269 matches
-
de Partid, mulți comuniști și U.T.M.-iști, în unele cazuri cu sacrificiul vieții lor, dau dovadă de spirit de abnegație, curaj, dârzenie și vigilență în lupta cu dușmanul de clasă. Nivelul vieții interne de Partid a crescut, critica și autocritica este folosită cu mai mult curaj, ceea ce a dus la creșterea combativității membrilor de partid și a U.T.M.-iștilor, la dezvoltarea democrației interne de partid, la crearea simțului de răspundere al comuniștilor în îndeplinirea sarcinilor de Miliție. Un rol
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
30 de zile înainte. Pentru traducerea în practică a sarcinilor din prezenta Hotărâre, organizațiile de Partid au datoria să sprijine mai intens activitatea conducătorilor din organele Securității Statului, Miliției și Procuraturii să folosească pe o scară mai largă critica și autocritica, să nu tolereze nici o călcare a disciplinei de Partid și de Stat și să desfășoare o temeinică muncă de educație în spiritul dragostei pentru îndeplinirea sarcinilor cât mai bine și la timp. Ministerul Securității Statului, al Afacerilor Interne și Procuratura
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
cu raioanele. Tov. Dalea: Și pe linie de partid și de M.A.I. Tov. Bene: Ar trebui lămurită problema criticii și autocriticii. Instructorii noștri care au fost pe teren, spun că organele de M.A.I. înțeleg critică de sus și autocritică de jos. Tov. Ceaușescu: Poate aveți de spus ceva? În unele regiuni sunt o serie de neînțelegeri sau au fost. Aveți acum ocazia să le spuneți, să le lămurim aici. Tov. Beldeanu: Eu consider că hotărârea Biroului Politic, în forma
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
cultural-științifică a cadrelor, a întregului efectiv al organelor de securitate și de miliție, pentru informarea lor cu problemele care fac obiectul dezbaterilor în știință, creația artistică și literară. Organele și organizațiile de partid trebuie să promoveze cu consecvență critica și autocritica, atitudinea combativă față de tot ceea ce e perimat și depășit în stilul și metodele lor de muncă și să militeze pentru adaptarea acestora la cerințele mereu noi ale activității de securitate și de miliție. Combătând cu intransigență manifestările de formalism și
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
științifică a cadrelor, a întregului efectiv al organelor de securitate și de miliție, pentru informarea lor cu problemele care fac obiectul dezbaterilor în știință, creație artistică și literară. Organele și organizațiile de partid trebuie să promoveze cu consecvență critica și autocritica, atitudinea combativă față de tot ceea ce e perimat și depășit în stilul și metodele lor de muncă și să militeze pentru adaptarea acestora la cerințele mereu noi ale activității de securitate și de miliție. Combătând cu intransigență manifestările de formalism și
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
muncii, să dovedească exigență sporită față de stările de lucruri nesatisfăcătoare, să semnaleze organelor de partid superioare lipsurile existente, să facă propuneri pentru înlăturarea lor și pentru îmbunătățirea activității. Organele și organizațiile de partid trebuie să promoveze cu consecvență critica și autocritica, atitudinea combativă față de tot ceea ce este perimat și depășit în stilul și metodele lor de lucru și să militeze pentru adaptarea acestora la cerințele mereu noi ale activității de securitate și de miliție. Combătând cu intransigență manifestările de formalism și
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Gh. P. unu: Și? Gh. P. doi: ...și organizația de bază... și dvs. personal... Gh. P. unu: Ei, lasă..., lasă..., cu toții sîntem soldați ai partidului... Gh. P. doi: A, na, că uitasem..., uitasem să vă spun că mi-am făcut... autocritica..., da..., mi-am făcut-o... Gh. P. unu: Bravo, bine ai făcut! Mai ales că tu ai și motive, tov. Paleu... Gh. P. doi: ...Păi da... Ce motive?! Gh. P. unu: E, ce motive! Ce motive, ce motive! Da motivu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Eram destul de precauți și nu cădeam În astfel de plase, cu toate că ne plăceau ieșirile lor nonconformiste, ușor anticeaușiste sau, destul de des, antisovietice. Trebuie să spun că eram Într-o altă „eră” a comunismului. Unul „autentic” național, antistalinist, „critic” și uneori „autocritic”. Aveam profesori care denigrau deschis la catedră Uniunea Sovietică, ce ne „furase” Bucovina și o parte a Moldovei, care evocau crimele stalinismului și reverberațiile acestei perioade În privința României, care Înfierau perioada proletcultistă cu exponenții lor externi sau din interiorul țării
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
era Koçi Xoxe, elementul motor al aripii pro-iugoslave din sînul partidului, ministru de interne și responsabil cu Securitatea statului. Dezacordul dintre cei doi a izbucnit dup... ce ocupația s-a Încheiat. Pentru a evita marginalizarea, Hodja și-a f...cut autocritica și mai ales și-a ar...tat recunoștință și deferenta făt... de „frații iugoslavi”. ...Instalarea unei contra-puteri... În plus, dac... voiau s... obțin... o legitimitate real..., comuniștii trebuiau s... instaleze cît mai repede posibil o putere specific..., diferit... de instituțiile
