regizorul în costumul lui larg și negru ca tăciunele, și într-o stare de agitație teribili Știi, chiar în clipa când am ajuns aici, rănile pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
a spus el. Viitorul e cât se poate de luminos, moșule. Ne-am îmbrățișat, într-o strângere puternică, lipindu-ne obrajii - dar fără implicații sexuale, firește. Doamne, cum mai aveam nevoie de strângerea aia atât de vie. Am auzit motorul Autocratului tras la bordură. M-a pus să dau o dublă semnătură sprijinit pe capota mașinii (ca de obicei: una sub „Cosemnatari“, una sub „Self“). Apoi a făcut un semn cu mâna și a dispărut în spatele geamului fumuriu. Mi-am continuat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Până la urmă am făcut factura - una cât se poate de folositoare, ajutat și de șirul de coniacuri pe care le-am băut posomorât. M-am întors acasă și mi-am împachetat lucrurile și am început să mă întorc în America. Autocratul trecu repede și lin printre locuițele din prefabricate ieftine și proaste și nesfârșitele scene din viața familiilor de negri, cu ligile de frați și adversarii lor de pe terenul de baschet și siluetele mamelor strigând din spatele plasei de țânțari. Avioane fantomatice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
dragă, doar știi că te iubesc. Idiotule, zâmbi Doris. Apoi fața ei s-a schimbat și mi-a spus ceva atât de teribil, de ciudat, de paralizant, încât nu mai îmi amintesc un cuvânt din ce a zis. Fielding și Autocratul și-au făcui intrarea fiecare în stilul lui. Figurile trecătorilor alunecau într-o parte în timp ce mă strecuram în taxi. * Și toate astea fără prea mult stres. Stres! Cum pot oamenii să-l suporte? Cum m-am sculat a doua zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
spre noi, e imposibil să-l mai oprești. Vreau să începi să te gândești la al doilea proiect. — Chiar așa? Puneți oamenii la treabă, Slick. Avem lumină verde. Ai mână liberă. Hei, vreau să semnezi un contract înainte de a pleca. Autocratul negru aștepta pe stradă. Șoferul era pregătit - era alt tip, dar tot din casta șoferilor adevărați, cu mustață și jachetă cu umeri lați. Fielding i-a făcut un semn cu mâna, apoi m-a luat de braț să facem câțiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
în mansarda lui Fielding. După care a apărut problema transportului. Fielding a atacat partitura, spunând că Autocraturile erau la dispoziția ambelor vedete. I-am povestit lui Lorne cum stau lucrurile și el mi-a răspuns că, dacă Spunk are un Autocrat, atunci lui, lui Lorne, nu i se cuvenea decât ceva de la Jefferson Succčs în sus. I-am pasat-o lui Spunk, care mi-a spus plin de dispreț că va face un jogging până la sala de repetiții, ca de obicei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
sau va veni în triplu salt la studio, după care îmi aruncă, într-o doară, că un minuscul Pește-tigru, sau o Mańana micuță cu două uși i-ar fi suficient pentru nevoile lui. Până la urmă ne-am înțeles pentru un Autocrat, dar poanta era că trebuia să-l iau de acasă în fiecare zi și să merg cu el până în centru, ceea ce ar însemna o distanță de optzeci de străzi, timp în care Lorne vorbea neîncetat. Curând am constatat că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Își ridică spre mine ochii în care se aprinseseră luminițe timide, după care fața i se însenină ca unui copil. — John, spuse el, expirând pe nas, hai să mergem și să facem filme. După chinuitoarele manevre din Central Park South, Autocratul s-a trezit blocat pe o stradă laterală, adevărată patrie a teatrelor. În timp ce Lorne îmi vorbea despre succesele lui de pe Broadway, de pasiunea lui pentru scenă și câte și mai câte, am sesizat un ratat slab dar persistent, zgomotul făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
ultima vreme mă forțez să mă trezesc în zori și să particip la audiență înainte de micul dejun. Am ținut secretă starea mea, însă azi am fost prea slăbită ca să mă ridic. Eunucul meu a venit să mă zorească. Mandarinii și autocrații mă așteaptă în sala de audiențe, stând în genunchii amorțiți. Nu se află aici să discute probleme de stat ce vor apărea după moartea mea, ci pentru a mă presa să numesc ca moștenitor pe unul dintre fiii lor. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
secret. țarul a primit atunci ambele Principate Române pe tavă. ― Nu pot să cred! ― Ba să crezi! țarul pare mai bun, dar este un mare fățarnic. Nu degeaba îl numește Napoleon un Talma al nordului. Liberal de ochii lumii și autocrat sacrosanct la el acasă și cu ai lui. Uită-te ce-a pățit bietul Speranski, marele consilier și favorit al țarului! Și ce dorea omul acela? Nimic altceva decât europenizare. Adică separarea puterilor și abolirea relațiilor de tip feudal. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
privire încurajatoare de educator. Înțelege tânărul tot ce vrea să-i transmită privirea verde-spălăcită, desenul modificat al ridurilor pe chipul osos ? Fără cuvinte, chiar cei ce se simpatizează se înțeleg parțial și greșit. De fapt, eu personal... nici pe departe... Autocratul nici pe departe nu pot spune că a fost vreodată pe gustul meu... Iar ambiția nici pe departe sau dorința puterii... Roșind și mai tare, musafirul se uită derutat spre gheridon. De obicei, așa se uită atunci când un mic secret
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
tineri...“ „Ea nu mă consideră potrivit... Nu suntem îndeajuns de interesați...“ Dar lucrul cumplit era că Tom se simțea interesat, dar nu din punctul de vedere din care ar fi fost nevoie. Se gândea aproape cu turbare: „Afurisitul ăsta de autocrat m-a legat de ea, nu vreau să fiu legat, dar acum mi-e atât de greu să mă mai dezleg; M-am schimbat. El m-a făcut să nu mi-o mai pot scoate din minte. Pur și simplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
de spaimă. îl respirau reculeși. Așa cum parfumul florilor acumulate proaspăt pe un mormânt străin face pe cei sensibili să se simtă cu o plăcere dureroasă încă mai vii. XIV Pe măsură ce repetițiile se înmulțeau și răspunderea se desemna, Marcian devenea mai autocrat, și executanții mai subjugați. Se întîmpla acum ca observații destul de severe să pornească de ia maestru către unul sau altul. Mai nervos, cu cât era mai interesat de buna reușită, Marcian trecea peste convențiile mondene, așa cum ar fi făcut-o
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
zis. aici nu ești în fotoliul de răchită pe care te-ai așezat fiindcă ai crezut, n-ai crezut așa? că nu avem decât ce dominăm. Da, așa crezusem și mai credeam încă, deși eram departe de a avea anvergura autocraților adevărați care au fost totdeauna în sinea lor mizantropi, nu i-a tulburat suferința cărnii omenești decât dacă a fost vorba de carnea lor, însă Laura și Dinu mă făcuseră să mă întreb dacă nu cumva avem doar ce iubim
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
zis, aici nu ești în fotoliul de răchită pe care te-ai așezat fiindcă ai crezut, n-ai crezut așa? că nu avem decât ce dominăm. Da, așa crezusem și mai credeam încă, deși eram departe de a avea anvergura autocraților adevărați care au fost totdeauna în sinea lor mizantropi, nu i-a tulburat suferința cărnii omenești decât dacă a fost vorba de carnea lor, însă Laura și Dinu mă făcuseră să mă întreb dacă nu cumva avem doar ce iubim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]