240 matches
-
lumii exterioare, raportarea conștientă la propria personalitate și delimitarea de trebuințele proprii. Educatul începe să fie mai metodic față de realitate și față de propria activitate, pe care le studiază mai atent, extrage învățăminte utile pentru viață, preia procedee și tehnici de autoinstruire sau de formare morală pozitivă, transformă erorile și insuccesele în motive de a obține noi performanțe, înțelege și aplică criteriile de exigență socială și profesională în autocorectare. Desigur că metodologic rolul educatorului nu dispare la preadolescență/adolescență, ci se transformă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
confruntarea cu altă opinie și interpretare, formularea de explicații pentru înțelegere, verificare a autoaprecierii făcute sau recursul la consilierea psihopedagogică. Folosirea valențelor diferitelor exemple, portrete/postere ale unor personalități, modele umane reale sau ideale de reușită sau eșec în autoformare, autoinstruire, autocunoaștere, autostimulare, pentru Categorii Metode și procedee Metode propriu-zise pentru autoeducație autocorectare sau schimbare a metodelor de autoinfluențare a conduitei, a modului de gândire sau utilizarea exemplelor din contextul, mediul înconjurător prin efectele pe care le-au avut și le
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în final a motivației de practicare a exercițiilor fizice. De asemenea, efectul gimnasticii aerobice poate fi negativ. Instructorul este factorul determinant al aplicării acestui principiu. De măiestria sa pedagogică depinde reușita sau nereușita acestui demers. Conducerea fiecărui practicant spre autocunoaștere, autoinstruire, autoevaluare și autoapreciere a propriului potențial biometric, reprezintă coordonatele principale ale programelor de gimnastică aerobică. O persoană educată fizic înseamnă să dețină: o bună condiție fizică; să practice conștient exercițiile fizice pe durata întregii vieți, cu scopul păstrării și întăririi
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]
-
pe tradiția culturii generale (de secol XIX) și pe obișnuința clasei de mijloc educate de a cumpăra "tot ce apare". La începutul anilor '90, vechiul public cultivat cumpăra chiar tot, încurajat de prețurile relativ mici și motivat de dorința de autoinstruire pentru a funcționa în noua ordine istorică. În realitate, cetățenia democratică activă nu presupune erudiție în domeniul conceptelor cardinale ale filozofiei politice. E vorba de cu totul altceva: instituții, proceduri, valori asumate, norme interiorizate etc. Așa s-a scăpat din
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
pentru totdeauna, de care să se poată folosi de-a lungul întregii sale vieți. Astfel, obiectivul prioritar în cadrul instrucției școlare actuale, este de a transmite elevilor tezele și metodele autoformării lor, să-i înarmeze cu o metodă de studiu, de autoinstruire care să le dea posibilitatea să se adapteze supraabundenței de informații, să-și dezvolte propriile lor capacități și calități pentru a face față solicitărilor și studiului continuu: „Singurul lucru sigur pe care noi putem să-i învățăm pe elevii noștri
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
ale omului, demnității și toleranței; - cultivarea sensibilității față de problematica umană și de valorile morale, civice; - formarea capacităților intelectuale, a disponibilităților afective și abilităților practice prin asimilarea de cunoștințe uamniste, științifice, tehnice și estetice; - asimilarea tehnicilor de muncă intelectuală necesare autoinstruirii pe parcursul Întregii vieți; - dezvoltarea armonioasă prin educație fizică, educație igienico-sanitară și practicarea sportului. Învățământul preprimar urmărește realizarea idealului educațional derivat din valorile democrației și aspirațiile societății românești. Servicii administrative Aceste servicii au În compenență mai multe sectoare: bucătărie, spălătorie, Îngrijire
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
esența și formele de realizare ale carierei manageriale generează exigențe sporite, unele cu totul noi, pentru persoanele cu funcții de conducere. În esență, se presupune profesionalizarea muncii manageriale, dobândirea unei pregătiri teoretice și practice de un anumit gen și nivel, autoinstruirea și instruirea permanentă devenind factori esențiali de reușită și menținere În cariera managerială. Aceasta explică de altfel, și proliferarea spectaculoasă În ultimele decenii a formelor de realizare practică a „educației manageriale”, care cuprind: studiu individual, cursuri scurte de reciclare În cadrul
