157 matches
-
atribuită și imaginată / 89 3.4.2. Critica postmodernă asupra constructivismului; identitatea ca discurs / 92 Capitolul 4. Perspective românești asupra identității / 95 4.1. Identitatea o constantă în lucrările de istorie și cultură ale românilor / 96 4.2. Sincronism și autohtonism sau despre legile formării culturii române / 97 4.3. Primii pași în câmpul științelor sociale: despre sufletul neamului și psihologia poporului / 101 4.4. Filosofie noologică. Matricea stilistică și spațiul mioritic / 105 4.5. Noologism și sociologie / 111 Capitolul 5
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
continuitatea preocupărilor vizavi de specificitatea românilor, nu vom face o prezentare a idealurilor fiecăruia din aceste curente, ci, așa cum am precizat mai sus vom selecta acele teorii pe care le considerăm relevante pentru definirea matricei identitare. 4.2. Sincronism și autohtonism sau despre legile formării culturii române Una din dezbaterile ce au marcat, cu siguranță, nu doar cultura, ci și societatea românească este cea între sincronism și autohtonism. Ea se regăsesește evident și în teoriile cu caracter sociologic asupra identității, și
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pe care le considerăm relevante pentru definirea matricei identitare. 4.2. Sincronism și autohtonism sau despre legile formării culturii române Una din dezbaterile ce au marcat, cu siguranță, nu doar cultura, ci și societatea românească este cea între sincronism și autohtonism. Ea se regăsesește evident și în teoriile cu caracter sociologic asupra identității, și de aceea o considerăm un punct de plecare foarte bun în prezentarea noastră. De altfel, așa cum o să vedem mai departe, aproape întreaga discuție despre caracteristicile identitare se
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și stricăciune. Practic Maiorescu, alături de alți junimiști Eminescu, Carp ș.a. -, denunța caracterul mimetic și antitradițional al direcției noi din cultura românească, ce pe termen lung, nu putea avea efecte benefice la nivelul societății (vezi și Bădescu, 2004(a):40-41). Dacă autohtonismul își găsește în Maiorescu un reprezentant de seamă, proiectul sincronismului modernizator are în Lovinescu unul din cei mai aprigi partizani. Dintre susținătorii și continuatorii idealurilor liberale pașoptiste Zeletin, Ibrăileanu, Ralea ș.a. -, directorul Sburătorului este astăzi cel mai cunoscut. Construcția teoriei
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
spiritul filosofiei culturii, preluată și la noi de majoritatea autorilor din perioada respectivă. Vezi și Geană (1999:23-7) în Studiu introductiv la Simion Mehedinți, Civilizație și cultură, și Geană (2005:126-28). 4 Vezi Lovinescu, 1997:306-10 și 1997:320-25. 5 Autohtonismul. 6 "Cultura critică [...] dă expresia tendințelor de ridicare a periferiei", ea dezvoltând o "formula mentis în societatea românească" (Bădescu, 2003:14-5 ). 7 De la Rădulescu-Motru și Mehedinți la Blaga sau Vulcănescu. 8 Aducerea spiritului ortodoxiei în discuția asupra specificului cultural poate
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
într-o polaritate de ideologii politice (Stânga-Dreapta), obținem ca diagramă un pătrat interesant cu mai multe posibilități de relațion-are (pe laturi și respectiv pe diagonale). Putem astfel obține un stângism occidentalist sau unu-l autohtonist. La fel, putem obține un autohtonism de dreapta, care creează "ontologii etnice" întunecate, apocaliptice, ori un occidentalism de stânga, care operează cu un naționalism luminos, afirmativ, ca acela al lui Mazzini... V. N. : ...sau al pașoptiștilor români. S. A.: Exact. Cu observația că pașoptiștii români, primii cosmopoliți
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
