318 matches
-
arbitrare în scop ilustrativ" (Maslow, 1945/2007, p. 103). Astfel, cetățeanul obișnuit își poate satisface 85% din nevoile fiziologice, 70% din nevoile de siguranță, 50% din nevoile de afiliere, 40% din nevoile de stimă și doar 10% din nevoile de autorealizare. 6. Trebuințele superioare apar mai târziu pe scara filogenetică și ontogenetică, singura trebuință neîmpărtășită cu alte specii (primate) fiind cea de autorealizare. Caracterul imperativ al unei nevoi scade odată cu avansarea în ierarhie. 7. Nevoia de autorealizare este singura care prin
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
de siguranță, 50% din nevoile de afiliere, 40% din nevoile de stimă și doar 10% din nevoile de autorealizare. 6. Trebuințele superioare apar mai târziu pe scara filogenetică și ontogenetică, singura trebuință neîmpărtășită cu alte specii (primate) fiind cea de autorealizare. Caracterul imperativ al unei nevoi scade odată cu avansarea în ierarhie. 7. Nevoia de autorealizare este singura care prin gratificare nu "dispare", dimpotrivă stimulează dezvoltarea ființei umane. Motivele de creștere mențin tensiunea în direcția scopurilor îndepărtate (Maslow, 1999, p. 37). 8
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
10% din nevoile de autorealizare. 6. Trebuințele superioare apar mai târziu pe scara filogenetică și ontogenetică, singura trebuință neîmpărtășită cu alte specii (primate) fiind cea de autorealizare. Caracterul imperativ al unei nevoi scade odată cu avansarea în ierarhie. 7. Nevoia de autorealizare este singura care prin gratificare nu "dispare", dimpotrivă stimulează dezvoltarea ființei umane. Motivele de creștere mențin tensiunea în direcția scopurilor îndepărtate (Maslow, 1999, p. 37). 8. Există excepții ale satisfacerii ierarhizate: persoane pentru care stima de sine este mai importantă
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
ființei umane. Motivele de creștere mențin tensiunea în direcția scopurilor îndepărtate (Maslow, 1999, p. 37). 8. Există excepții ale satisfacerii ierarhizate: persoane pentru care stima de sine este mai importantă decât dragostea; persoane cu o creativitate înnăscută, care acționează pentru autorealizare, chiar dacă nu au satisfăcute nevoile primare; persoane cu un nivel de aspirație coborât și încremenit la un nivel inferior; persoane deprivate de dragoste în copilărie care își pierd nevoia de afecțiune (personalități psihopatice); persoane pentru care satisfacerea îndelungată a unei
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
de la organizații, ceea ce consideră că organizația poate să le ofere. "În general, râvnim conștient la ceea ce ar fi posibil să obținem" (Maslow, 1945/2007, p. 78). Prețuirea prezentului și asumarea perisabilității fericirii sunt căile care permit, în viziunea psihologului american, autorealizarea ființei umane: În fine, vom reaminti două adevăruri prea puțin înțelese: faptul că oamenii par să nu fie niciodată satisfăcuți ori mulțumiți pe termen lung și legat de aceasta faptul că oamenii au tendința de a se obișnui cu lucrurile
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
asupra unei succesiuni firești în satisfacerea nevoilor umane, asupra progresiei de la simplu la complex, de la condiții exterioare muncii, la cele legate de conținutul acesteia. Este greu de crezut că angajații pot dezvolta comportamente de satisfacere a nevoilor superioare (respect și autorealizare), atâta vreme cât nevoile primare (cu dimensiunile sale organizaționale) nu au fost satisfăcute. În tabelul 1 sunt prezentați o serie de factori care pot fi considerați "echivalenți organizaționali" ai nevoilor din teoria lui Maslow. Tabelul 1. Factori asociați modelului ierarhiei nevoilor o
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
