169 matches
-
persoane, creând o relație de interioritate reciprocă. Construiește și este construit la rândul său din sentimentele morale și aspirațiile persoanei pe care Eul individual le surprinde ca trăiri În sfera propriei sale conștiințe. Are tendința și capacitatea de a se autodepăși. Transcendența este actul prin care subiectul uman se depășește pe sine și realitatea, plasându-se Într-un registru ideal conform cu aspirațiile sale. Percepându-se pe sine ca subiect, persoana se dedublează În planul conștiinței sale. Ea se vede pe sine
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
desprindă de rigorile impuse de către realitatea obiectivă externă a lumii, dar, concomitent, și de condiția sa subiectivă, pentru a le depăși. Acest principiu se opune principiului realității din psihanaliză. 2. Principiul expansivității În virtutea acestui principiu, orice persoană caută să se autodepășească, să se autorealizeze, să fie altfel, mai mult și dincolo de ceea ce este ea de fapt. Acest principiu este Înrudit cu principiul idealului și se opune principiului constanței din sfera psihanalizei. 3. Principiul autorității și al dominanței În conformitate cu acest principiu, fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
virtuților moralei creștine, ale speranței, credinței și iubirii la care face referire Sf. Pavel. Dar Eul spiritual mai reprezintă Încă ceva. El este condiția deschiderii persoanei către transcendent. Prin Eul spiritual, un individ poate depăși lumea, dar concomitent se poate autodepăși. Această depășire nu trebuie Înțeleasă ca un act de trecere spațială Într-o lume de dincolo, ci ca o transpunere a subiectului uman din starea de banalitate lumească În starea la care aspiră ca subiect al idealurilor sale. Eul spiritual
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
al senzualității dezlănțuite. Primul este emblematic ca reprezentare pentru supraeul moral, iar al doilea pentru inconștientul primar pulsional. La tipurile deja menționate, O. Spengler adaugă un al treilea tip fausticul, al ființei umane neliniștite, frământate interior, dornică de a se autodepăși, cel care caută negând, care luptă Împotriva limitelor, tipul care aspiră spre deschidere. C.G. Jung, plecând din dubla perspectivă a culturii și a psihanalizei, delimiteză la rândul său două tipuri: tipul prometeic și tipul epimeteic. Tipul prometeic corespunde modelului uman
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
threats to the person itself), ale percepției pe care ea o are despre sine și, ca urmare, intervin grav în învățare. Pe de altă parte, când amenințarea sinelui este minimă, individul face uz de oportunitățile de învățare pentru a se autodepăși. 6. O mare parte a învățării semnificative se dobândește prin acțiune. Implicarea celui care învață într-o confruntare experimentală directă cu problemele practice, sociale, etice și filosofice, cu probleme de ordin personal și de cercetare reprezintă unul dintre cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
puterea alegerii pure. El este liber să devină el însuși sau să se ascundă în spatele unei măști, să meargă înainte sau să dea înapoi, să se comporte în mod distructiv cu sine și cu ceilalți sau să caute să se autodepășească: mai bine spus, liber să trăiască sau să moară, atât din punct de vedere fiziologic, cât și psihologic. Totuși - observă el -, intrând în acest domeniu al psihoterapiei cu metode de cercetare obiective, suntem supuși unui deplin determinism. Din acest punct
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
pusă într-o altă lumină. El încerca să scrie despre aceste două păreri contrastive. În domeniul psihoterapiei, „iată maximizarea a tot ce este subiectiv, intrinsec personal; aici, o relație este trăită, nu examinată, iar o persoană, nu un obiect, se autodepășește, o persoană care simte, alege, crede, acționează, nu ca o mașină automată, ci ca o persoană. Și, de asemenea, există ceea ce părea ultima noutate în știință - explorarea obiectivă a celor mai subiective aspecte ale vieții: reducerea la ipoteze și eventual
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
rusă și franceză, manifestându-se și ca publicist pe teme culturale. C. a debutat foarte târziu, publicând, ca sexagenar, volumul de versuri Stânci de milenii (1979), urmat de placheta Ileana-Maria-Ioana (1995). Lucrată cu migală, poezia lui reușește uneori să se autodepășească, în ciuda folosirii unor motive arhicunoscute. I-au mai apărut plachetele Terține în manieră niponă (1983), Concerte de joi (1983) și Elegii, proteste, resemnări (1997). SCRIERI: Stânci de milenii, București, 1979; Mihaela, prietena noastră, București, 1981; Terține în manieră niponă, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286208_a_287537]
-
