200 matches
-
în populație, încercând totodată și o comparație cu alte țări, în timp ce de-a doua parte descrie tipurile sociale identificate. I. CONSTRUCȚIA TIPURILOR Orice demers care își propune să studieze omogenitatea populației sub aspectul religiozității trebuie să plece de la distincția primară autodefinirea ca persoana religioasă versus ateu. În capitolul dedicat afilierii religioase arătam că în România non-afilierea religioasă este foarte scăzută și a urmat după 1990 un trend descrescător. Datele culese în 200512 indică un procent de 0,6% atei declarați în
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
gen. Prima plachetă - Poezii (1920) - a fost urmată de altele, astfel încât, în 1928, D. este admis ca membru al Societății Scriitorilor Români. În primele culegeri - Primăveri scuturate (1924), Cântece pentru madona mică (1926; Premiul Academiei Române), Priveliști (1928) - predomină încercările de autodefinire și autosituare a eului liric în lume, având ca principală marcă a identității durerea, o durere fără cauze concrete, explicite, care e un fel de a doua natură și duce la o alienare specifică. Consemnarea unor aspecte exterioare devine un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286908_a_288237]
-
o «ideologie» culturală în sensul cel mai larg al cuvântului”, care ar putea fi configurată „prin termeni precum postmodernism, poststructuralism și studii culturale, europeism și proamericanism, antinaționalism, antifundamentalism și antiortodoxism, liberalism și multiculturalism, prodemocrație și corectitudine politică”. În dispozitivul acestei autodefiniri poate fi identificat modelul stângii culturale americane, în speță al liberalismului din SUA, remarcându-se în acest sens interesul constant pentru studiile de gen, pentru feminism, ideologiile minorităților - sexuale, etnice etc. -, pentru dialogul intercultural. Ideologia de facto a publicației e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288503_a_289832]
-
Pentru a statua dihotomia noi/ei, noțiunea de nomenklatură s-a impus ca desemnând un veritabil grup dominant, format din indivizi cu același statut social, cu același sistem de valori, cu comportamente similare. Această definiție, provenită din limbajul curent, acoperă autodefinirea administrativă stabilită de Partid. În regimul comunist, nomenklatura regrupa, În mod real, cea mai mare parte a elitelor politice și economice, putând astfel să constituie un grup „În sine” și „pentru sine”. Anul 1989 a fost precedat de un proces
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
acestor partide a determinat structurarea acestora În opoziția anticomunistă. Identificând Frontul Salvării Naționale drept element dihotomic și exponențial al comunismului deja dispărut În forma sa anterioară, aceste partide și-au construit strategia politică a primilor ani utilizând mai degrabă o autodefinire prin negare, decât printr-o construcție autonomă a propriei ideologii. Acest proces de autodefinire a Încetinit instituționalizarea partidelor politice, atât la nivel ideologic, cât și la nivel de personal (dat fiind faptul că existența coeziunii partizane era presupusă a fi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
element dihotomic și exponențial al comunismului deja dispărut În forma sa anterioară, aceste partide și-au construit strategia politică a primilor ani utilizând mai degrabă o autodefinire prin negare, decât printr-o construcție autonomă a propriei ideologii. Acest proces de autodefinire a Încetinit instituționalizarea partidelor politice, atât la nivel ideologic, cât și la nivel de personal (dat fiind faptul că existența coeziunii partizane era presupusă a fi evidentă și determinată de necesitatea morală de a lupta Împotriva a ceea ce ei considerau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
despre o serie întreagă de expoziții organizate din 2009 încoace. A.V. În încheiere, vă adresez și dumneavoastră întrebarea (nu șablon) rezervată fiecărei personalități cu care am prilejul să conversez. Este, dacă vreți, o probă oarecum dificilă de introspecție și autodefinire concentrată la maximum: puteți să vă caracterizați într-un cuvânt sau două? L.S. ...(oftând) Păi, autodefinirea mea înseamnă ceea ce vedeți pe simeze, ceea ce descoperiți între coperțile cărților. Într-un cuvânt sau două... Nu știu... Liviu Suhar. Angela Gheorghiu O voce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
și dumneavoastră întrebarea (nu șablon) rezervată fiecărei personalități cu care am prilejul să conversez. Este, dacă vreți, o probă oarecum dificilă de introspecție și autodefinire concentrată la maximum: puteți să vă caracterizați într-un cuvânt sau două? L.S. ...(oftând) Păi, autodefinirea mea înseamnă ceea ce vedeți pe simeze, ceea ce descoperiți între coperțile cărților. Într-un cuvânt sau două... Nu știu... Liviu Suhar. Angela Gheorghiu O voce, un chip, o actriță de teatru liric fascinează publicul de pretutindeni. Numele Angelei Gheorghiu s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
