852,023 matches
-
Evului Mediu: cavalerul îmbrăcat în armură, eroul atîtor vise de glorie și onoare, în jurul căruia se va naște o întreagă literatură, culminînd cu inegalabilul roman al lui Cervantes, Don Quijote. Apariția cavalerului singuratic în finalul acestei cărți este promisiunea pe care autorul o face pentru viitorul volum al ciclului. Cel mai recent roman al lui Gheorghe Schwartz, Axa lumii, ne aduce anii de început ai Evului Mediu, în plină epocă postmodernă. Dar epopeea literară Cei O Sută se află abia la jumătate
Ispita Evului Mediu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11270_a_12595]
-
că mă simțeam foarte aproape de acest gând. Eu nu mă consider foarte inteligent, dar simțeam că devin mult mai nefericit înțelegând anumite lucruri, și astfel, pornind de la acest citat, mi-a venit ideea romanului. LVR: Este o idee îndrăzneață, iar autorul cărții trebuie să fie o persoană foarte inteligentă, pentru a-și pune astfel de întrebări. Există un sâmbure autobiografic în carte? MP: Mai mulți sâmburi chiar. Dar aici nu este vorba doar de biografia mea, sunt lucruri care se regăsesc
Cu Martin Page by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11263_a_12588]
-
Ion Simuț Prezent cu studii și articole în revistele literare clujene, debutant în 1995 cu volumul de poezii Elegii întâmplătoare, autor al volumului Eminescu și Novalis. Paradigme romantice (1999), Ștefan Melancu propune în 2001 o exegeză ferventă asupra pamfletului arghezian, sub titlul Apocalipsa cuvântului, recomandată de Nicolae Balotă. Structura studiului critic despre pamfletul arghezian, organizat pe trei mari capitole, indică o
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
funcția socială a pamfletului, rolul său de semnal de alarmă într-o lume decăzută, coruptă, decrepită, sortită flăcărilor pedepsitoare ale apocalipsei. De aceea nu pot accepta gratuitatea estetică a pamfletului, despre care vorbesc toți exegeții și teoreticienii și, împreună cu ei, autorul cărții în discuție. Pamfletul are o misiune morală, ce trebuie să fie vizibilă până la tezism. El face parte, când se ia în serios, din categoria detestată a artei cu tendință, ca orice specie oratorică. Tendința sa distructivă, vizând o societate
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
angoasei, crizei, disperărilor eului un cadru perfect de manifestare. în versurile lui Nicolae Coande acest filon nu e totuși unul de profunzime, imaginile de serie noire fiind asamblate cu o anumită preștiință a poetizării, într-o lumină scăzută pe care autorul însuși o filtrează într-un mod convenabil. Cultura poetului, superioară talentului propriu-zis, se vede nu numai din bogatele referințe livrești, ci și din eleganța retro a versului, din consistența și ușoara ironie a discursului liric. Deși în Folfa apar destule
Vremea ratării by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11254_a_12579]
-
arăta instantaneu", notează cu o studiată obidă poetul, avertizându-ne totodată: ,noutatea nu mă poate atinge", ,mi-am propus anume să fiu vechi". Diferența față de volumele mai vechi vine din literaturizarea poemelor, cu atât mai vizibilă în vers cu cât autorul o respinge în principiu. Dacă în Fundătura Homer (cea mai bună carte a lui Nicolae Coande) vizionarismul era dezlegat și puternic, omogenizator, ireductibil la o schemă rațională, acum el este îngustat și încadrat de o ars poetica, obligat să se
Vremea ratării by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11254_a_12579]
-
avariat cântă în vis de atomi kalinka maia oci ciornîi/ judocanului Putin", complet nepotrivite în texte de o mare densitate simbolică. în întregul său, volumul e meritoriu, sub cota atinsă de Nicolae Coande în Fundătura Homer, dar peste nivelul multor autori din prezentul nostru literar.