din cadrul grupului relațiile cu superiorii climat organizațional Nevoi de stimă posibilitatea de a obține performanță, recunoașterea și gratificarea acesteia respectul și aprecierea din partea șefilor și a colegilor denumirea prestigioasă a postului, promovările, bonificațiile și alte metode de apreciere Nevoi de autorealizare posibilitatea de manifestare a creativității posibilitatea de a desfășura o muncă provocatoare posibilitatea de dezvoltare profesională și personală Cea mai valoroasă implicație practică a teoriei lui Maslow este ideea satisfacerii mai întâi a factorilor organizaționali asociați nevoilor primare și apoi
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
de cercetători. Un prim demers a fost realizat de Porter (1961) care a dezvoltat o scală cu 15 itemi pentru a testa teoria lui Maslow în cazul managerilor. Rezultatele studiului infirmă ierarhia lui Maslow în următoarea direcție: deși nevoia de autorealizare era plasată de subiecți la ultimul nivel al ierarhiei, nevoia de securitate și cea de autorealizare au fost considerate mai importante decât cele de stimă și autonomie. Această ultimă nevoie (de autonomie) a fost introdusă de Porter pentru a substitui
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
cu 15 itemi pentru a testa teoria lui Maslow în cazul managerilor. Rezultatele studiului infirmă ierarhia lui Maslow în următoarea direcție: deși nevoia de autorealizare era plasată de subiecți la ultimul nivel al ierarhiei, nevoia de securitate și cea de autorealizare au fost considerate mai importante decât cele de stimă și autonomie. Această ultimă nevoie (de autonomie) a fost introdusă de Porter pentru a substitui nevoile fiziologice și a fost plasată între nevoia de stimă și autorealizare. O altă cercetare condusă
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
securitate și cea de autorealizare au fost considerate mai importante decât cele de stimă și autonomie. Această ultimă nevoie (de autonomie) a fost introdusă de Porter pentru a substitui nevoile fiziologice și a fost plasată între nevoia de stimă și autorealizare. O altă cercetare condusă de Hall și Nougaim (1968) a fost realizată în cinci ani consecutiv, asupra unui lot de 49 de manageri, rezultatele infirmând ierarhia în activarea nevoilor. Vârsta și rolul au fost factorii care au determinat în mai
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
inferioare. Mathes și Edwards (1978) infirmă ipoteza satisfacerii ierarhizate, printr-un studiu realizat asupra unui lor de 112 studenți. Cei doi autori, aplicând teste de semnificație statistică, au constatat că satisfacerea nevoii de securitate este necesară pentru activarea nevoii de autorealizare, în timp ce satisfacerea nevoilor de apartenență și stimă nu este necesară. Una dintre criticile privind premisele etice și deontologice ale ierarhiei trebuințelor este formulată de Cullen (1997) în articolul Maslow, Monkeys and Motivational Theory. Autorul argumentează că teoria lui Maslow justifică
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
dată de insuficiența datelor empirice care să infirme teoria, insuficiență datorată limitelor de ordin metodologic privind interpretarea, operaționalizarea și măsurarea conceptelor. O altă explicație ar fi aceea că teoria lui Maslow combină, paradoxal, atât premise ale concepției "democratice" (pretinzând autenticitate, autorealizare, respect pentru alegerile, preferințele și valorile individului), cât și premise "aristocratice" (implicând competența vocațională, autocritică și apărarea opțiunilor, preferințelor și valorilor unei elite care are capacitatea de autorealizare). Demersul lui Cullen pentru argumentarea inconsistenței teoriei se întemeiază pe cercetările asupra
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
teoria lui Maslow combină, paradoxal, atât premise ale concepției "democratice" (pretinzând autenticitate, autorealizare, respect pentru alegerile, preferințele și valorile individului), cât și premise "aristocratice" (implicând competența vocațională, autocritică și apărarea opțiunilor, preferințelor și valorilor unei elite care are capacitatea de autorealizare). Demersul lui Cullen pentru argumentarea inconsistenței teoriei se întemeiază pe cercetările asupra primatelor (cimpanzei) realizate de Maslow la începutul carierei. Autorul își propune să demonstreze modul în care rezultatul studiului privind fenomenul de dominare la maimuțe a reprezentat fundamentul teoriei
