338 matches
-
sau apropierea filosofiei de teoria literaturii. Pe de altă parte, comparația schițata Între RDG și România scoate În evidență rolul diferit jucat de patrimoniul cultural național, În cazul filosofiei și al sociologiei În special, ca factor favorizant al strategiilor de autonomizare. Sub imperiul marxism-leninsmului, orientarea prioritară și sistematică a științelor sociale spre criticarea vechii ordini sociale, sărăcirea reflecției teoretice și caracterul normativ al cercetărilor „practice” sunt ilustrate exemplar prin statutul precar, Între interdicție și marginalizare, al sociologiei În mai toate societățile
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
distincte: după cel de-al XX-lea Congres al PCUS În 1956, la Începutul unei destalinizări care nu a fost dusă până la capăt, și după 1989. Numeroși autori, reputați Înainte pentru angajamentul În favoarea realismului socialist, au luat poziție pentru o autonomizare a câmpului literar și intelectual și au devenit critici ai regimului său «disidenți». Pentru perioada de după 1989, situațiile de reconversie nu se Înscriu În același cadru politic, iar traiectoriile actorilor implicați sunt diferite. De data aceasta, «sistemul» este cel pus
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
generația optzecistă își va impune „vocea” și, ulterior, „vocile”. Într-o investigare sumară, ar fi vorba de tipul de preluare a realului de către retorică; aceasta nu mai vizează finalitatea modernistă a destrămării realului ca real, corelabilă unei trădări împinse până la autonomizarea lui etanșă în spațiul poemului, ci, dimpotrivă, în noua schemă, realul este preluat și prelucrat în varianta intermediară a unui „mort viu”, a unui mutant cu regim dublu de existență. Realul trecut în poem își păstrează ambele calificări; punțile rămân
ROMOSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289365_a_290694]
-
aspirații și interese comune. În literatura de specialitate sunt analizate și clarificate o serie de concepte sociopsihopedagogice considerate de referință În Înțelegerea dinamicii și evoluției familiei: solidaritatea Între generații, armonia intrafamilială, comunicarea Între membrii familiei, negocierea În cadrul familiei, identificarea și autonomizarea persoanei, responsabilitatea coeziunii familiale, calitatea raporturilor și relațiile parentale, formarea/educarea parentală etc. Principalele caracteristici ale familiei care influențează În mod fundamental dezvoltarea socială a copilului sunt: legătura biologică de bază a persoanei care Îi conferă identitate și Îl susține
COPILUL CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ŞI FAMILIA. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica OȚEL () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2160]
-
un profil specializat. Acest fapt confirmă că uneori, chiar la nivelul unor factori de decizie în protecția socială, apar multiple confuzii, ambiguități și incoerențe în definirea profesiei de asistent social care conduc, în mod iresponsabil, la fragmentarea sa. Astfel, prin autonomizarea unor activități ce aparțin profesiei de asistent social, dar care primesc denumiri specifice, adesea din cele mai ciudate, se creează o falsă impresie că ele ar fi de sine stătătoare și că necesită o nouă formare într-un alt domeniu
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
aspirații și interese comune. În literatura de specialitate sunt analizate și clarificate o serie de concepte sociopsihopedagogice considerate de referință în înțelegerea dinamicii și evoluției familiei: solidaritatea între generații, armonia intrafamilială, comunicarea între membrii familiei, negocierea în cadrul familiei, identificarea și autonomizarea persoanei, responsabilitatea coeziunii familiale, calitatea raporturilor și relațiilor parentale, formarea/educarea parentală etc. Principalele caracteristici ale familiei care influențează în mod fundamental dezvoltarea socială a copilului sunt: - legătura biologică de bază a persoanei care îi conferă identitate și îl susține
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
bună carte a criticului este Jocul poeziei, care se concentrează asupra evoluției liricii românești din secolul trecut. Utilizând un corpus poetic generos - de la George Bacovia, Tudor Arghezi și Ion Barbu până la Leonid Dimov, Mircea Ivănescu și Mircea Cărtărescu -, P. urmărește autonomizarea progresivă a discursului liric în raport cu realitatea extraliterară, cu alte cuvinte trecerea de la mimesis la poesis. Văzut ca simptom al modernizării liricii autohtone, procesul e condensat exemplar într-o frază din capitolul introductiv: „În fața jocului lumii și a jocului în lume
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
mai pregnant, cel mai autonom, în alte condiții, cetatea sau statul-națiune. În istoria umanității de până acum există mereu o anumită identificare a indivizilor cu colectivitatea (la diferitele ei niveluri), dar și o tensiune între cei doi termeni, tendințe de autonomizare a individului față de colectivitate, mai pronunțată sau mai atenuată în funcție de o mulțime de condiții. Pentru a completa modelul nostru, este necesar să considerăm societatea ca pe o ierarhie oscilatorie de sisteme. Indivizii, orientați de finalități proprii, generează, prin activitatea lor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ale societății globale, unele dificultăți de integrare a ei în viața colectivității. Prin această vocație, sociologia este structural purtătoarea unui tip de organizare socială mai integrat, caracterizat printr-o armonizare mai organică a părților componente ale sistemului social, prin depășirea autonomizării lor, a concurenței dintre ele; este purtătoarea unei organizări sociale centrate pe om. Din acest motiv, sociologia acordă o mare importanță umanizării mijloacelor. Nu numai scopurile trebuie să fie umane, ci și mijloacele. Nu se poate realiza bunăstarea colectivității sacrificând
