313 matches
-
putere, iar modestia ca o slăbiciune. El tinde să creeze poziții fixe sau poziții de conflict. Managerul natural privește modestia ca o putere. În consecință, controlul natural este realizat prin asumarea riscului unui control destins. Sinele și managementul Autoafirmarea și autoperfecționarea Managerul artificial crede În supraviețuirea celui mai bine adaptat. Pentru el, lumea este formată din Învingători și Învinși. Competiția este doar cu sine Însuși și capătă forma autoperfecționării. Pentru managerul natural victoria este un noneveniment, irelevant În urmărirea cooperantă a
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
realizat prin asumarea riscului unui control destins. Sinele și managementul Autoafirmarea și autoperfecționarea Managerul artificial crede În supraviețuirea celui mai bine adaptat. Pentru el, lumea este formată din Învingători și Învinși. Competiția este doar cu sine Însuși și capătă forma autoperfecționării. Pentru managerul natural victoria este un noneveniment, irelevant În urmărirea cooperantă a scopului. Timp sau execuție la timp Managerul artificial tinde să controleze timpul. El impune orarul său altuia. Managerul natural știe că cineva nu poate controla timpul, ci doar
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
studiu și rolul pe care îl are factorul uman în mecanismul feedback dintre observator și sistemul observat. Este perioada în care se constituie cibernetica de ordinul doi, prima mare transformare pe care o suferă această știință în procesul permanent de autoperfecționare. În 1963 Magoroh Maruyama (în lucrarea The Second Cybernetics: Deviation-Amplifying Mutual Causal Processes) introduce conceptul de „proces cauzal amplificator”, care se referă la rolul buclelor feedback pozitive în sistemele aflate în competiție cu alte sisteme din mediul înconjurător. Pentru a
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
16 Conferențiarul a rezumat judicios principalele puncte ale prelegerii Chestionarele de evaluare adresate studenților sunt cele mai cunoscute scale de evaluare și constituie unul din principalele instrumente prin care putem obține informații privind calitatea activității didactice. Aceste informații servesc atât autoperfecționării activității didactice cât și pentru Întemeierea deciziilor de personal. Inițial, În cele mai multe universități occidentale colectarea opiniilor studenților a fost o activitate organizată și condusă de studenții Înșiși În scopul obținerii de informații care să-i ajute pe aceștia În alegerea
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
etimologia termenului sugerează aceasta (gr. autos sine însuși; lat. educo, ere a scoate la suprafață, a ridica; educo, are a îngriji, a cultiva), deși asistăm la multiplicarea și a altor sensuri derivate: autoformare, autoinstruire, autoinformare, autodezvoltare, autoevaluare (autoverificare, autoapreciere), autoafirmare, autoperfecționare sau formare/educare prin sine însuși. Dacă educația este un sistem de acțiuni orientate, concepute conștient și rațional, după criterii de eficiență și calitate, proiectate, desfășurate, evaluate, perfecționate, conduse prin management, către anumite finalități privind dezvoltarea complexă și în mod
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
inițierea de noi direcții în raport cu autocunoașterea științifică ș.a.), de către individul însuși. Sintetizând preocupări în a aborda relația educație-autoeducație (Barna, 1995; Comănescu, 1996), putem evidenția note esențiale ale acesteia, care să susțină paradigma centrării pe educație: • definește activitatea proprie în scopul autoperfecționării personalității, • depinde de nivelul de dezvoltare a conștiinței de sine, de calitățile volitive necesare pentru finalizarea acțiunii începute, de puterea de a rezista diferitelor tentații, stăpânirea abilităților de muncă intelectuală în autoinstruire, de natura și complexitatea scopurilor și sarcinilor propuse
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
contradicții reale între obiectiv-subiectiv, vizibil-invizibil, explicit-implicit. De aici, apreciem cerința de evita excesul în favoarea unei paradigme și a unui model (conceput, aplicat empiric, imitat, oficializat), invocat drept criteriu științific, indiferent de obiective, contexte. Dar rezolvarea și a nevoii de autoformare, autoperfecționare a concepției evaluatorului, teoretic și practic, de actualizare continuă a culturii în problemă, pentru o valorizare eficientă, adecvată, calitativă, formativă, integrativă. O reactualizare adaptată aici, a unei sinteze comparative în acest sens, poate fi utilă pentru înțelegerea diversificării (micro)paradigmelor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
legate de tehnoredactarea computerizată a jurnalelor. IV.2. La apa Vavilonului Eugen Simion recurge la modelele oferite de Stendhal și Flaubert pentru a împărți în două categorii tipurile de jurnale. Stilul lui Stendhal presupune diacronie, spontaneitate, originalitate, etică, autocunoaștere și autoperfecționare, anticalofilie, iar stilul lui Flaubert înseamnă livresc, epic fictiv, calofilie, construcția atentă, menit unui receptor. "Într-o literatură fără regulă (literatura subiectivă) și într-un gen literar în care se manifestă pe față oroarea de literatură este dificil să folosim
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
din mai multe posibile. Acesta trebuie să îndeplinească următoarele criterii: să dispună de autoritate personală și statutară, necesară în domeniul în care trebuie să ia decizii; să dețină autoritate profesională impusă de domeniul de activitate; să fie permanent preocupat de autoperfecționare; să aibă un comportament adecvat stilului democratic; să stimuleze angajarea responsabilă a subordonaților în toate acțiunile. Mulțimea variantelor decizionale poate fi finită sau infinită și constă în ansamblul alternativelor posibile pentru realizarea unui obiectiv. Mulțimea criteriilor de decizie sau de