p. xv). Schimbările la nivel de atitudine și comportament pe care aceste femei le-au făcut în viețile lor sunt de proporții uriașe, dacă le privim în context. Faptul că au devenit salariate le-a dat încredere și puterea de autodefinire pe care, poate, nu au anticipat-o pe când creșteau în Indiaxe "India". Această autodefinire înclină încet balanța vechii ierarhii de putere maritale către un nivel mai echilibrat. Conștiința de sine și capacitarea acestor imigrante nu sunt legate doar de munca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
au făcut în viețile lor sunt de proporții uriașe, dacă le privim în context. Faptul că au devenit salariate le-a dat încredere și puterea de autodefinire pe care, poate, nu au anticipat-o pe când creșteau în Indiaxe "India". Această autodefinire înclină încet balanța vechii ierarhii de putere maritale către un nivel mai echilibrat. Conștiința de sine și capacitarea acestor imigrante nu sunt legate doar de munca salariată; ele au fațete multiple. O dimensiune a acestora este legată de sentimentul identității
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
în paginile revistei The Nation, al cărei critic oficial fusese Greenberg. În viziunea lui Danto, de-a lungul istoriei progresive a artei au fost propuse o serie de proiecte, de la cel metafizic și religios al verisimilitudinii la cel teoretic al autodefiniri ori reflexivității artei, asistând la ora actuală la activități ale artei care se desfășoară dincoace de sfârșitul (istoriei) artei. În Europa, critica de artă s-a dezvoltat în principal în jurul curentelor neo-avangardiste, furnizând, în anumite cazuri, structura manifestelor noilor mișcări
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
că acest regulament de validare și recunoaștere a diplomelor de doctor în medicină obținute în străinătate avea printre obiective, dincolo de necesitatea eliminării imposturii ori de nevoia de a reglementa o profesie, cea medicală, care era în curs de definire și autodefinire în spațiul românesc în anii '60-'70 ai secolului al XIX-lea, instituirea unui alt set de criterii pentru controlul accesului în interiorul unui câmp profesional, monopol ce și l-a asumat Școală Națională (apoi Facultatea) de Medicină de la București 18
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
subiacent operei de artă, pentru a evidenția conceptele și imaginile dominante ale acestuia. Asamblarea acestora permite relevarea unor structuri mentale, care conduc la mecanismul producerii imaginilor și la repertoriul imaginarului. În rândul reprezentărilor dominante va fi identificată „imaginea celuilalt”, necesară autodefinirii culturii respective, pentru ca de la acest nivel să se contureze sistemele de gândire și de valori care ghidează activitatea intelectuală, definite ca modele culturale. La rândul lor, modelele culturale se integrează anumitor forme de universalitate, În spatele cărora stau marile modele de
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
satul ardelean. Noile imagini ale celuilalt se vor cristaliza Îndeosebi la nivelul unei culturi naționale În proces de formare, la nivelul unui imaginar social de tip modern, care se Întrupează treptat Într-o opinie publică, dislocând lent vechile modalități de autodefinire ale comunității tradiționale. Totuși, stereotipurile populare ale acesteia se vor prelungi În noile elaborate și imagini, pe coordonatele psihologiei colective, de masă, mentalitatea tradițională Încorporându-se În percepțiile și prejudecățile moderne și supraviețuind, de fapt, adeseori, până azi. Franța și
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
că ea oferă o identitate ocupațională. Ce anume fac oamenii într-o societate modernă este în mare măsură elementul cheie al identității lor. Oamenii diferă în privința importanței pe care o acordă identității ocupaționale, dar pentru mulți este primul factor în autodefinirea lor.. O carieră se referă la situații diferite pentru oameni diferiți. Este posibil ca un individ să gândească, cariera ca fiind o serie de posturi diferite în firme diferite, în timp ce un alt individ vede cariera sa similară cu o ocupație
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3112]
-
Iași, 1 mai 1897, p. 21. 45 Idem, În chestiunea națională, în ,,Ecoul Moldovei”, an VII, nr. 20, Iași, 20 noiembrie 1897, p. 34. 18 istoriei românești și la continuitatea poporului român în spațiul etnogenetic. Lapedatu îndemna la efortul de autodefinire în spiritul tradiției a românilor transilvăneni: ,, Ne incubă dar nouă a ne dezbrăca de această hidoasă boală a servilismului, readucând în sufletele noastre mândria națională de odinioară și tăria în credință, propovăduind dragostea către cartea și limba românească, ținerea cu
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
europeană ori dinspre programele teoretice bizantine, oferă alte exemple de netăgăduit privind starea de spirit a elitei. Popoarele, prin reprezentanții lor, își caută forme noi de comunicare, de apropiere, atât starea sufletească, cât și aceea mentală slujind la identificare, la autodefinire. Spre finele veacului al XVII-lea curțile domnești devin ceva mai receptive la fenomenele reformatoare ce au loc pe continent. Cronicarii și scriitorii circulă mai mult, își perfecționează stilul, părăsesc concepțiile retrograde, își sacrifică timp pentru a citi și pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