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
a propriei personalități și conduite conform unor modele și cerințe și în baza unor eforturi personale". Este educația de sine și pentru sine - adăugăm noi. Această definiție ne oferă posibilitatea să facem distincție între educație și autoeducație, între instruire și autoinstruire (autodidaxie). Educația (formală sau informală) este constituită din suma influențelor exercitate asupra individului de către școală, familie, societate, proces în care omul (copil, tânăr sau adult) este obiect al educației. În cazul autoeducației, care vizează desăvârșirea propriei personalități, în concordanță cu
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
concomitent subiect și obiect al educației, devine propriul său educator. Se știe că educația școlară nu poate oferi omului toate cunoștințele și abilitățile necesare pentru întreaga viață. Ca să se poată adapta dinamismului economiei capitaliste, omul trebuie să învețe toată viața. Autoinstruirea constă în extinderea pe durata întregii vieți a învățării prin efort personal, din proprie inițiativă și se constituie într-o componentă a autoeducației. Dar autoeducația nu izvorăște întotdeauna dintr-o aspirație proprie. Ne îmbogățim cunoștințele, ne corectăm atitudinile și comportamentele
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
îmbogățirii culturii generale și a culturii profesionale, aprofundarea studiului într-un domeniu de interes economic sau social, obținerea unei noi calificări prin studii teoretice și activități practice, a unor performanțe deosebite în plan teoretic sau practic, toate acestea sunt rodul autoinstruirii, al autoperfecționării, într-un cuvânt al autoeducației. Tot autoeducație înseamnă și dacă facem eforturi să ne stăpânim impulsurile, să ne înfrânăm dorințele, să rezistăm tentațiilor, dacă perseverăm în atingerea unor țeluri nobile, dacă ne înăbușim înclinațiile spre comoditate și compromisuri
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
baza autoevaluării obiective, în corelație cu nivelul propriu de pregătire și obiectivele personale; stabilirea modalităților de instruire în funcție de necesitățile proprii de perfecționare și de posibilitățile existente; asigurarea unei eficiențe maxime a pregătirii; desfășurarea în mod continuu și cu responsabilitate a autoinstruirii utilizând sursele de informație disponibile; participarea în mod activ la forme de perfecționare sau specializare pentru însușirea optimă a cunoștințelor necesare; participarea la diferite forme de perfecționare sau specializare în corelație atât cu noutățile relevante pentru activitatea desfășurată, cât și
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
decât în forme de o diversitate și o suplețe necunoscute de educația școlară. În același timp, trebuie să-l pregătească pe individ astfel încât să devină „cât mai mult propriul subiect și propriul instrument al dezvoltării sale prin intermediul multiplelor forme de autoinstruire” (Lengrand, 1973). Educația comportă toate aspectele și etapele dezvoltării umane, precum și diversele statusuri pe care le joacă omul în viață; ea începe o dată cu debutul vieții și se termină o dată cu sfârșitul. Important este că articulează educația școlară cu formarea adulților. Cum
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
acesta repede, plăcut și temeinic. Din punct de vedere etimologic, cuvântul „didactică“ provine din termenii grecești: „didaskein“ = a învăța; „didacticos“ = instrucție, instruire; „didasko“ = învățare, învățământ; „didactike“ = arta învățării. Obiectul de studiu al didacticii (după M. Ionescu, 2001) este instruirea și autoinstruirea, urmărirea cu precădere a problemelor pedagogice pe care le ridică și le implică organizarea programatică a formării tuturor loturilor personalității umane. Aceste probleme vizează procesul de învățământ, esența sa, modalitățile de realizare, conținutul și tehnologia didactică, modalitățile de instruire și
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
umane. Aceste probleme vizează procesul de învățământ, esența sa, modalitățile de realizare, conținutul și tehnologia didactică, modalitățile de instruire și educare, sistemul educațional. Didactica studiază următoarele patru mari domenii: 1. învățământul în ansamblul său, pe toate treptele de școlaritate și autoinstruire, caz în care poartă denumirea de didactică generală; 2. procesul de învățământ din perspectiva pedagogică a predării și învățării obiectelor de studiu, caz în care poartă denumirea de didactică specială sau metodică (fiecare obiect de învățământ are deci metodica/didactica