Vremea ratării by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11254_a_12579]
-
generator de lumi" (p. 59). Un capitol nou se impune cu necesitate pentru a distinge între paradigma romantică a poeziei vizionare, foarte bine exemplificată cu William Blake, și paradigma modernă a poeziei vizionare, exemplificabilă cu Rimbaud. De altfel, în final, autorul cărții recunoaște că ,exegeza poate fi, desigur, continuată și aprofundată" (p. 289) și-și propune să abordeze ,instanțe vizionare extra-europene", pentru a confrunta imaginarul poetic european cu cel asiatic. Beneficiar al unei burse a guvernului Japoniei, Cătălin Ghiță, metodic și
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
înainte de a muri, când știa că-și trăiește ultimele clipe, m-a sunat și m-a întrebat dacă pot să-i editez întreaga operă; o voi face așadar, chiar dacă acest proiect va dura doi ani. O să mai public și alți autori: Butler Yeats, Robert Duncan, Hilda Doolittle, Alice Notley și Jack Spicer. LVR - Un ultim gând al poetului despre poezie? EF - Dacă o persoană dragă, care scria poezie, a dispărut, iar tu încerci s-o regăsești prin poezia scrisă, n-o să
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
-
au petrecut lucrurile în celelalte limbi. Poate în engleză, m-am uitat și acolo cam cum s-a tradus, ce soluții a aflat traducătorul ... R.B.: Credeți că o experiență comună de viață, spațiul lingvistic comun al traducătorilor și al unor autori emigrați - poate determina calitatea traducerii? H.M.: Nu neapărat. De exemplu știu că traducătoarea în limba finlandeză a primit de nenumărate ori premii pentru traducerile cărților mele. Ea nu a fost niciodată în România iar limbile sunt atît de îndepărtate una
Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
-
mele. Ea nu a fost niciodată în România iar limbile sunt atît de îndepărtate una de alta... Cred că mai este și altceva: pur și simplu sensibilitatea lingvistică; fiindcă și cineva care vine din același mediu social sau geografic cu autorul poate să facă o traducere proastă iar cineva care vine dintr-o cu totul altă parte poate să facă o traducere bună. Dar cred că nu strică dacă cineva are cunoștințe biografice despre textul cu care lucrează. R.B.: Să ne
Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
-
-ncepe - potriveală... - chiar cu meșterul ghicitor în planete de papagal, scriind pentru fiecare ,turist al metrului pătrat și al reveriei" despre cum nu te plictisești în Capitală. Urmează Constantin Bacalbașa, cu amintirile lui de brăilean care-a tras pe uscat, autorul unei duioase istorii despre orașul care nu mai e la fel. Apoi Ion Alexandru Bassarabescu, despre bucuriile ucenicilor de prăvălie și despre paradele ofițerești. Șerban Cioculescu, emoționat cum nu-l aflăm în critică, exersîndu-și exegezele pe poezioarele de stradă, banale
Praznic de tîrgoveți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11272_a_12597]
-
despre bani, și așa mai departe. La limită, chiar și o întrebare despre cât câștigă cu scrisul său ar fi fost acceptabilă. După cum un ziar pentru tineret ar fi avut o sumedenie de chestiuni la îndemână, toate sugerate de cărțile autorului peruan. Evident că pentru așa ceva ar fi trebuit făcută o documentare, ar fi trebuit citite cărțile, consultate articolele de critică etc., etc. Nici vorbă de așa ceva. Astfel încât am ajuns în situația cât se poate de dâmbovițeană ca la o conferință
Struții și povestașul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11269_a_12594]
-
pâlcuri, prin camerele de hotel pentru intense libațiuni. Cunosc de multă vreme crisparea scriitorului român atunci când e pus în situația de a dialoga pe marginea unor subiecte mai abstracte. Firește, nu e obligatoriu ca în orice scriitor să zacă un autor de ,arte poetice". Dar atunci de ce nu stai acasă, nelăsând locul altora, mai dornici de comunicare? De unde prejudecata de a-ți semnala cu orice preț prezența, când, în realitate, ești mizantrop, timorat, provincial, incapabil să articulezi câteva fraze care să
Struții și povestașul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11269_a_12594]
-
dusă pînă la limita sinuciderii scriitoricești. Pe scurt, a scris mult și a publicat puțin, șovăind mereu și răzgîndindu-se în ultima clipă, rupînd manuscrise întregi și rescriind același text pînă la acel grad de retușare perfecționistă dincolo de care pînă și autorul ajunge să se sature de propria creație. A fost atît de necruțător cu înclinația lui scriitoricească încît, refuzînd mereu să accepte o variantă finală, a fost precum împătimitul vicios căruia conștiința viciului - patima scrisului - îl îndeamnă să și-l ascundă
Paravanul regretelor noastre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11284_a_12609]
-
postmoderniștilor basarabeni. Poate nu e relevant acest fapt și, desigur, nici nu reprezintă întotdeauna un criteriu infailibil, dar cinci din cei șase scriitori basarabeni care au primit, după 1990, Premiul Uniunii Scriitorilor din România - un premiu care chiar contează - sunt autori postmoderni. Considerăm tendențioase și pline de rea credință și alte afirmații ale Dvs. din pamfletul mai sus menționat. Bunăoară: ,Tocmai reprezentanții acestei gălăgioase și nerușinate elite sunt cei care atacă pe toate personalitățile, ei sunt cei care pe ambele maluri
