204 matches
-
1861, italofonii, al căror număr se ridica la 15 672, au ales douăzeci și nouă de deputați, iar cei peste 400 000 de croați și sîrbi doar doisprezece. Controversa fundamentală a timpului avea drept obiect viitorul politic al regiunii. Partidul Autonomist susținea instituirea unei administrații provinciale separate pentru Dalmația. Grupul acesta, care era în favoarea dominației italiene, era constituit în mare parte din funcționari, din unii membri ai categoriilor profesionale și din marii proprietari funciari. Partidul Național rival dorea unirea cu Croația
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
italiene, era constituit în mare parte din funcționari, din unii membri ai categoriilor profesionale și din marii proprietari funciari. Partidul Național rival dorea unirea cu Croația în vederea reconstituirii Regatului Triuniat, intenție care se bucura firește de sprijinul entuziast al Zagrebului. Autonomiștii, care luptau pentru o astfel de anexare, au fost inițial sprijiniți de autoritățile austriece. După unificarea Italiei, cînd noul stat a continuat să revendice alte ținuturi habsburgice, Viena a devenit mai puțin binevoitoare față de dominația italiană în Dalmația. Partidul Național
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Național Sîrb, înființat în 1879, se opunea energic propunerilor croate de unire cu Dalmația și a nou achiziționatei Bosnia-Herțegovina cu Croația. Acest partid edita o revistă, Srpski List (Știri din Serbia). Datorită dezacordurilor cu croații, sîrbii dalmațieni cooperau cu Partidul Autonomist. În același timp, croații din Dalmația erau tot mai mult atrași de Partidul Drepturilor al lui Ante Starčević; ei simpatizau cu poziția clericală, conservatoare și național-croată a acestuia. Situația s-a schimbat însă la începutul noului secol. În acest timp
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
139-141; 145-147; 150; 153; 157; 186; 187; 240; 264; 268 Partidul Țărănesc (România), 70; 72; 130; 139-141; 145-147; 150; 153; 157; 186; 187; 240; 264; 268 Partidul Țărănesc Croat (Iugoslavia), 72; 130; 139; 141; 157; 186; 187; 240; 268 Partidul Autonomist (Dalmația), 61 Partidul Democrat (Serbia), 139 Partidul Independenței (Ungaria), 67 Partidul Independent Sîrb (Croația), 69; 71 Partidul Liberal (Grecia), 161; 164 Partidul Liberal (România), 31; 53; 150; 152; 153; 154 Partidul Liberal (Ungaria), 66; 74 Partidul Național (Dalmația), 61 Partidul
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
încercat, fără succes însă, să-l atragă pe Parnell de partea lor. În această perioadă s-a remarcat o creștere spectaculoasă a numărului parlamentarilor irlandezi catolici. Dacă în 1860 erau aleși 65 de parlamentari liberali și 40 conservatori, în 1874, autonomiștii au cîștigat 60 de locuri din 105, iar în 1885 liberalii și conservatorii irlandezi au obținut doar un modest număr de 18 locuri, în timp ce autonomiștii au cîștigat 85 de locuri. Partidul Autonomist Irlandez a ajuns în postura de a arbitra
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
catolici. Dacă în 1860 erau aleși 65 de parlamentari liberali și 40 conservatori, în 1874, autonomiștii au cîștigat 60 de locuri din 105, iar în 1885 liberalii și conservatorii irlandezi au obținut doar un modest număr de 18 locuri, în timp ce autonomiștii au cîștigat 85 de locuri. Partidul Autonomist Irlandez a ajuns în postura de a arbitra disputele politice și raportul de forțe din viața politică britanică. Pentru a fi luați în seamă de englezi, Parnell a inițiat o campanie de obstrucționare
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
de parlamentari liberali și 40 conservatori, în 1874, autonomiștii au cîștigat 60 de locuri din 105, iar în 1885 liberalii și conservatorii irlandezi au obținut doar un modest număr de 18 locuri, în timp ce autonomiștii au cîștigat 85 de locuri. Partidul Autonomist Irlandez a ajuns în postura de a arbitra disputele politice și raportul de forțe din viața politică britanică. Pentru a fi luați în seamă de englezi, Parnell a inițiat o campanie de obstrucționare a Camerei Comunelor extrem de originală: membrii grupării
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
a fi luați în seamă de englezi, Parnell a inițiat o campanie de obstrucționare a Camerei Comunelor extrem de originală: membrii grupării irlandeze rosteau de la tribuna Camerei discursuri interminabile. Pentru a se opune unei legi introduse de Gladstone, Parnell și parlamentarii autonomiști au forțat Cameră Comunelor să țină o sedinta în plen timp de 41 ore încontinuu 9. După acest interval, lucrările au fost suspendate, iar Parnell și alți 35 de parlamentari irlandezi au fost escortați în afara Camerei Comunelor, de către poliție. Din
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
