293 matches
-
premisele pentru atmosfera de al nivelele inferioare/subordonate. Plecând de la concluzia potrivit căreia climatul organizațional este combinarea dinamică a motivației, leadership-ului, comunicării, deciziei, scopului și controlului, autorii au stabilit (din nou...) patru tipuri de climat școlar: climat autocratic explorator, climatul autocratic binevoitor, climatul democratic consultativ, climatul democratic participativ. Climat autocratic explorator Climatul autocratic explorator se caracterizează prin faptul că managerii nu au încredere în subordonați și apelează la amenințări și pedepse pentru a pune lucrurile în mișcare. Deciziile se iau la
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de la concluzia potrivit căreia climatul organizațional este combinarea dinamică a motivației, leadership-ului, comunicării, deciziei, scopului și controlului, autorii au stabilit (din nou...) patru tipuri de climat școlar: climat autocratic explorator, climatul autocratic binevoitor, climatul democratic consultativ, climatul democratic participativ. Climat autocratic explorator Climatul autocratic explorator se caracterizează prin faptul că managerii nu au încredere în subordonați și apelează la amenințări și pedepse pentru a pune lucrurile în mișcare. Deciziile se iau la nivel superior, fără implicarea subordonaților. Este un climat de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
căreia climatul organizațional este combinarea dinamică a motivației, leadership-ului, comunicării, deciziei, scopului și controlului, autorii au stabilit (din nou...) patru tipuri de climat școlar: climat autocratic explorator, climatul autocratic binevoitor, climatul democratic consultativ, climatul democratic participativ. Climat autocratic explorator Climatul autocratic explorator se caracterizează prin faptul că managerii nu au încredere în subordonați și apelează la amenințări și pedepse pentru a pune lucrurile în mișcare. Deciziile se iau la nivel superior, fără implicarea subordonaților. Este un climat de neîncredere, de depreciere
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
prin faptul că managerii nu au încredere în subordonați și apelează la amenințări și pedepse pentru a pune lucrurile în mișcare. Deciziile se iau la nivel superior, fără implicarea subordonaților. Este un climat de neîncredere, de depreciere, de impunere. Climatul autocratic binevoitor Climatul autocratic binevoitor se caracterizează prin faptul că managerii îi implică pe subordonați în anumite condiții și în anumite situații în luarea deciziilor. Față de primul tip, este un climat mai relaxat, mai sigur, cu un grad mai mare de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
managerii nu au încredere în subordonați și apelează la amenințări și pedepse pentru a pune lucrurile în mișcare. Deciziile se iau la nivel superior, fără implicarea subordonaților. Este un climat de neîncredere, de depreciere, de impunere. Climatul autocratic binevoitor Climatul autocratic binevoitor se caracterizează prin faptul că managerii îi implică pe subordonați în anumite condiții și în anumite situații în luarea deciziilor. Față de primul tip, este un climat mai relaxat, mai sigur, cu un grad mai mare de deschidere și de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a o actualiza și de a o diferenția de cea a partidelor de dreapta care fuseseră la putere de mai bine de 20 de ani și a căror exercitare a puterii în timpul celei de-a Cincea Republici, devenise tot mai autocratică având în vedere poziția importantă a președintelui în cadrul acestui sistem.10 Mai ales, Valéry Giscard d'Estaing fusese satirizat fără milă de către reviste satirice precum Le Canard Enchainé pentru presupusele lui revendicări monarhiste. Descentralizarea și regionalismul, așadar, au fost două
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Individ și societate (1986). Excluzând din discuție tipul pasiv-permisiv călăuzit de principiul "laissez-faire" autorul lucrării menționate rămâne la două tipuri fundamentale: conducerea autoritară-autocratică și democratică-cooperativă, dar subliniază că în practică se întâlnesc combinări în diferite proporții ale acestor tipuri. Conducerea autocratică are următoarele trăsături caracteristice: * centralizează puterea de decizie și fluxul informațional; * instaurează controlul pe scara ierarhică numai de sus în jos; * cere subordonaților executarea întocmai a dispozițiilor (ordine-lor) primite, limitând sau chiar anulând orice inițiativă a acestora. Trebuie să subliniem
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
impune necesitatea descentralizării procesului de luare a deciziilor, încurajarea gândirii și soluțiilor creative. Cele două stiluri de conducere care se realizează în grupuri, organizații și instituții se află în strânsă legătură cu natura sistemului social. Prin acesta caracterul democratic sau autocratic al unui regim politic stimulează generalizarea stilului corespunzător de conducere în toate instituțiile statale, în celelalte instituții sociale și chiar în întreprinderile economice din țara dată. (Andrei Roth, 1986, p. 209) Este lesne de concluzionat că pentru fostele state comuniste