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
justifică puterea managerială în organizații, minimizând responsabilitatea acestora față de ceea ce se întâmplă în acele organizații. Neher (1991) evidențiază o serie de contradicții interne ale teoriei lui Maslow. Contradicția intrateoretică cea mai puternică este cea dintre caracterul nativist al nevoii de autorealizare, ce implică limitarea genetică a posibilității de dezvoltare și universalitatea posibilității de autorealizare postulată de Maslow. De asemenea, absența deprivării ca o condiție a autorealizării, când aceasta este de multe ori motorul dezvoltării umane, este combătută și considerată periculoasă pentru
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
acele organizații. Neher (1991) evidențiază o serie de contradicții interne ale teoriei lui Maslow. Contradicția intrateoretică cea mai puternică este cea dintre caracterul nativist al nevoii de autorealizare, ce implică limitarea genetică a posibilității de dezvoltare și universalitatea posibilității de autorealizare postulată de Maslow. De asemenea, absența deprivării ca o condiție a autorealizării, când aceasta este de multe ori motorul dezvoltării umane, este combătută și considerată periculoasă pentru practicile educaționale. Hogan și Roberts (2004) ilustrează, din perspectiva modelului socio-analitic al personalității
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
lui Maslow. Contradicția intrateoretică cea mai puternică este cea dintre caracterul nativist al nevoii de autorealizare, ce implică limitarea genetică a posibilității de dezvoltare și universalitatea posibilității de autorealizare postulată de Maslow. De asemenea, absența deprivării ca o condiție a autorealizării, când aceasta este de multe ori motorul dezvoltării umane, este combătută și considerată periculoasă pentru practicile educaționale. Hogan și Roberts (2004) ilustrează, din perspectiva modelului socio-analitic al personalității, trei limite ale conceptului de autorealizare. Autorealizarea presupune un comportament egoist, deoarece
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
absența deprivării ca o condiție a autorealizării, când aceasta este de multe ori motorul dezvoltării umane, este combătută și considerată periculoasă pentru practicile educaționale. Hogan și Roberts (2004) ilustrează, din perspectiva modelului socio-analitic al personalității, trei limite ale conceptului de autorealizare. Autorealizarea presupune un comportament egoist, deoarece nu ia în calcul nevoile celorlalți, ci doar propria dorință de creștere și împlinire. În al doilea rând din perspectiva teoriei evoluției acest concept nu are sens, deoarece nu există avantaje reproductive din faptul
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
deprivării ca o condiție a autorealizării, când aceasta este de multe ori motorul dezvoltării umane, este combătută și considerată periculoasă pentru practicile educaționale. Hogan și Roberts (2004) ilustrează, din perspectiva modelului socio-analitic al personalității, trei limite ale conceptului de autorealizare. Autorealizarea presupune un comportament egoist, deoarece nu ia în calcul nevoile celorlalți, ci doar propria dorință de creștere și împlinire. În al doilea rând din perspectiva teoriei evoluției acest concept nu are sens, deoarece nu există avantaje reproductive din faptul că
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
teoriei evoluției acest concept nu are sens, deoarece nu există avantaje reproductive din faptul că ființa umană este auto-realizată. În al treilea rând timp de 70 de ani nu a fost elaborat un instrument acceptat de comunitatea științifică pentru măsurarea autorealizării, fapt ce sugerează că acest concept este "gol". Pe lângă studiile care combat teoria ierarhiei nevoilor, există și cercetări care susțin integral sau parțial postulatele acesteia. Graham și Balloun (1973) susțin ierarhia lui Maslow, printr-un studiu realizat pe un lot
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