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
studiu, caz în care poartă denumirea de didactică specială sau metodică (fiecare obiect de învățământ are deci metodica/didactica sa, care studiază conținutul, principiile, metodele și formele de organizare proprii obiectului respectiv în detaliile concrete aplicative); 3. didactica adulților; 4. autoinstruirea. Didactica generală sintetizează experiența pozitivă acumulată în practica școlară, oglindită în metodici și elaborează reguli și legități valabile pentru procesul de învățământ în ansamblul său. În același timp, stabilește principiile necesare desfășurării acestui proces, asigurând astfel baza dezvoltării metodicilor/didacticilor
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
plan mental); - demonstrație; - modelarea c. Metode bazate pe acțiunea practică: - metode de acțiune reală: - exercițiul; - rezolvările de probleme; - algoritmizarea; - lucrările practice; - studiul de caz; - proiectul/tema de cercetare; - metode de acțiune simulată: - jocuri didactice - jocuri de simulare; d. Instruirea și autoinstruirea asistate de calculator b. Clasificarea metodelor de învățământ după I. Cerghit, 1980 - metode de comunicare orală: - metode expozitive (afirmative); - metode interogrative (conversație, dialogate); - metoda discuțiilor și dezbaterilor; - metoda problematizării (instruirea prin problematizare). - Metode de comunicare bazate pe limbajul intern: - reflecția
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
2002). În literatura de specialitate se mai pune, încă, problema statului algoritmizării în raport cu metodele de învățământ. Adeseori ea este considerată metodă e învățământ, însă, algoritmizarea poate fi prezentă în interiorul oricărei metode didactice (M. Ionescu, 2001). Exemplu: - instruirea programată, instruirea și autoinstruirea asistată de calculator (folosite tot mai frecvent în predarea, învățarea disciplinelor agronomice) se bazează în mare parte pe algoritmizare. - exercițiul folosit frecvent în cadrul lucrărilor de laborator la disciplinele agronomice prezintă o structură algoritmică; - demonstrația, explicația, experimentul, studiul de caz, se
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
și practici adecvate. Necesități: Reconsiderarea unor componente ale actului pedagogic: accentul nu pe abundența de informații, ci formare de capacități; Profesorul - nu doar sursă de informații (există altele mai bune). Profesorul - organizează, Îndrumă activitatea de Învățare, asistă formarea capacitățiilor de autoinstruire, asigură adaptarea la situații noi. Diferențierea - nu renunțare la programul unitar - se păstrează obiective, conținuturi. Înseamnă crearea situațiilor favorabile fiecărui elev pentru descoperirea intereselor, aptitudinilor și posibilităților proprii. Diferențierea vizează: Tehnologia didactică; Tratarea adecvată a elevilor; Diferențierea sarcinilor de muncă
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
curriculare. Învățarea scrierii corecte se constituie într-un proces complex de ordin psihologic, pedagogic și lingvistic, implicând demersuri didactice variate, concretizate în metode, tehnici și procedee adecvate realizării scopului și obiectivelor propuse, deoarece ortografia nu se învață de la sine, prin autoinstruire, ci sub o îndrumare atentă, prin exerciții continuu aplicate pe strategii didactice de maximă eficientă. Voi prezenta succint câteva metode curente utilizate în scopul învățării exprimării corecte, oral și în scris : -Comunicarea orală (dialogată) care este de o importanță majoră
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
proceselor cognitive, dinamice și reacționale (J. Nuttin); Teoria integratorie, plurideterministă (J. Linhart); Teoria integrativ-interdisciplinară (J. Nisbert); Teoria alosterică (A. Giordan; Y. Girault; G.D. Vecchi); Teoria structural sinergetică (H. Haken; A. Whitehead). • Paradigma Autodidaxologică/autoformativă: Teoria învățării completive, perfective și de autoinstruire (H. Lowe, J. Kidd, L. Thomas, C. Olivier, F. Robinson). • Paradigma învățării sociale și personale creative: Teoria problem-solvingului/ rezolvării de probleme (W. Glaser; J. Connor; S. Finkle; L. Torp; J. Savoie; A. Hughes); Teoria jocului de rol (F. Shaffel; Ch.