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Petre Andrei (1891-1940) În care se specifică: „Știința și cultura sunt democratice prin tendința lor, deoarece adevărurile la care ajung ele nu cunosc deosebiri de rang social sau avere, ele pot și vor să fie Împărtășite tuturor; dar ele sunt autocratice prin esența lor, căci nu sunt accesibile decât celor aleși, celor bine Înzestrați spiritualicește”. Probabil componentele „autocratice” din domeniul cunoașterii determină pe unii autori să elimine anumite domenii științifice din definiția culturii. Într-o carte recent reeditată, Constantin Noica (19091987
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
la care ajung ele nu cunosc deosebiri de rang social sau avere, ele pot și vor să fie Împărtășite tuturor; dar ele sunt autocratice prin esența lor, căci nu sunt accesibile decât celor aleși, celor bine Înzestrați spiritualicește”. Probabil componentele „autocratice” din domeniul cunoașterii determină pe unii autori să elimine anumite domenii științifice din definiția culturii. Într-o carte recent reeditată, Constantin Noica (19091987) scria: „...cultura e singura zonă a cunoașterii contemporane În care te poți baricada Împotriva matematicilor care cuceresc
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
realizează o evaluare sistematică și o Îmbunătățire a predării, protejând În același timp libertatea academică. • Natura managementului universitar și modul În care sunt luate deciziile diferă de la o instituție la alta, este complexă și alambicată. Se practică stilurile de conducere autocratic, birocratic, anarhic, colegial. Acestor stiluri de conducere le corespund structuri specifice, care diferă de la o facultate la alta. De exemplu, biologii și istoricii aparțin și unor grupuri din afara universității (institute de cercetări), răspund și În fața lor, sunt recompensați și de
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
identități sociale) și o semiotică metodologică, ni se pare esențial să analizăm dimensiunea culturală a comunicării ca patrimoniu sau sistem simbolic de referințe și reprezentări și dimensiunea politică a problemelor de strategie și putere (Lamizet, 1992:13). Dacă în societățile autocratice încrederea nu este extrem de importantă (dată fiind existența mecanismor regulatoare: aparatul represiv și aparatul ideologic), în societățile democratice încrederea publică devine crucială (tripla credibilitate a persoanelor, instituțiilor și sistemului). Or, mass-media este în același timp obiect al încrederii și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
diversifica îndrumarea, • a crea o cultură pozitivă asupra sarcinilor și rolurilor, • a sprijini amplificarea colaborării, • a valorifica inițiativele provenite de la elevii conduși, • a vedea priorități, • a adapta structurile, • a reconsidera folosirea timpului și a altor resurse, • a părăsi stilul dominant autocratic, • a dovedi flexibilitate și tact, adaptare constructivă. În acest caz, ne apropiem mai mult de ceea ce unii autori denumesc "managerial leadership", pentru a sublinia mai accentuat rolul leadershipului în aplicarea managementului clasic, pe fondul activităților manageriale cunoscute, pentru a obține
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
putem să considerăm leadershipul un instrument de realizare efectivă a sa, bazat pe apelul la aspectul social (al interrelațiilor), în rezolvarea reală a problemelor, cu succes. Funcționalitatea instrumentală a leadershipului nu folosește decât îmbunătățirii experienței educative din clasă, diminuării caracterului autocratic al conducerii educatorului și transformării lui în lider democratic, antrenării educaților-lideri de grup, creșterii gradului de responsabilitate în rezolvarea sarcinilor. Sau unii autori (Bellinger, 2004) nu consideră managementul și leadershipul ca alternative care se exclud în realitatea acțională curentă, ci
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
mentalităților și a structurilor socio-culturale între popoarele noului și vechiului continent sunt evidente. Statele europene s-au aflat în permanente conflicte mutuale, popoarele reprezentând pentru o foarte lungă perioadă istorică mai degrabă o masă de manevră manipulată de diferite forme autocratice, în care structurile religioase s-au îmbinat cu cele militare și politice, sprijinindu-se reciproc. Această tradiție obscurantistă a relațiilor sociale europene, înclinată către scindare, a fost de natură a genera resentimente populare, acestea fiind cultivate de regimurile tiranice, care
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
ceva situația din România era lipsită de temei. Schuyler le aminti celor din Departamentul de Război că această Comisie de Control este autoritatea supremă din România; era un organ politic, dar și unul executiv. Comisia exercita un control total și autocratic asupra tuturor sectoarelor de activitate din România 256. Era deci, de datoria aliaților occidentali să asigure, la reuniunea de la Potsdam, egalitatea tuturor părților în procesul de luare a deciziilor Comisiei. Lucrările Conferinței s-au deschis pe 17 iulie, iar Truman
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