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
formelor individualizării și asupra problemelor asociate cu acestea. Totodată, s-au făcut referiri la geneza și la modul de constituire a societății moderne, respectiv la „societalizarea” specifică modernității. În modernitate, societalizarea și individualizarea, respectiv integrarea (geneza societății) și separarea individualităților (autonomizarea) au apărut ca procese contradictorii. Primul proces, cel al societalizării, consta în construcția unei unități a societății ca întreg, pe când al doilea era scena de afirmare a unicității unei individualități. Regimurile de organizare socială, economică și politică s-au diferențiat
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sociale sau comunității, dar devine dependent de instituțiile pieței și de toate formele sociale pe care aceasta le generează prin politicile sociale, prin modă și consum, prin ciclurile de expansiune sau de recesiune ale pieței etc. Individualizarea nu duce la autonomizare personală, ci, dimpotrivă, la o dependență tot mai accentuată a biografiilor personale de deschiderile, oportunitățile și instituțiile sociale și la o succesiune standardizată a ciclurilor și situațiilor de viață. Dacă adăugăm și politicile promovate de media, de la presă la televiziune
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cu atât mai diversificate. Ele fac apel la natură (e.g. orientarea sexuală) sau la transcendență (pentru o religie sau alta); identitățile invocă tradiția și istoria etnică, familială sau personală pentru a justifica unele caracteristici, acțiuni sau inițiative individuale în domeniul autonomizării lingvistice, al refacerii proprietății pierdute, al dobândirii de privilegii sociale sau al credinței religioase. Dintre toate, singura care va fi invocată tot mai puțin pentru asertarea unei identități este ocupația, mai ales atunci când avem în vedere dispariția și apariția unei
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
oferă referințe și oportunități de acțiune; totuși, astfel de structuri au forță din ce în ce mai redusă de categorizare și închidere socială, ele sunt doar ideal-tipuri pe care individualitățile le fac și le desfac conform propriilor interese, opțiuni și acțiuni; b) gradul de autonomizare a indivizilor în raport cu structurile este proporțional cu densitatea acelor interacțiuni de negociere a semnificațiilor sau resurselor prin care se configurează noi instituții și traiectorii ale vieții personale; c) situațiile sociale ale interacțiunilor rezultă dintr-o configurare particulară a indivizilor, a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sfârșitul secolului XX și cu atât mai mult în prezent, individualizarea se accentuează atât de mult, încât se produce acea revoluție identitară în care identitatea construită individual începe să se generalizeze. Eliberarea de structuri a individului este tot mai accentuată, autonomizarea și personalizarea devin tot mai proeminente, responsabilitatea individuală este tot mai intens solicitată, identitatea personală și rolurile sociale sunt tot mai puțin în corespondență. Pe scurt, fiecare își construiește subiectiv propria identitate. Sigur că aceasta este în continuare dependentă de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
afirmate în deceniul al patrulea, ca Emanoil Bucuța, Dinu Nicodin, Mihail Sebastian, Mircea Eliade, Anton Holban, Octav Șuluțiu, M. Blecher, Henriette Yvonne Stahl, Dan Petrașincu. Cartea reaccentuează, în condițiile recrudescenței virulente a contestării neosămănătoriste a m., dimensiunea lui militantă pentru autonomizarea artei. Admițând că esteticul poate și e normal să apară în simbioză cu valori eteronome, însă integrându-le și subordonându-le, e apărată linia maioresciană care proclamă valoarea estetică drept unic criteriu legitim în critica literară și de artă. Cu
MODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288200_a_289529]
-
o „structură” interioară unică, neafectată de politicile diferitelor curente. Dominanta acestei structuri e obscuritatea. Potrivit lui Baudelaire, pentru poetul modern e „o anumită glorie în a nu fi înțeles”. Sursele obscurității, consideră Friedrich, sunt două: refuzul oricărei forme de mimesis și autonomizarea limbajului. În poemul modern, peste o „realitate dezarticulată sau sfâșiată de violența fanteziei” se stratifică irealități discreționare, expuse într-un limbaj disonant (în care determinările exprimă nedeterminarea, simplitatea - complexitatea, temporalul - atemporalitatea, senzorialul - suprasensibilul), sub autonomia „celor mai riscante aventuri de
MODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288200_a_289529]
-