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
SCRIERI: Emil Botta sau Despre frontierele inocenței, București, 1984. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Botta „necredinciosul”, RL, 1984, 9; Al. Ruja, „Emil Botta sau Despre frontierele inocenței”, O, 1984, 10; Al. Călinescu, Emil (Botta) și exegeții, CL, 1984, 5; Mircea Mihăieș, Autocritica, O, 1984, 38; Mircea Scarlat, Spectacolul tinereții dezlănțuite, AFT, 1984, 9; Gheorghe Grigurcu, „Emil Botta sau Despre frontierele inocenței”, F, 1984, 10; Cristian Livescu, Două studii despre Emil Botta, ATN, 1984, 12; Țeposu, Istoria, 195-197; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90
CRISTEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286501_a_287830]
-
și de relația dintre evaluat și evaluator. În cadrul interviului de evaluare se recomandă adoptarea unei perspective de rezolvare de probleme, încurajând persoana evaluată să-și exprime liber opinia despre succesele și eșecurile pe care le-a avut pe parcursul perioadei evaluate. Autocritica care poate apărea în cadrul acestor discuții poate fi un stimulent mai important pentru acțiuni corective de îmbunătățire a performanțelor decât atitudinea critică a managerului. Însă nu în toate companiile relațiile dintre manageri și subordonații lor permit realizarea unui interviu din
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Μ În mod normal, când te hotărăști să aduci cuiva o critică sau un reproș, trebuie să te asiguri În prealabil de faptul că ceea ce condamni nu te caracterizează. Μ Critica făcută la adresa altuia este, de regulă, mai severă decât autocritica. Pot fi Însă și excepții de la această regulă (oferite, de exemplu, de cei la care criticile severe făcute altora nu sunt decât un reflex al obișnuinței acestora de a aplica aceeași severitate a exigențelor și În raport cu ei Înșiși). Μ La
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
cauză. Retractările constituie însă un document interesant care reflectă recitirea într-un mod personal a propriilor opere de către autorul lor și, uneori, furnizează tocmai soluția unor probleme de compoziție a operelor precedente care altfel ni s-ar părea de neînțeles. Autocritica este mai puternică decât autoapărarea și se referă mai ales la chestiuni de dogmă. Opera e lipsită de orice ambiții literare și de orice vanitate cu toate că, atunci când a scris-o, Augustin era personalitatea cea mai cunoscută a întregii creștinătăți occidentale
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Becker, 1997). Diferențe semnificative În studierea elitelor existau deja În 1989 Între țările care compuneau vechiul sistem socialist, o situație excepțională existând În Polonia și În Ungaria, unde elitele constituiau deja un obiect predilect de studiu, unii politologi făcându-și autocritica pentru incapacitatea de a prevedea amploarea schimbărilor petrecute după 1989. Două modele de studii asupra elitelor dominau cercetările În Polonia (cf. Wasilewski, 1997, pp. 13-29), cel „paretian” și cel „weberian”. Primul e preponderent În sociologie, are ca principal reper stratificarea
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
cadrele KPD, Lenzer ocupându-se doar de manifestările culturale. Regimul interior nu era foarte strict - cel puțin În comparație cu cel de la Kominternschule -, studenții mergeau la sfârșitul săptămânii la Berlin, dar o puteau face și În cursul săptămânii. Ședințele de «critică și autocritica» nu aveau intensitatea celor de la scoala Kominternului. Festivitățile de sfârșit de studii, trimiterea de telegrame de felicitare unuia sau altuia dintre tovarăși și discursurile angajamentelor socialiste constituiau de asemenea evenimente importante din viața școlii. Organizarea Parteihochschule Karl Marx Îi părea
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
cu tâlc, ea se exprimă de multe ori prin simboluri facile. Neașteptat este, forțând termenii, un „textualism” sui-generis (naratorul își abordează dezinvolt cititorii, se „dedublează”, schimbă, ușor amuzat, destinele personajelor, anticipând derularea acțiunii, se laudă în glumă, își face spăsit autocritica), abilitate care încurajează, pe anumite porțiuni, lectura. Alte cărticele, în versuri sau în proză, sunt pentru școlarii mici și preșcolari (Rici-rici, 1948, Lacul cu rațe, 1951, Dacă numeri pân-la zece..., 1953, Ursul, 1954). Extazul, în nota festivismelor de comandă ale
SAHIGHIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289433_a_290762]
-