loc. P.S. Din cercetările aceluiași Julius Zimberlan, autorul reportajelor de mare succes despre tragedia familiei O'dodo din Brandul Mic, reiese că partidul ultranaționalist Bumba ar fi fost finanțat masiv de Marile Puteri, care au nevoie de câte o țară autocratică undeva pe glob, iar Republica Umanistă Vandana își juca perfect rolul. Aceste afirmații ale lui Zimberlan n-au fost nici infirmate și nici confirmate vreodată. 134. Vandanii nu mai sunt campioni la optzeci și opt Pornindu-se de la un subiect
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
loc. P.S. Din cercetările aceluiași Julius Zimberlan, autorul reportajelor de mare succes despre tragedia familiei O'dodo din Brandul Mic, reiese că partidul ultranaționalist Bumba ar fi fost finanțat masiv de Marile Puteri, care au nevoie de câte o țară autocratică undeva pe glob, iar Republica Umanistă Vandana își juca perfect rolul. Aceste afirmații ale lui Zimberlan n-au fost nici infirmate și nici confirmate vreodată. 134. Vandanii nu mai sunt campioni la optzeci și opt Pornindu-se de la un subiect
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
pe teritoriul statului; 2. caracterele și prerogativele organismului învestit cu funcția de șef al statului; 3. metodele de guvernare. în funcție de aceste criterii, statul va căpăta o anumită formă: ‐ stat unitar/stat federal; ‐ monarhie/republică; ‐ va avea un regim politic democratic/autocratic sau autoritar. Orice stat, ca entitate suverană, deține prerogativa, în virtutea suveranității sale, de a decide în mod liber și în conformitate cu prevederile constituționale ce formă de guvernământ, de structură ori de regim politic să adopte. Opțiunea pentru o anumită formă de
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
pe teritoriul statului; 2. caracterele și prerogativele organismului învestit cu funcția de șef al statului; 3. metodele de guvernare. în funcție de aceste criterii, statul va căpăta o anumită formă: ‐ stat unitar/stat federal; ‐ monarhie/republică; ‐ va avea un regim politic democratic/autocratic sau autoritar. Orice stat, ca entitate suverană, deține prerogativa, în virtutea suveranității sale, de a decide în mod liber și în conformitate cu prevederile constituționale ce formă de guvernământ, de structură ori de regim politic să adopte. Opțiunea pentru o anumită formă de
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
fi federal sau unitar. În cazul categoriei autoritare, regimurile politice se clasifică, de asemenea, în două subcategorii: dictatoriale, în care o persoană sau un partid exercită controlul asupra cetățenilor prin violență. Deciziile în asemenea sisteme sunt luate într-un mod autocratic, în numeroase cazuri chiar prin încălcarea constituției; totalitare, caz în care un partid își exercită controlul complet asupra economiei, politicilor și cetățenilor, prin constrângeri ideologice și psihologice. Totalitarismul a apărut în Germania hitleristă și în Rusia stalinistă, după care s-
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
dezvolta un spirit de căutare a celei mai bune formule pentru a atinge un scop propus, pot deveni un spațiu al confruntărilor și învățării reciproce. Lui Lewin și colaboratorilor săi, Lippit și White, li se datorează noțiunea de climat social (autocratic, democratic, „laisser-faire”) și propunerea expresiei „dinamica grupului”, înțeleasă ca sistem de interacțiune și de ajutor reciproc al membrilor într-un câmp social (dezvoltând scopuri, norme, percepții reciproce, roluri) și mijloc de schimbare socială. J.L. Moreno poate fi considerat și el
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
mare de vindecare decât antibioticele sau bisturiul. Din nefericire însă, aceste aspecte nu sunt întotdeauna observabile și în practică. Mai ales în ultima perioadă, această relație strânsă între medic și pacient s-a deteriorat, în special din cauza atitudinii uneori excesiv autocratice a medicului, din cauza subestimării capacității de înțelegere și interpretare a actului medical de către pacient, căruia i se dau doar explicații minime, fără a i se preciza și detalia alternativele terapeutice pe care le are la dispoziție, din cauza superficialității cu care
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
înainte puteam vorbi mai mult de o „înțelegere“ între medic și pacient, bazată pe empatie și respect, acum raporturile sunt mai mult contractuale, bineînțeles cu consecințele legale firești. Ca urmare, se poate constata, în mod necesar, o diminuare a atitudinii autocratice a medicului, precum și o mai bună informare a pacienților, o recunoaștere a demnității acestora și a gradului de autocontrol, o reducere a pasivității lor, dar și o creștere - uneori alarmantă - a cauzelor de malpraxis medical aflate pe rolul instanțelor din
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
abaterile de comportament și adesea-l mustră pe "deviant". În general, ele sunt din ginta feminină de vârsta a III-a+. 68 Această traducere este semnificativă: în epocă, se vorbea mai curând de Supermascul. Autorul francez și-ar fi atribuit (autocratic, adică de la sine putere)titlul de Supermascul al Literelor, așa cum Petru I al Rusiei (cel Mare pentru "moscoveți"adică de Velico-Ruși, titlu respins de Malorușii de azi adică de Ukraineni) s-a proclamat Împărat (dându-i idei peste un secol
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]