plonjând deliberat în bufonerie și burlesc, abandonându-se firesc minutului revelator, încercând astfel să-și voaleze solitudinea. Așadar, asediind necunoscutul, el e colocvial și distant, liniar și copleșit de bucle, transparent și ocult, balcanic (matein și barbian) și deschis modernității; autohtonismul său coabitează cu universalul. Vizual prin structură, mai puțin ispitit de sonorități (acestea, la Barbu, cu finalități melodice), privitorul tentat de șarjă și parodie frizează delirul imagistic; linii frânte, volume insolite, reprezentări piezișe (între pseudo-figurativ și decompoziție) intră în relații
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
fel de "paradis pierdut" sau "vârstă de aur": Iorga, Vasile Pârvan, Xenopol, Nicolae Densușianu, V. Papacostea. Totodată au fost republicate lucrările unor autori de eseistică naționalistă cu accente filosofice, precum și studiile de filosofia culturii ale lui Blaga. Alături de teze ale autohtonismului interbelic antioccidental, de izolaționalismul și triumfalismul ceaușist, au proliferat și urmașii fantasmagoriilor traco-geto-dacice tip Ion Gheorghe, fie în stare agresivă, fie la cote rafinate tip C. Ciopraga cu a sa luminoasă, încântătoare "Personalitate a literaturii române" (1973). Tot astfel, Traian
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
pentru o societate savantă din afară, aproape concomitent cu preparativele pentru Dacia literară. Citit în lumina schimbărilor produse atunci în istoria poporului român, programul revistei dezvăluie un moment de cristalizare a efortului cărturăresc de a îndruma literatura spre valorile unui autohtonism creator și spre o nouă solidaritate. Cronica, II, 4 (26 ianuarie 1990), p. 1 ISTORICUL ȘI ISTORIA Ne-a fost dat să trăim la acest sfârșit de veac și de mileniu scadența unui proces istoric care a început demult și
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
valențe de spațiu decizional, fiind locul/forul teritorial unde se iau deciziile umane (politice, economice, militare) ce transformă spațiul politico-geografic, inclusiv sub aspectul ponderii spațiale și demografice a urbanului și ruralului, precum și a configurării raporturilor urban-rural. A. Spațiul urban - de la autohtonismul istoric la racordul cu lumea exterioară a. Fenomenul urbanizării în lumea arabă a cunoscut o serie de particularități, care îi conferă o matrice proprie, ce cuprinde atât elemente de factură autohtonă, cât și elemente specifice urbanității europene (în ținuturile nord-africane
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
deoarece acestea s-au modificat de la un ciclu electoral la altul. La capătul unui asemenea demers vom constata că, în procesul de integrare europeană, românii au cel puțin două probleme de natură cultural-ideologică: asumarea critică a trecutului și ieșirea din autohtonism. ANDREEA ZAMFIRA Participarea partidelor "etnice" la alegerile locale Capitolul de față propune o analiză descriptivă a participării partidelor etnice la alegerile locale din 2004 și 2008. Pentru investigarea rolului partidului etnic, dincolo de factorul apartenenței etno-lingvistice, în structurarea votului a fost
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
b. poziționarea față de guvernare: moștenitorii PCR au deținut guvernarea încă din primele ore ale revoluției, sub umbrela FSN. După separarea anticomuniștilor de această formă de organizare, elita comunistă convertită la democrație și la noua "rețetă de succes" (capitalismul) a susținut autohtonismul, o altă formă de a amâna asumarea principiilor europene înainte de consolidarea pozițiilor lor economice, politice, mediatice etc. O privire sinoptică asupra poziționărilor partidelor politice din România postcomunistă și a liderilor lor față de ceea ce înseamnă europenitate, idee europeană sau integrare europeană
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de declarații și comportamente specifice sultanismului. Optând pentru integrarea europeană, după ani de ezitări, partidele din România au două probleme cultural-ideologice majore: asumarea critică a unui trecut (care a fost când mitologizat, când tabuizat) și ieșirea din dulcele și automulțumitorul autohtonism. Analiza poziționărilor partidelor politice din România față de ideea europeană dovedește faptul că nimeni nu a deținut monopolul uneia dintre părți. Sunt "păcate" pe care le întâlnim pe tot eșichierul politic precum sunt și merite ce aparțin tuturor: dublul discurs, național-comunismul