britanice, cel liberal și cel conservator, Parnell a devenit arbitrul vieții politice engleze. Liberalii cîștigaseră alegerile, deținînd cu 80 de parlamentari mai mult decît Partidul Conservator. În schimb, o posibilă alianță a acestora din urmă cu Parnell și cu irlandezii autonomiști ar fi dus la formarea unei majorități strînse a conservatorilor și autonomiștilor. Pentru a împiedica coalizarea acestor două forțe, Gladstone, șeful Partidului Liberal, s-a convertit de nevoie la cauza autonomista. Cu sprijinul lui Parnell, el a redevenit în 1886
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
engleze. Liberalii cîștigaseră alegerile, deținînd cu 80 de parlamentari mai mult decît Partidul Conservator. În schimb, o posibilă alianță a acestora din urmă cu Parnell și cu irlandezii autonomiști ar fi dus la formarea unei majorități strînse a conservatorilor și autonomiștilor. Pentru a împiedica coalizarea acestor două forțe, Gladstone, șeful Partidului Liberal, s-a convertit de nevoie la cauza autonomista. Cu sprijinul lui Parnell, el a redevenit în 1886, pentru a treia oară, primul ministru al Mării Britanii. Gladstone avea în
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
a acestora din urmă cu Parnell și cu irlandezii autonomiști ar fi dus la formarea unei majorități strînse a conservatorilor și autonomiștilor. Pentru a împiedica coalizarea acestor două forțe, Gladstone, șeful Partidului Liberal, s-a convertit de nevoie la cauza autonomista. Cu sprijinul lui Parnell, el a redevenit în 1886, pentru a treia oară, primul ministru al Mării Britanii. Gladstone avea în vedere înființarea unui guvern irlandez autonom condus de Parnell, considerat omul potrivit pentru un compromis istoric. Dar șeful liberal
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
Liberal și căderea celui de-al treilea guvern Gladstone. De acum încolo, Partidul Liberal a fost divizat între gladstonieni și unioniști. Conduși de disidentul J. Chamberlain, aceștia s-au alăturat Partidului Conservator. Divizării Partidului Liberal i-a corespuns implozia mișcării autonomiste irlandeze. O prima încercare de discreditare a lui Parnell a survenit în aprilie 1887, cînd ziarul The Times a publicat o scrisoare semnată de Parnell în care acesta aprobă atentatul asupra secretarului de stat Caverndish. Ulterior, s-a demonstrat că
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
care acesta aprobă atentatul asupra secretarului de stat Caverndish. Ulterior, s-a demonstrat că era vorba de un fals. Pentru societatea puritana engleză, marele scandal l-a constituit faptul că Parnell trăia de zece ani cu soția unuia dintre parlamentarii autonomiști, Kathrine (Kitty) O'Shea. Cei doi soți erau separați, dar nu erau divorțați în mod legal. Se pare că scandalul a fost alimentat financiar de către ziarul The Times, dornic să se răzbune. Lui Parnell i-a fost intentat un proces
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
doi soți erau separați, dar nu erau divorțați în mod legal. Se pare că scandalul a fost alimentat financiar de către ziarul The Times, dornic să se răzbune. Lui Parnell i-a fost intentat un proces, fiind acuzat de adulter. Partidul Autonomist Irlandez s-a divizat între susținătorii lui Parnell și cei care-l condamnau. Biserică Romano-Catolică i-a retras sprijinul, Parnell nefiind bine văzut de ierarhia catolică încă de la începutul acțiunilor sale, avînd în vedere faptul că era protestant. Parnell a
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
privată a dus la o îndepărtare semnificativă față de ideea de autonomie a Irlandei, acesta fiind primul mare succes al proto-unioniștilor britanici atît din Irlanda, cît și din Anglia. La alegerile generale din 1892, majoritatea obținută de Partidul Liberal și Partidul Autonomist Irlandez era prea mică pentru a face față unioniștilor liberali și conservatori. În ciuda acestui fapt, Gladstone a format ultimul său cabinet, cel de-al patrulea, introducînd în sfîrșit, în anul 1894, în Camera Comunelor cel de-al doilea proiect de
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
Aceștia i-au dat o tentă mult mai radicală decît ar fi vrut inițial A. Griffith. Partidul Sinn Fein s-a prezentat la alegerile parțiale din circumscripția Leitrim de Nord în anul 1907, pierzînd la o mare distanță de candidatul autonomist. Sinn Fein s-a găsit izolat începînd cu anul 1910 pe scena politică irlandeză datorită diferențelor însemnate care existau între acest partid, Frăția Republicana și Partidul Autonomist Irlandez. Sinn Fein milită pentru un dualism monarhic, în timp ce Frăția Republicana, pentru o
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
Leitrim de Nord în anul 1907, pierzînd la o mare distanță de candidatul autonomist. Sinn Fein s-a găsit izolat începînd cu anul 1910 pe scena politică irlandeză datorită diferențelor însemnate care existau între acest partid, Frăția Republicana și Partidul Autonomist Irlandez. Sinn Fein milită pentru un dualism monarhic, în timp ce Frăția Republicana, pentru o republică independența. Față de Partidul Autonomist, Sinn Fein avea o altă tactică pentru a duce lupta politică împotriva englezilor. Partidul Autonomist Irlandez s-a implicat în sistemul politic
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