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
lor de calitate obligatorii, trebuie cunoscuți și respectați de fiecare cadru didactic, indiferent de disciplina predată. Ei trebuie contextualizați în managementul fiecărei ore de curs, astfel încât, rezultatele măsurabile ale propriei prestații didactice, să poată fi evaluată constant și, prin perfecționare/ autoperfecționare continuă, să fie îmbunătățită. De aceea fișa de evaluare anuală a profesorilor cuprinde, etapizat, indicatori și descriptori specifici managementului calității procesului educațional pe întreaga durată a anului școlar. 1.2. Factorii care determină calitatea serviciilor educaționale 1.2.1. Tehnica
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
Frumos, 2008:129): asistențele și observarea la orele mentorului; asistențele la orele colegilor; proiectarea activităților didactice elementare/lecțiile în colaborare cu mentorul, colegii și individual; dezbateri privind susținerea lecțiilor și evaluarea acestora de către mentor, de către colegi precum și autoevaluarea; strategii pentru autoperfecționare; familiarizarea cu manualele alternative existente și cu baza informațională și materială avută la dispoziție; conștientizarea atribuțiilor ce revin viitoarelor cadre didactice privind respectarea legislației școlare și a regulamentului intern al școlii; cunoașterea elevilor și a nevoilor acestora. Nota finală pentru
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
acestei competențe, pentru fiecare dintre noi, orice cerință sau control venit din partea instituțiilor abilitate ale statului este neconstituțională. 5) Subscriem că funcția didactică nu presupune confort intelectual și timp liber mai mult decât al altora, ci căutări continue, perfecționare și autoperfecționare constantă, să citești, să fii creativ și să te documentezi zilnic...”să cauți, să găsești și să nu te predai, niciodată!” Cunoașterea și caracterizarea psihopedagogică a elevului Formarea și dezvoltarea personalității elevului în cadrul procesului instructiv-educativ din școală depinde într-o
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
sunt educatori, institutori, profesori absolvenți ai Școlii Normale și a Universității cu profil Pedagogic și Psihologic. În ceea ce privește personalul didactic auxiliar și auxiliar ocupă fiecare postul conform pregătirii fiecăruia. Managerul are datoria să Încurajeze Întreg personalul din unitate la perfecționare și autoperfecționare pe domenii de activitate. Personalul administrativ este Încurajat să participe la cursurile de completare de studii și la cursurile de igienă sanitară. Asigurarea continuă a resurselor informaționale prin valorificarea și Îmbogățirea continuă a bazei de date existente În unitate. Conectarea
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
bazei de date existente În unitate. Conectarea la rețeaua de internet pentru a putea obține informațiile necesare În scopul asigurării accesului la cunoașterea noutăților În domeniu. În ceea ce privește pregătirea, formarea și perfecționarea continuă, acestea cuprind mai multe aspecte, precum cele de autoperfecționare, dar și programe complexe În special pentru personalul didactic. Formarea continuă a cadrelor didactice se poate realiza prin activități metodice, proiecte la nivelul macrostructural și la nivelul microstructural, ce include: a. Acțiuni cu caracter periodic organizat: - cursuri de specialitate pentru
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
și recunoașterea organizației pe care o conduce. Prestigiul instituției este dat de competența și profesionalismul resursei umane. Cadrele didactice chestionate au fost de acord cu necesitatea existenței calității în procesul instructiv-educativ, acest lucru neputându-se realiza decât prin formare, perfecționare. autoperfecționare și activități de mentorat pentru debutanți însă au amintit și nevoia de a avea satisfacție atât spirituală, sufletească cât și materială. Se dorește o recunoaștere a valorii personale. Resursele umane constituie elementul creator, activ și coordonator al activității din cadrul organizației
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
din mai multe posibile. Acesta trebuie să îndeplinească următoarele criterii: să dispună de autoritate personală și statutară, necesară în domeniul în care trebuie să ia decizii; să dețină autoritate profesională impusă de domeniul de activitate; să fie permanent preocupat de autoperfecționare; să aibă un comportament adecvat stilului democratic; să stimuleze angajarea responsabilă a subordonaților în toate acțiunile. Mulțimea variantelor decizionale poate fi finită sau infinită și constă în ansamblul alternativelor posibile pentru realizarea unui obiectiv. Mulțimea criteriilor de decizie sau de
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
anvergură și chiar proiectele punctuale de reformă a unor instituții nu-i spuneau nimic. Reflecția lui s-a concentrat asupra problemelor individului. În tinerețe, sub influența lui Tolstoi, Wittgenstein mai credea, poate, într-o schimbare a lumii prin efortul de autoperfecționare morală a indivizilor. Cu timpul a devenit mai sceptic. Individului nu ar trebui să i se ceară mai mult decât să-și facă datoria pe care i-o dictează propria lui conștiință și să-i ajute pe cei apropiați. Chiar
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
de standardizare. Chiar dacă experiența acumulată de cadrele didactice În exersarea profesiunii le permite să sesizeze cu ușurință fenomenele ce au loc la nivelul grupului și să ia În timp util măsuri ameliorative, etica profesională este incompatibilă cu improvizația și superficialitatea. Autoperfecționarea se impune și În acest caz: cunoașterea științifică a grupului poate da rezultate În procesul instructiv formativ dacă devine practică curentă, realizată sub autocontrol și nu "sub control".