satisfacerea unei nevoi superioare. Și studiul realizat de Lollard (1974), chiar dacă s-a centrat doar asupra primelor patru nivele, având ca subiecți 200 de copii delicvenți, susține existența ierarhiei în satisfacerea nevoilor. Mittelman (1991) propune o reinterpretare a nevoii de autorealizare, considerând că aceasta reprezintă de fapt capacitatea de "deschidere" (oppen-nes) a indivizilor, în sensul în care teoria sistemelor definește "sistemul deschis" sisteme ce realizează un schimb permanent și bidirecțional cu mediul. În ceea ce privește dezvoltarea teoriei, Maslow a fost un formator de
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
și categoriile teoriei ERG (după Alderfer și Schneider, 1973, p. 490) Categoriile modelului ierarhiei nevoilor (Maslow, 1945) Categoriile modelului ERG (Alderfer, 1972) Fiziologice EXISTENȚĂ Siguranță elemente materiale Siguranță relații interpersonale RELAȚIONARE Apartenență Stimă relații interpersonale Stimă respect față de sine DEZVOLTARE Autorealizare Spre deosebire de Maslow, care a urmărit aplicarea teoriei sale în mediul organizațional în partea finală a cercetărilor, Alderfer include încă de la început factorii organizaționali în descrierea celor trei categorii de nevoi. Nevoile de existență cuprind toate trebuințele fiziologice și materiale, pornind
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
fiecare angajat acționează pentru a-și satisface nevoi diferite, urmând trasee diferite. Existența în mediul organizațional a condițiilor pentru satisfacerea tuturor celor trei categorii de nevoi este principala implicație practică. În caz contrar este probabil ca imposibilitatea satisfacerii nevoilor de autorealizare (exprimată în imposibilitatea manifestării creativității și a dezvoltării profesionale și personale) să conducă la "regresia" către nevoile de relaționare (exprimate în creșterea coeziunii grupului de muncă, prelungirea sau căutarea sistematică în organizații a prilejurilor pentru socializare). Dacă climatul organizațional nu
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
în motivarea individului pentru a obține performanță și efort superior. (Herzberg, 1968, p. 74) Factorii igienici sau de menținere determină insatisfacția față de job, datorită nevoii de evitare a neplăcerii. Factorii motivatori determină satisfacția față de post, datorită nevoii de creștere și autorealizare. Pentru a explica raportul dintre cele două categorii de factori, autorul prezintă exemple sugestive: poți crea toate condițiile pentru ca un copil să învețe să meargă pe bicicletă (factori igienici): crearea unui mediu sigur și protejat pentru exerciții, echipament de protecție
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
genera un astfel de înțeles pentru individ. Dezvoltarea este dependentă de realizare, iar realizarea implică o sarcină. Motivatorii sunt factorii legați de sarcină și sunt necesari pentru dezvoltare; ei furnizează stimularea psihologică prin intermediul căreia individul este orientat către nevoile de autorealizare. (Herzberg, 1968, p. 78) Herzberg introduce pentru prima dată conceptul de bidimensionalitate la nivelul satisfacției în muncă (Russell, 1975). Teoria bifactorială face distincția între factorii care generează satisfacție și cei care generează insatisfacție: În concluzie, două rezultate esențiale au fost
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Aceștia sunt numiți hygiene seekers și obțin satisfacție din îmbunătățirea continuă a factorilor igienici, devenind periclitanți pentru organizații, mai ales atunci când ocupă poziții manageriale. Explicația este legată de nivelul de dezvoltare psihologică, această categorie de angajați neavând activată nevoia de autorealizare. Ei rămân ancorați la un nivel mai puțin matur al autoreglajului personal. Caracteristicile celor două tipuri de angajați, cei ce acționează pentru satisfacerea factorilor motivaționali (motivation seekers) și cei care acționează pentru satisfacerea factorilor igienici (hygiene seekers) sunt prezentate în
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]