găsit izolat începînd cu anul 1910 pe scena politică irlandeză datorită diferențelor însemnate care existau între acest partid, Frăția Republicana și Partidul Autonomist Irlandez. Sinn Fein milită pentru un dualism monarhic, în timp ce Frăția Republicana, pentru o republică independența. Față de Partidul Autonomist, Sinn Fein avea o altă tactică pentru a duce lupta politică împotriva englezilor. Partidul Autonomist Irlandez s-a implicat în sistemul politic englez, în timp ce Sinn Fein dorea respingerea acestei implicări, preferînd izolaționismul și punerea englezilor în fața faptului împlinit. Un alt
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
între acest partid, Frăția Republicana și Partidul Autonomist Irlandez. Sinn Fein milită pentru un dualism monarhic, în timp ce Frăția Republicana, pentru o republică independența. Față de Partidul Autonomist, Sinn Fein avea o altă tactică pentru a duce lupta politică împotriva englezilor. Partidul Autonomist Irlandez s-a implicat în sistemul politic englez, în timp ce Sinn Fein dorea respingerea acestei implicări, preferînd izolaționismul și punerea englezilor în fața faptului împlinit. Un alt curent politic, apărut cu întîrziere în Irlanda, din cauza înapoierii industriale, a fost sindicalismul revoluționar. Mediul
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
mișcarea naționalistă și de cererile acesteia, a sfîrșit prin a avea o mare influență asupra clasei muncitorești din Dublin, determinînd apropierea ei de mișcarea naționalistă coordonată de celelalte clase sociale irlandeze (William Murphy era un fidel susținător al burghezului Partid Autonomist). Înfrîngerea sindicatelor a fost resimțită dur de către Connolly și Larkin, care și-au îndreptat atenția nu către Partidul Autonomist, susținut de patronatul învingător și care dădea semne că ar accepta un compromis în ceea ce privește legea autonomiei, ci către filoanele intransigente ale
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
determinînd apropierea ei de mișcarea naționalistă coordonată de celelalte clase sociale irlandeze (William Murphy era un fidel susținător al burghezului Partid Autonomist). Înfrîngerea sindicatelor a fost resimțită dur de către Connolly și Larkin, care și-au îndreptat atenția nu către Partidul Autonomist, susținut de patronatul învingător și care dădea semne că ar accepta un compromis în ceea ce privește legea autonomiei, ci către filoanele intransigente ale mișcării naționaliste irlandeze. Nu trebuie uitat că patronatul dublinez avea toate motivele să solicite doar autonomia Irlandei, pentru că o
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
rînd, ar fi beneficiat de o poziție privilegiată pe lînga noii legislatori de la Dublin, putîndu-i influență în sensul intereselor sale. Celelalte două curente politice care au jucat un rol foarte important în perioada 1900-1914 au fost cele deja formate: Partidul Autonomist Irlandez și mișcarea unionista. Partidul Autonomist Irlandez a fost reunificat după divizarea lui între parnelliți și antiparnelliți în anul 1900, de către avocatul John Redmond, deputat în Camera Comunelor începînd cu anul 1881. Alegerile generale din anul 1900 au fost cîștigate
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
poziție privilegiată pe lînga noii legislatori de la Dublin, putîndu-i influență în sensul intereselor sale. Celelalte două curente politice care au jucat un rol foarte important în perioada 1900-1914 au fost cele deja formate: Partidul Autonomist Irlandez și mișcarea unionista. Partidul Autonomist Irlandez a fost reunificat după divizarea lui între parnelliți și antiparnelliți în anul 1900, de către avocatul John Redmond, deputat în Camera Comunelor începînd cu anul 1881. Alegerile generale din anul 1900 au fost cîștigate de către Partidul Conservator cu 51,3
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
anul 1900, de către avocatul John Redmond, deputat în Camera Comunelor începînd cu anul 1881. Alegerile generale din anul 1900 au fost cîștigate de către Partidul Conservator cu 51,3 % din totalul voturilor exprimate. Partidul Liberal a cîștigat 44,6 %, iar Partidul Autonomist Irlandez 2,5 %, cu doar 82 de parlamentari. Conservatorii au guvernat pînă în anul 1906. Alegerile generale din 12 ianuarie - 7 februarie 1906 din Marea Britanie au readus la putere Partidul Liberal, care a cîștigat 49 % din totalul voturilor și 400
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
Alegerile generale din 12 ianuarie - 7 februarie 1906 din Marea Britanie au readus la putere Partidul Liberal, care a cîștigat 49 % din totalul voturilor și 400 de locuri în Parlament, spre deosebire de Partidul Conservator, cu numai 43 % și 153 de locuri. Partidul Autonomist Irlandez a reportat 83 de mandate, în ciuda faptului că a cîștigat numai 0,6 % din totalul voturilor. Această diferență a fost cauzată de sistemul politic britanic, care se baza pe votul uninominal. Ca urmare a rezultatelor alegerilor din primul deceniu
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]