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
codarea automată a FACS-ului195. Datorită complexității sale, versiunea revizuită a FACS-ului este un sistem ideal pentru analiză acțiunilor faciale, putând fi utilizat doar pentru comportamentul înregistrat prin mijloace video. În mod obișnuit, sunt necesare aproximativ 100 de ore de autoinstruire pentru că o persoană să poată efectua judecați de încredere; valoarea acestora este determinată de obținerea punctajului necesar promovării unui test standardizat. Oricine poate achiziționa FACS-ul, dar numai acele persoane care sunt certificate de către autori au dreptul oficial de a
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
care lucrează cu FACS-ul 7. Program computerizat 8. Testul final de atribuire a scorurilor (disponibil separat) 9. Ghidul investigatorului În cele ce urmează, prezentăm o scurtă descriere a fiecăreia dintre aceste părți. 1. Manualul pentru FACS: un text de autoinstruire, conținând 370 de pagini. Capitolul 1. Introducere în sistemul de măsurare facială: explicația terminologiei pentru ariile faciale, riduri (temporare sau permanente), protuberante ale feței etc. și o privire de ansamblu asupra modului în care trebuie parcurs FACS-ul. Capitolul al
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
a colecta, produce și pune la dispoziții documente. A ști să te informezi înseamnă investire eficientă de timp, bani, energie psihică și materiale în acest proces. Eficiența informării depinde de volumul cunoașterii în domeniul de interes sau conex, preocuparea pentru autoinstruire, de spiritul de observație al cercetătorului. Sursele de idei pot fi externe: cercetarea în marketing, clienți, distribuitori, concurenți, institute de cercetare: private, universitare, guvernamentale, analiza brevetelor, consilieri, reviste, periodice specializate, manifestări științifice, Internet și interne: compartimente de CD&I, analiza
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
aptitudinile motrice, astfel încât autoeducarea să fie de calitate. 6. Profesorul sau antrenorul trebuie să determine elementele care atrag atenția elevului înainte de a interveni cu comentariile și eforturile sale de instruire. În general, instructorul trebuie să determine natura, tipul și timpul autoinstruirii elevului, pentru ca apoi, folosindu-le în mod compatibil și util, să introducă propriile intervenții în conștiința elevului. Indicațiile ce vin de la alte persoane decât elevul însuși pot fi date în momente diferite ținând cont de modul în care se realizează
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
demonstrantul. Instruirea verbală Poate cel mai important element într-o instruire corectă este cunoașterea tuturor parametrilor acelui sport. În general, cercetările arată că cele mai importante indicații verbale trebuie date înainte sau la începutul formării. Executantul nu se concentrează asupra autoinstruirii, între etapele execuției ci mai degrabă în timpul ei. Atunci când antrenorul comunică verbal despre deprinderile și tacticile sportului trebuie avute în vedere de asemenea diferențele în ceea ce privește nivelul de inteligență din cadrul unei echipe. Indicațiile date în timpul celui de-al doilea stagiu al
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]