relație statistică Între cele două fenomene. În ceea ce privește relația interguvernamentală a actorilor executivi, pot fi identificate două mari fenomene. Adoptarea unei anumite strategii este determinată de compoziția politică a cabinetelor. Cele două principii de rotație a actorilor politici care reușesc o autonomizare pe scena politică românească sunt: rotația actorilor politici pe același nivel guvernamental sau rotația prin promoție a actorilor politici ai eșaloanelor secundare În funcțiile ministeriale. În ceea ce privește cea dintâi strategie de rotație guvernamentală, aceasta este dominată de o regulă potrivit căreia
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
cultură reprezentat de „istoria literară”, încercare de identificare a configurațiilor și de determinare a valorilor în câmpul disciplinei, cartea vizează, totodată, „centrele de germinațiune a ideilor de istorie literară”, „formele de desfășurare a inițiativelor”, „familiile de spirite”, evoluția pe axa autonomizării și personalitățile emblematice ale disciplinei. Coautor al multor volume colective și, de asemenea, coordonator al unora dintre lucrările Istoria și teoria comparatismului în România (1972), Literatura română contemporană (I, 1980), Bibliografia I. L. Caragiale (1852-1912) (I-II, 1997), B. s-a
BUCUR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285900_a_287229]
-
avea un imperiu, În vreme ce Rusia era un imperiu. Este fundamental, pentru că sunt lucruri complet diferite. Marea Britanie, pierzând imperiul, nu a Încetat să fie Marea Britanie. Rusia actuală continuă să fie un imperiu cu zeci de naționalități, zeci de provincii dornice de autonomizare. Mircea Mihăieș: Acestea nu mai sunt republici propriu-zise. Vladimir Tismăneanu: Le zice republici sau regiuni autonome. Apropo de Georgia, trebuie să corectăm: nu În Abhazia, ci În Adjaria s-a dus Saakașvili și nu a fost lăsat la Început să
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
cyberspațiu. Mișcarea de virtualizare a formării va modifica profund stilul de raportare la cunoaștere, vizibil la nivelul a două componente: nivelul tehnic, prin apariția și specializarea unor medii în direcția formării, și nivelul pedagogic, prin reconfigurarea eșafodajului metodic specific înspre autonomizarea persoanei, învățarea prin colaborare și cogenerarea conținuturilor învățării. Autoînvățarea on-line, coînvățarea în comunitățile virtuale și renunțarea la ierarhizarea actorilor în dispozitivul formativ conduc la o elaborare fractală, hipertextuală a capitalizării și răspândirii cunoașterii (vezi Castegnniau, 2005). Cunoașterea nu mai este
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
internaționalizare și pragmatizare a instrucției și educației, mediul digital este exploatat la maximum. Numai că noul mediu schimbă edificiul cunoașterii ca atare, nu numai că facilitează cuprinderea sau accesarea lui. Conexat și la ideologiile în vogă ale eliberării persoanei, ale autonomizării și democratizării, cadrul acesta se convertește într-un detonator al unei noi ere a învățării și formării. Această eră, departe de a da la o parte funcțiile superioare ale gândirii, le antrenează, le specifică, le subtilizează. Construită și legată intrinsec
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
-l aducem pe educat la stadiul independenței și autocontrolului asupra propriei vieți, răspunsul trebuie să aibă în vedere exigențele autonomiei, socializării și autoformării (Prevost, 1994, p. 24). Autonomia presupune posibilitatea de a te guverna și administra în mod liber. Procesul autonomizării nu înseamnă însă o atomizare, o rupere a legăturilor cu ceilalți oameni și cu exigențele comunității. Nu poți fi autonom de reglementările grupale, colective. Autonomia este, de fapt, o autoorganizare care se autoproduce și care se găsește mereu deschisă față de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de grad superior; în fine, conștientizarea metodologiei învățării. De bună seamă că lista de mai sus poate fi modulată, îmbogățită, nuanțată; ceea ce este sigur este că toate ipostazele se întrepătrund parțial, se potențează reciproc, se presupun unele în altele. Procesul autonomizării este deosebit de complex, acesta presupunând atât o reproducere și o menținere a unor elemente stabile, viabile în contexte variabile, cât și o schimbare a perspectivelor vechi de înțelegere și lecturare a lumii. Autonomizarea în educație devine obiectul învățării pentru individ
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
reciproc, se presupun unele în altele. Procesul autonomizării este deosebit de complex, acesta presupunând atât o reproducere și o menținere a unor elemente stabile, viabile în contexte variabile, cât și o schimbare a perspectivelor vechi de înțelegere și lecturare a lumii. Autonomizarea în educație devine obiectul învățării pentru individ, reprezentând o garanție și un element determinant al perfecționării devenirii sale. Procesul autonomizării este acel act prin care persoana devine din ce în ce mai aptă să-și ia soarta în propriile mâini și să-și dirijeze
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
unor elemente stabile, viabile în contexte variabile, cât și o schimbare a perspectivelor vechi de înțelegere și lecturare a lumii. Autonomizarea în educație devine obiectul învățării pentru individ, reprezentând o garanție și un element determinant al perfecționării devenirii sale. Procesul autonomizării este acel act prin care persoana devine din ce în ce mai aptă să-și ia soarta în propriile mâini și să-și dirijeze viața fără apel la alții, dar în concordanță cu exigențele acestora. Socializarea este un proces complementar celui de autonomizare. Unul
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]