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
constituit în alte priorități didactico-educative ale colectivului didactic al Școlii Normale „Vasile Lupu". Preocupările pe această linie au vizat: educarea viitorilor dascăli în spiritul dragostei și respectului față de copii și față de profesia aleasă, al responsabilității și disciplinei, al dorinței de autoperfecționare pentru dobândirea tactului și măiestriei pedagogice, al cultului muncii și spiritului cooperant. În fine, cei ce răspund de destinele învățământului românesc trebuie să vegheze, cu responsabilitate și spirit patriotic, la condițiile materiale ale școlilor și slujitorilor ei, la optimizarea permanentă
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
prin această întrebare a fost acela de a-i determina pe subiecți să-și facă o introspecție, să se autoanalizeze pentru a-și da seama care dintre trăsăturile educatorului ideal le posedă și care le lipsesc, stimulându-i astfel spre autoperfecționare, spre optimizarea propriei personalități. Analizând răspunsurile subiecților, am constatat frecvența calităților definitorii pentru educator, cu mențiunea că se întâlnesc diferențe sensibile de la clasele începătoare (a IX-a și a X-a), la clasele care se apropie de absolvire (a XI
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
generale și a culturii profesionale, aprofundarea studiului într-un domeniu de interes economic sau social, obținerea unei noi calificări prin studii teoretice și activități practice, a unor performanțe deosebite în plan teoretic sau practic, toate acestea sunt rodul autoinstruirii, al autoperfecționării, într-un cuvânt al autoeducației. Tot autoeducație înseamnă și dacă facem eforturi să ne stăpânim impulsurile, să ne înfrânăm dorințele, să rezistăm tentațiilor, dacă perseverăm în atingerea unor țeluri nobile, dacă ne înăbușim înclinațiile spre comoditate și compromisuri. Viața cu
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
ale dopajului devin tot mai incerte, fiecare caută să fie „în top”, să atingă potențialul maxim la orice vârstă și în orice împrejurare. Astfel, dopajul în sport n-ar mai reprezenta decât vârful aisbergului „societății dopante”, cea în care voința autoperfecționării a devenit omniprezentă 29. Și asta nu e totul. Pentru că societatea performanței înseamnă, în sensul ei cel mai profund, așa cum o concep filosofii de factură heideggeriană, societatea în care noile tehnologii și rațiunea instrumentală au reușit să creeze un fel
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de un succes notabil, la care se adaugă o nouă vogă a filosofiei trăite și a înțelepciunilor antice. Tot atâtea fenomene care ilustrează ceea ce unii numesc o „schimbare de paradigmă”21, o „Nouă Vârstă” caracterizată prin preocuparea pentru „înțelepciune” sau autoperfecționare spirituală 22. În contrast cu concepția materialistă a fericirii, aceste demersuri spirituale sunt axate pe căutarea echilibrului interior, pe armonizarea trupului și a spiritului, pe expansiunea și aprofundarea conștiinței. Importante sunt nu atât schimbarea lumii, cât schimbarea sinelui, trezirea conștiinței la potențiale
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
dintre „instanțe” (Sine, Eu, Supra-Eu), sau dintre forțele pulsionale ostile (Libido și Thanatos). Credem, în schimb, că „fenomenul frustrației”, ca orice fenomen psihologic complex, apare și se dezvoltă în cadrul interacțiunilor diverse, complexe, ale omului cu lumea obiectivă, în cadrul efortului de autoperfecționare, de lărgire a sferei informaționale și creatoare a personalitășii umane, fiind dependent, prin urmare, atât în situațiile externe, de condițiile social-culturale ale vieții și activității, cât și de nivelul dezvoltării și maturizării bio-psihice și morale a omului. De fapt, această
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
instanțe diferite de integrare: de la cea biologică, până la cea psihică și socio-culturale. Acest proces nu are nimic comun cu „tabloul idelic” al realizării de la sine a „personalității”. Dimpotrivă lumea obiectivă opune rezistență, ridicând numeroase și variate obstacole în fața tendințelor de autoperfecționare a omului, de lărgire a sferei informaționale și creatoare a personalității. Realizarea de sine a individului, procesul creației, nu se săvârșește, așadar, decât în dialectic al opoziției dintre „subiect” și „obiect”, dintre „om” și „societate” în care trăiește. Cunoașterea vieții
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]