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
partidelor politice din România față de ideea europeană dovedește faptul că nimeni nu a deținut monopolul uneia dintre părți. Sunt "păcate" pe care le întâlnim pe tot eșichierul politic precum sunt și merite ce aparțin tuturor: dublul discurs, național-comunismul rezidual sau autohtonismul sunt elemente prezente, în diferite grade, peste tot în viața politică românească; la fel, integrarea în structurile euro-atlantice, chiar cu întârziere față de alții și cu nevoia de clauze suplimentare, este meritul tuturor partidelor politice, fapt recunoscut de toate partidele. Asta
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
noștri” de „istorie recentă” îndeplinesc rolul ucigaș al complotiștilor din baladă. Revenind la „zidul plîngerii”, Ion Filipciuc pledează în studiul introductiv pentru intensificarea comparatismului în abordarea textelor mioritice. Pe această cale se deschid mari perspective, depășindu-se cadrul strîmt al autohtonismului. De regulă, valoarea textului se pune pe seama unui motiv decupat din ansamblul compozițional, cum ar fi „testamentul ciobanului” sau frica de strigoi sau unde și cînd se produce asasinatul, determinat de conflicte obișnuite. Alegoria „moartea-nuntă” trece drept o contrafacere, un
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
spiritual al unui altfel de continent, al creativității, gata să uimească, să modeleze și să revoluționeze lumea. Homer, Herodot, Tucidide, au scris despre ea, bibliotecile lumii îmbogățindu-se și azi pe această temă. Istorie, eroism, voință de libertate și un autohtonism spiritual. Între uscat și ape, între țărmuri și zări, Grecia unei lumi de zei, de mituri, legende folclorice și istorie, a făcut loc lui Apollo, zeul sănătății, al frumuseții și încrederii în viață. Iată cum prezintă Homer acest leagăn al
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
direcție a fost făcut chiar în interiorul paradigmei latiniste, prin valorizarea bravurii militare a dacilor, și în special prin admirarea spiritului de neatârnare manifestat de către aceștia pe întreaga durată a ființării lor istorice. Odată cu mutarea accentului de pe principiul descendenței romane pe autohtonismul teritorial (i.e., pământul dacic), caracteristicile vechilor locuitori devin din ce în ce mai importante, ele fiind luate ca trădând un spirit al locului. Militarismul, spiritul sacrificial și mai ales lupta pentru neatârnare, manifestate de daci în luptele lor cu romanii, exprimă un genius loci
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
contactul cu tot ce este străin spiritului național. Această distincție introdusă de Bărnuțiu își va găsi rezonanța ideologică o jumătate de secol mai târziu, în faimosul și infamul articol semnat de Nae Ionescu, "A fi "bun român"" (1930). Exponent al autohtonismului românesc întemeiat în matricea ortodoxistă, Ionescu va delimita "bunul român" de "românul" per se. După criteriile de românitate postulate de Ionescu, Samuil Micu, Ion Brătianu tatăl, ca să nu mai vorbim de târgovețul Bercu Solomon, nu se califică drept "români", ci
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
militară a tineretului: "educatiunea are se cresca in fiacare alumnu seau invetiacelu si unu aperatoriu alu patriei pentru tempu de nevoia" (Bărnuțiu, 1870, p. 182), dispuși, desigur, să-și verse sângele în numele spiritului național după modelul eroicilor lor străbuni. Prin autohtonismul bărnuțian și odată cu pedagogia sa a națiunii se configurează în discursul didactic românesc din ce în ce mai clar liniile de forță ale naționalismului etnic cu tente xenofobice și exclusiviste. Patriotismul civic este deturnat înspre un naționalism etnic. În paralel, se produce și tranziția