lor de idei, critici și propuneri (în aproximativ 10 minute), fiecare membru al audienței trebuind să noteze pe o foaie trei elemente: (a) o idee (imagine, situație) la care se gândește prin asociere cu situația evocată de narator; (b) o autocritică formulată în termenii: „dacă aș fi fost în locul tău, aș fi avut următoarea dificultate” și (c) o propunere de tipul: „dacă eram în locul tău, iată ce aș fi încercat să fac”. 4. A patra fază presupune strângerea mesajelor - acestea vor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în cauză. Retractările constituie însă un document interesant, ce reflectă recitirea într-un mod personal a propriilor opere de către autorul lor și, uneori, furnizează soluția unor probleme de compoziție a operelor precedente, care altfel ni s-ar părea de neînțeles. Autocritica este mai puternică decît autoapărarea și se referă mai ales la chestiuni de dogmă. Opera e lipsită de orice ambiții literare și de orice vanitate, cu toate că, atunci cînd a scris-o, Augustin era personalitatea cea mai cunoscută a întregii creștinătăți
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
colaborarea cu partenerii de joc, armonizarea intereselor, motivelor, acțiunilor și eforturilor personale cu cele ale colectivului din care fiecare elev jucător face parte; presupune încadrarea în colective, acceptarea și recunoașterea liderului, asumarea unor responsabilități, conlucrarea și întrajutorarea, atitudinea critică și autocritica. Situațiile favorabile care apar pe parcursul consumării diferitelor faze de joc lasă urme adânci asupra personalității elevului. Emoțiile și sentimentele, stările afective, trăirile și celelalte procese psihice prezente în aceste împrejurări sunt proprii fiecărui jucător, dar în același timp comune echipei
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
și a unui secretar al Comitetului Central, amândoi membri ai Biroului Politic. În această ședință, condusă de membrii mai sus amintiți ai Biroului Politic, colaboratorii institutului au fost intimidați, așa încât cei mai mulți n-au mai luat atitudine, și-au făcut chiar autocritica și, cu excepția a două persoane, au votat în favoarea propriei lor pedepsiri. În această ședință au fost amenințați cu consecințe politice Ana Spornic, ministru al Educației, și cei doi locțiitori ai săi. Ana Spornic a „zburat” din Ministerul Educației și din
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în închisoare (ca și autorul însuși), dar nici unul nu dezvăluie ceva din această experiență, și, în genere, nu abordează chestiuni de actualitate concrete. Toți emit, în schimb, reflecții asupra situației de după prăbușirea comunismului. În aserțiunile lor critica se îmbină cu autocritica. „Ăștia”, guvernanții de azi, „sunt iresponsabili sau hoți”, pe când ei, foștii, erau numai orbi. Reflecția-pivot a textului aparține unui fost ministru și vicepreședinte al guvernului: socialismul a fost, în România, un „foc de paie”, nu avea cum să nu eșueze
POPESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]
-
și Aristizza Romanescu - colorează întrucîtva filele nostalgicelor suveniruri. Capacitatea de a admira a autoarei nu îi diminuează reflexivitatea, ea discutând în limitele unei „critici impresioniste”, în care afectul se conjugă cu luciditatea, „concepția” unor întruchipări scenice. Mai există în carte „autocritica”, adică o rememorare, în deplină, orgolioasă conștiință de sine, fără false sfiiciuni, a vieții unei dive căreia ursitoarele nu s-au îndurat să-i menească și o faimă europeană. SCRIERI: Amintiri din teatru, Iași, [1922]. Repere bibliografice: Dafin, Figuri, I
PRUTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289058_a_290387]
-
1975) sau în Apele revărsate (1981), romane „țărănești”, abundă scenele cu ședințe interminabile, elogiind colectivizarea și fericirea generală adusă de „viața nouă” la sate. Până și erotismul cade sub incidența ideologicului. Ion Damian, protagonistul din Drum deschis (1960), își face autocritica pentru abaterile sale profesionale și pentru relația platonică cu o profesoară („Sunt vinovat că am avut încredere în ea, fără să o cunosc, și m-am lăsat nițel amețit “) și este de două ori iertat de cea mai vajnică acuzatoare
NEDELCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288400_a_289729]
-
monologurile interioare în relație cu teama, pentru a face față emoțiilor. 4. Aprobarea, de către terapeut, a eforturilor de a opune rezistență înaintea fiecărei confruntări cu un nivel mai ridicat al situației stresante. 5. Discutarea principiilor în legătură cu pericolul, personalizarea responsabilității și autocritica. 6. Repetarea în imaginație, în intervalul dintre ședințe, a înfruntării elementului generator de stres (să ieși din casă, să te întâlnești cu ceilalți, să mergi în mulțime, să rămâi singură la domiciliu, să călătorești...). 7. Expunerea în realitate, la situațiile
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
comună. (Ă). O Întrecere; vine secretarul de organizație; observă că În atelierul nr. 1 treaba nu merge, deși meșterul e cel mai bun lucrător din fabrică; Întreabă de ce Matei Ion nu știe Încă să lucreze la strung; maistrul Își face autocritica și situația se schimbă. Dar tot ce ni se povestește e generalitate, mânuire de noțiuni. (Ă). Ceea ce spune dl. Talaz În Hai să ne Întovărășim pământul să-l muncim sau dl. Al. Șahighian În Un autor În căutarea unor personajii
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]