starea curentă ca fiind cea mai bună, sau dacă se permite elevilor să dea mai puțin decât sunt capabili să realizeze, nu se obține niciodată progresul. Condiția este stabilirea clară a obiectivelor care să Îi determine pe elevi să se autodepășească. Un obiectiv trebuie să fie incitant, să nu intimideze, să stimuleze Îndeplinirea lui, nu să frustreze. II. Ascultați Înainte de a vorbi sau acționa. Cu cât profesorul ascultă mai atent problemele elevilor, cu atât poate acționa cu un mai mare randament
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
În special florile pe care le pictează Gabriela Păunescu au personalitatea și frumusețea lor. Floarea, ca motiv pictural, îi oferă resurse nebănuite pentru compoziții cromatice cu profunde semnificații. Am întâlnit în compozițiile sale multe peisaje, predomină însă cele hibernale. Se autodepășește în mânuirea albului, dându-i o expresivitate aparte. În pictura românească sunt puțini artiștii care au reușit să pună în evidență valorile albului. Gabriela Păunescu se străduiește și, de cele mai multe ori, reușește să le urmeze exemplul.” (Iuliana Cârnaru, Buletin Informativ
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
petrecere a timpului liber fiind nenumărate și efortul fizic și psihic mai mic. Consider că pentru aceste fete handbalul era pe primul loc pentru că am știut să le cultiv plăcerea de a face mișcare, plăcerea competiției, dorința de a se autodepăși, pentru că leam acceptat așa cum erau, fără să exclud pe nimeni, doar așa că nu mi-ar fi convenit mie de una din ele, pentru că le-am învățat să muncească, să dea totul, uneori până la epuizare, cu zâmbetul pe buze, pentru că le-
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
secundare negative la nivelul scopurilor educaționale. Asemenea efecte negative și fenomene secundare pot fi preîntâmpinate prin mai multcomunicare și cooperare, întrajutorare, orientându-i pe elevi svadși sînțeleagdiferențele dintre ei, saprecieze calitatea, stârnindu-le, în acest fel, ambiția de a se autodepăși. în același timp, stimulăm cooperarea și întrajutorarea elevilor. Rolul relațiilor de cooperare, de întrajutorare dintre elevi în educarea capacităților de autodirijare în învățare este deosebit de important. Aceste relații conduc la o învățare temeinicși la efecte durabile în personalitatea elevului motivație
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
rodul unor înzestrări și capacități deosebite, dublate însde o activitate superioarși diferențiată. Pentru aceasta este nevoie de educatori pregătiți, dinamici, echilibrați și cu spirit creativ. Reforma de azi, reforma de mâine presupun schimbarea ca dascăl, capabil sînvețe, screeze și sse autodepășească. ROLUL JOCULUI DIDACTIC ÎN PREDAREA DISCIPLINEI “ȘTIINȚE” In clasele I-IV, una dintre metodele care răspund cel mai bine trebuințelor copilului este jocul. Jocul este o activitate de învățare cu mai multe valențe educative, ce îmbinactivitatea de învățare cu forma
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
mai poate fi concepută astăzi activitatea umană. Necesitatea obiectivă a acesteia, decurge atît din exigențele contemporane, cît și din Însușirea oamenilor de a-și perfecționa continuu activitatea, de a realiza produse mereu mai bune și mai performante, de a se autodepăși pe ei Înșiși. În turism calitatea este cu atît mai necesară cu cît: a) oamenii participă la actul turistic din proprie inițiativă - avînd desigur la bază o motivație - și pot selecta fără nici un fel de presiune din exterior, forma și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
autorealizării vizează în general „aspirația către competență” și implică în același timp și celelalte două elemente componente ale „competenței” - „dorința de autodepășire” și „dorința de identificare”. Astfel, elevii își motivează învățarea sub acest aspect, în felul următor: „învăț ca să mă autodepășesc”; „numai autodepășindu-mă voi putea să mă realizez”; „învăț să devin un bun medic ca și tatăl meu”; „învăț pentru că vreau să ajung să fiu bine pregătit ca mulți oameni de seamă”; „învăț pentru că vreau să fiu fericit”. Această categorie de
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
p.71]. Această ambiguitate a conceptului baudelairian se poate comenta că "un raport de forțe care constituie modernitatea: o actualitate ce căuta să se exprime în prezentul sau (evanescentul) și, în același timp, o tendință care o face să se autodepășească sau să se epuizeze (eternul)" [Nouss, p.45]. Acest raport generează o stare de tensiune și de criză, percepută și în definițiile actuale ale modernității 8. Funcționarii lui Maupassant constată: "nous vivons dans un drôle de siècle, dans une époque
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