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ideologice interbelice. Lucrarea de referință în bibliografia politico-culturală a interbelicului rămâne Anii treizeci. Extrema dreaptă românească (1996) semnată de Z. Ornea. Volumul reușește să creeze o vastă panoramare a ceea ce am numit "fanaticism naționalistic", poziția înspre care a evoluat gândirea autohtonismului românesc în perioada interbelică. Anii treizeci au cunoscut irumpția gândirii socio-politice românești într-o adevărată deflagrație intelectuală de extrema dreaptă. Filonul extremismului de dreapta, propunător de soluții politice radicale, este reperabil încă din perioada antebelică. Cuzismul doctrina socio-politică închegată de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sămănătorist al cărui arhitect ideologic a fost Nicolae Iorga. Revista Neamul Românesc, fondată de N. Iorga în 1906, a prilejuit colaborarea dintre cei doi capi doctrinari, favorizând și fertilizări încrucișate între sămănătorism și cuzism, unite ambele în opțiunea comună pentru autohtonismul radical naționalist. Trăgându-și seva din rezervorul doctrinar compus din cuzism și sămănătorism, anii treizeci au oferit climatul pentru o îndoită prefacere a discursului de extremă dreapta. Pe plan calitativ, discursul de extrema dreapta s-a radicalizat treptat până la cote
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
necesitatea sociologică a europenizării ca efect al legii inexorabile a sincronizării. Pe aceeași baricadă s-a situat și Mihail Ralea, care a ridicat revista Viața Românească în jurul tripticului axiologic alcătuit din "raționalism, democrație, europenism" (cf. Ornea, 1996, p. 62). Împotriva autohtonismului autarhic propovăduit de adepții extremei de dreapta ca singura soluție de salvare a sufletului românesc de la damnarea sa istorică, același M. Ralea afirma în contra curentului: "Începând a fi buni europeni, vom sfârși a fi buni români. Românismul se învață prin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu averea lor, puteau trăi oriunde. Mare mulțime însă [...] a rămas pe loc" (p. 59). Astfel poate fi pledat cazul pentru țărănismul originar al poporului român, în baza căruia putea fi fundamentat proiectul unui "stat țărănesc" elaborat de doctrinari ai autohtonismului ca Nae Ionescu. Continuitatea statalității românești este de asemenea păstrată neatinsă ca dovadă a permanenței politice românești. Suntem, totuși, departe de excesele reperabile în Prescurtarea lui Heliade Rădulescu, de pildă, în care se menționează explicit existența unui guvern românesc după
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prin injectarea istoriei, inclusiv a celei antice, cu principiul antagonismului de clasă, care a condus la elaborarea schemei binare exploatatori-exploatați. Romanii cuceritori formează elementul exploatator, dacii fiind poporul exploatat de imperialismul roman. Antagonizarea daco-romană merge mână în mână cu afirmarea autohtonismului, întrucât, la nivel emoțional, manualul se identifică întotdeauna cu victimele exploatării imperialiste; ii) slavizarea etnogeniei românești, în sensul în care ponderea elementului slavic în constituția etnic-lingvistică, culturală și politică a românilor devine decisivă. În cadențe clișeizate, se afirmă insistent că
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
repercutat nemijlocit și asupra memoriei românești, a cărei formulă sedimentată istoric în cadrele naționaliste a fost dezintegrată și reconstituită pe temelii socialiste. Originea românilor a fost puternic slavizată, iar întreaga istorie a românilor a fost regândită dintr-o perspectivă sovieto-centrică. Autohtonismul care a prevalat în secolul naționalist românesc se transformă în slavonism. Autofilia românească (narcisismul eului național) lasă locul rusofiliei sovietice, care pe alocuri capătă chiar accente de rusolatrie. Programatic, educația istorică avea sarcina de a ilustra "rolul universal-istoric al Rusiei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]