oricărei reguli și dobândește una dintre cele mai puternice caracteristici care e și un subterfugiu: arta devine relativă. Cu această caracteristă, arta devine un termen ce este interpretat diferit și în mod personal neavând nicio regulă și niciun principiu de autodefinire. Teoriile convenționaliste sau non-convenționaliste încearcă să stabilească un statut și să explice arta prin diferite artificii artistice sau estetice, pătrunzând într-o sferă a periculosului. Nu mai există o definiție universal valabilă a artei din frica de a nu o
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de poziționare și asiguare a unui avantaj competițional între diferitele grupuri etnice, fiind o modalitate prin care acestea își stabilesc fundamentul identității, sistemul propriu de valori, setul de credințe, adeseori expus sub formă de legendă, în definitiv o formă de autodefinire și autoconservare. Tot în acest capitol, autorul face trimitere la studii psihologice și sociologice, utilizând în explicațiile sale asupra relațiilor dintre diferitele grupuri etnice, termeni precum stereotip, prejudecată, status, diferența culturală sau socială, încredere și toleranța etnică, devalorizare socială. Autorul
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
un tip de imagine simbolică a ceea ce este omul. În cazul autocunoașterii, aceste procese prezintă complicații mai mari decât atunci când reflectăm realitatea din afară. Mai ales în adolescență, când unele trăsături ale copilăriei sunt eliminate, căutăm cu mare forță voluntară autodefinirea după un sistem de valori. Unii se îndepărtează de ceea ce au fost în copilărie mai mult verbalizând decât acționând; alții acționează ca fiind “cineva” înainte de a-și defini un sistem de valori noi și fără a se controla suficient; cei mai mulți
FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Ghiusca Roxana () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2330]
-
regăsim nicăieri în civilizația și cultura euroatlantică. Avem de a face cu o fundamentare absolută, valabilă pentru întemeierea oricărui curriculum educațional. Ea are drept concept central adevărul și consideră cunoașterea un proces esențial al formării umane, conceput ca autocunoaștere și autodefinire de sine. Înțelesul filosofic al conceptului de paideia a fost dezvăluit de Platon în Republica, printr-o parabolă ingenioasă numită de obicei „mitul peșterii”, expus în cartea a VI-a a celebrului dialog. Sensul parabolei a fost interpretat multă vreme
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
realitate. Această acțiune îi permite să observe că “realitatea radicală” poate fi atribuită numai gîndirii; ) Dacă însă “teza idealistă anulează lumea exterioară”) Descartes nu poate fi apreciat ca fiind un idealist pur, căci în metafizica sa regăsim și elemente realiste: autodefinirea sa ca lucru (res), ca parte a lumii corporale, deducerea existenței lumii fizice (res extensa) din existența lui Dumnezeu, recunoașterea în finalul Meditațiilor, a rolului simțurilor și a realității lumii corporale. De fapt ) și chiar dacă își construiește singur o lume
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
nu o estompează. Pe fundalul acestei unități se profilează - remarcă eseistul - „atât înnoirile impuse sistemului epic de către un creator, cât și gradul de coincidență dintre resursele care îi determină ficțiunea și tipurile de integrare a realității, specifice unei epoci anume”. Autodefinirea și redefinirea periodică a romanului ca gen literar, în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, e surprinsă, urmărită, învederată și explicitată la nivelul categoriilor naratologice și poetice, al ideologiei și viziunii, al tehnicilor și convențiilor definitorii (convenția de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288527_a_289856]
-
să se mai situieze pe poziții de indiferentă. 2.3.2 Caracteristici socio-morale Adolescența este perioada În care se conturează personalitatea , pentru că la această vârstă tânărul are posibilitatea să se autodetermine conștient și să reflecteze asupra fenomenelor de autoeducare și autodefinire prin asimilarea, În mod propriu, specific, a influențelor mediului Înconjurator. Studii mai recente, care și-au propus să identifice mai nuanțat natura și conținutul raporturilor sociale ale adolescenților, sau oprit la a depista influența opiniei părinților față de cea a colegilor
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
parte integrantă a unui sistem reciproc de schimb (Douglas, 1984 : 10), fiind crucială în studiul comunităților umane, al interacțiunii cu divinitatea, comunicării dintre morți și cei vii (Counihan, 1999 : 13). Hrana consumată în timpul pelerinajului ritual religios este un semn de autodefinire, puternic marker identitar (Farb, Armelagos, 1980 : 144). Unii pelerini consumă cu strictețe doar alimente de post, alții refuză orice fel de hrană în timpul perioadei de așteptare, pentru a se demarca net de ceilalți. Am auzit la un moment dat chiar
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]