Scrisoare deschisă către Grigore Vieru () [Corola-journal/Journalistic/11278_a_12603]
-
pentru noi și o ipocrizie din partea Dvs. includerea unor texte postmoderniste în antologia la care lucrați. Prin urmare, noi, subsemnații, în eventualitatea că am fost selectați pentru această Antologie, vă aducem la cunoștință că refuzăm categoric să facem parte dintre autorii antologați, ceea ce înseamnă că nu cedăm drepturile de autor pentru editura ce urmează să tipărească Antologia. Domnule Grigore Vieru, vă rugăm să considerați această scrisoare deschisă drept expresia unei solidarități a generației noastre, o generație pe care Dvs., se pare
Scrisoare deschisă către Grigore Vieru () [Corola-journal/Journalistic/11278_a_12603]
-
texte postmoderniste în antologia la care lucrați. Prin urmare, noi, subsemnații, în eventualitatea că am fost selectați pentru această Antologie, vă aducem la cunoștință că refuzăm categoric să facem parte dintre autorii antologați, ceea ce înseamnă că nu cedăm drepturile de autor pentru editura ce urmează să tipărească Antologia. Domnule Grigore Vieru, vă rugăm să considerați această scrisoare deschisă drept expresia unei solidarități a generației noastre, o generație pe care Dvs., se pare, o urâți și o disprețuiți consecvent, dincolo de vorbele cu
Scrisoare deschisă către Grigore Vieru () [Corola-journal/Journalistic/11278_a_12603]
-
Tudorel Urian Între teatrul și proza lui Gabriel Diradurian aproape că nu există puncte comune. Ai putea crede că sînt scrise de autori diferiți. În vreme ce teatrul lasă impresia că tinde să se ridice spre zonele înalte ale reflecției filozofice, proza se menține mereu la nivelul banalului, al întâmplărilor mărunte, în imediata vecinătate a anecdotei. Mai mult decît atît, forțînd puțin lucrurile se poate
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
a da de fiecare dată de gîndit. De aceea, dincolo de retorismul ei, piesa lui Gabriel Diradurian merită salutată și pentru simplul fapt că are meritul incontestabil de a pune inteligența în mișcare. Dacă teatrul lui Gabriel Diradurian are, în intențiile autorului, o miză foarte mare în plan filozofic și existențial, proza aceluiași autor se află exact la polul opus. Micile sale scenete rupte din viața cotidiană (în cazul multora dintre ele acțiunea se petrece în perioada comunistă) nu vor să demonstreze
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
piesa lui Gabriel Diradurian merită salutată și pentru simplul fapt că are meritul incontestabil de a pune inteligența în mișcare. Dacă teatrul lui Gabriel Diradurian are, în intențiile autorului, o miză foarte mare în plan filozofic și existențial, proza aceluiași autor se află exact la polul opus. Micile sale scenete rupte din viața cotidiană (în cazul multora dintre ele acțiunea se petrece în perioada comunistă) nu vor să demonstreze nimic. Ele sînt doar niște mici felii de viață, chipuri ale existenței
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
ultimii ani ai lui Ceaușescu sub formă de banc. Gabriel Diradurian aduce însă și un element nou. În povestea sa, ingeniosul călător era un armean, care se îndrepta spre bogatele sale rude din Occident. Este inutil de spus că însuși autorul cărții este de origine armenească. Despre Gabriel Diradurian se știu destul de puține lucruri. Chiar dacă pînă în prezent a publicat peste zece cărți (majoritatea la Editura Ararat), numele său apare rar în dezbaterile pe teme literare de la noi sau în diversele
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
numele său apare rar în dezbaterile pe teme literare de la noi sau în diversele clasamente care se fac la sfîrșit de an. Nici prezenta carte nu este foarte generoasă în date care să ducă la mai buna situare a acestui autor în contextul actual al literaturii române. Din prefața (altminteri corectă) a lui Paul Cernat nu reiese cu claritate nici măcar dacă în prezent autorul trăiește în țară sau în diaspora. În fond, însă, asta are mai puțină importanță.
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
prezenta carte nu este foarte generoasă în date care să ducă la mai buna situare a acestui autor în contextul actual al literaturii române. Din prefața (altminteri corectă) a lui Paul Cernat nu reiese cu claritate nici măcar dacă în prezent autorul trăiește în țară sau în diaspora. În fond, însă, asta are mai puțină importanță.
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
terminat-o de citit ca pe o relatare de cursă cu jaloane, ferind statui, traversînd cărți, poți să vezi, în scrierea lui Ion Papuc, o lucrare de critică. Nu, firește, am mai spus-o, una care să despartă apele, nefiind, autorul ei, amator să facă din trecutul afînat și pestriț un îndreptar în alb și negru. De ce rămîne, pînă la capăt, un ,aprod" care citește verdicte moi, cumpănindu-și bine cuvintele, e de aflat din argumentul cărții, unde se vede ce
Colaj din rame și coperți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11295_a_12620]