elev!! Nu știu dacă i-am strecurat cu adevărat în suflet otrava plăcută a celui ce nu are astâmpăr dacă nu mâzgălește ceva, dar , cert e, că m-a depășit și uimit cu ceea ce a realizat. Îi doresc să se autodepășească continuu și să nu aibă pace decât cu pensonul în mână pentru alte minuni ce uimesc sufletele tuturor iubitorilor de frumos! Dan-Neculai Hudescu ,, Ulița îl învățase să privească primăvara. Știa acum că primăvara e o Duminică a pământului și că
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
important ca alții să ofere un feedback de confirmare atât timp cât standardele personale nu validează aceste rezultate. Valoarea personală este dată de numărul de sarcini în care ei pot să facă performanță. Angajași care tind să se provoace singuri, să se autodepășească și să își auto-valideze nivelul lor de competență. Se simt bine atunci când cât a încercat și a reușit să se autodepășească. MOTIVAȚIE SOCIALĂ (RECUNOAȘTERE). Angajatul este motivat și face performanță dacă efortul sau dedicarea sa este recunoscută și apreciată /gratifică
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
numărul de sarcini în care ei pot să facă performanță. Angajași care tind să se provoace singuri, să se autodepășească și să își auto-valideze nivelul lor de competență. Se simt bine atunci când cât a încercat și a reușit să se autodepășească. MOTIVAȚIE SOCIALĂ (RECUNOAȘTERE). Angajatul este motivat și face performanță dacă efortul sau dedicarea sa este recunoscută și apreciată /gratifică de ceilalți, de membrii grupului, echipei din care face parte. El caută o validare externă a motivațiilor sale, fiind puternic orientat
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
în modul cel mai concret la viața de pe Pământ. Dealtfel, multe lucruri văzute și nevăzute se ridică prin voința lor și prin voința celorlalte sus, se înalță până hăt departe. Seara pluteam mulțumit de sine deasupra pământului. Atunci m-am autodepășit. Un vârtej puternic de aer mă legăna, mă balansa ca limba unui clopot mare de argint. A fost un moment când m-am gândit că aș putea fi acel clopot uriaș. Voința mea devenise nemăsurată, cu adevărat infinită. Am uitat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
este un proces care se Încheie la un moment dat, ci este o permanentă stare, ca ceva care continuă pe axa existenței noastre și nu are sfârșit. E un semn al lucrării spiritului În noi ce ne face să ne autodepășim. E un mod al acordării ființei cu eternitatea și cu perfecțiunea divină care ne cheamă spre zările nemăsurii ei. Fericiți cei care dau Învățătura, căci prin ceea ce lasă În urmă se prelungesc și dăinuiesc dimpreună cu alții! Fericiți cei care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
viziune. A.V. Apropos: cum este publicul marilor teatre europene? Dorește să vadă un joc actoricesc subliniat, sau mai discret? L.V. Deja publicul larg este obișnuit cu un spectacol complet. Avem nevoie și din punctul acesta de vedere să ne autodepășim. Evident, sunt exigențe de cânt vocal, dar vor trebui făcute eforturi pentru ca rolul să fie complet, și din punct de vedere actoricesc. Nu mai primează doar vocea. Există expresia corporală, mimica. Sunt mulți regizori de teatru care vin să facă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
viziune. A.V. Apropos: cum este publicul marilor teatre europene? Dorește să vadă un joc actoricesc subliniat, sau mai discret? L.V. Deja publicul larg este obișnuit cu un spectacol complet. Avem nevoie și din punctul acesta de vedere să ne autodepășim. Evident, sunt exigențe de cânt vocal, dar vor trebui făcute eforturi pentru ca rolul să fie complet, și din punct de vedere actoricesc. Nu mai primează doar vocea. Există expresia corporală, mimica. Sunt mulți regizori de teatru care vin să facă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
massa pelerină adunată sub forma rândului de așteptare se depășește pe sine la nivel individual, pentru a reuși colectiv. Toată dificultatea studiului rândului constă în a găsi rădăcinile acestei coerențe interne, care-l împinge pe pelerinul din interior să se autodepășească. Despre rândul de așteptare, ca obiect de studiu, s-a scris mult de-a lungul vremii. Am putea spune chiar că el a exercitat o fascinație constantă asupra sociologilor, psihologilor, economiștilor, iar mai recent, antropologilor și istoricilor. Interesul studiului rândului
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
e exact, dar nu e destul. Căci ceea ce caracterizează figura lui Hermes, deja în epoca clasică, sunt raporturile sale cu lumea oamenilor, o lume prin definiție "deschisă", mereu pe punctul de a se face, adică de a se îmbunătăți și autodepăși. Atributele sale principale - vicleșugul și inventivitatea, stăpânirea asupra întunericului, interesul pentru activitatea oamenilor, psihopompia - vor fi continuu reinterpretate și vor sfârși prin a face din Hermes o figură tot mai complexă, erou civilizator, patron al științelor și imagine exemplară pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]