465 matches
-
același timp. De aceea, atât dictarea cât și lectura notițelor sunt activități foarte dificile dacă nu chiar imposibile. Profesorii deprind o tehnică specială pentru dictare . În situația În care copilul deficient de auz este integrat Într-o clasă de copii auzitori, ar fi util să aibă un prieten În clasă care să-i repete instrucțiunile sau să-i verifice notițele, economisind astfel timpul profesorului. Multe cuvinte scurte sau sunete ale vorbirii pot fi repetate greșit de către copilul deficient de auz, care
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
carte de muncă? (da/nu) 6. Vă place ce faceți (meseria pe care o practicați)? (da/nu) 7. Salariul obținut este mulțumitor? (da/nu) 8. Sunteți căsătorit (ă)? (da/nu) 9. Aveți propria casă? (da/nu) 10. Cum comunicați cu auzitorii? (foarte bine/bine/greu) Monitorizarea inserției pe piața muncii a vizat absolvenți ai Grupului Școlar „Vasile Pavelcu” Iași promoțiile 2004, 2005 și 2006 (total 135 absolvenți). Acest studiu, În special aplicarea fișelor privind traseul socio - profesional al absolvenților, s-a
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
place meseria pe care o practică; 63,15% din cei angajați nu sunt mulțumiți de salariul obținut; 4,44% din cei chestionați sunt căsătoriți; 97,77% din cei chestionați nu au propria casă; 50% din cei chestionați comunică greu cu auzitorii. Se observă că aproximativ jumătate din cei chestionați au un loc de muncă, toți lucrând În sectorul privat. Un procent semnificativ din cei angajați lucrează În specialitatea de pe diplomă și au carte de muncă. Meseria pe care o practică le
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
În specialitatea de pe diplomă și au carte de muncă. Meseria pe care o practică le place la majoritatea celor angajați, dar nu sunt mulțumiți de salariul obținut. De asemenea, s-a constatat că jumătate din cei chestionați comunică greu cu auzitorii, iar un procent mare (peste 95%) nu au propria casă și nu sunt căsătoriți. <relist>Bibliografie: 1. Chircev, A., Salade, D. Contribuții la orientarea școlară și profesională, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1969; 2. Holban, I.Orientarea În școală, Editura
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
mijloc de comunicare specific uman. Limbajul lor implică o anumită convenționalitate și permite dezvoltarea unei gândiri de tip uman dar la un nivel de conceptualizare mai scăzut decât cel posibil pe baza cuvântului și a gândirii noțional-verbale. Comparativ cu gândirea auzitorului, la surd aceasta are caracter concret și neevoluat. Abstracțiunile sunt prea puțin accesibile acestei forme a gândirii, dar ele pot deveni treptat accesibile În procesul demutizării și trecerii la gândirea noțional verbală. Principalele operații logice pe care le Întâlnim la
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
la surd aceasta are caracter concret și neevoluat. Abstracțiunile sunt prea puțin accesibile acestei forme a gândirii, dar ele pot deveni treptat accesibile În procesul demutizării și trecerii la gândirea noțional verbală. Principalele operații logice pe care le Întâlnim la auzitor sunt prezente și la surdomut, dar sunt mai puțin dezvoltate tocmai din cauză că operează cu imagini și nu În cuvinte. Elementul de bază al gândirii și limbajului copilului cu deficiențe de auz este imaginea generalizată. Multiplicarea percepțiilor legate de un anumit
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
elementare de raționament inductiv, deductiv și analogic. Dacă inducția și deducția ar fi absente, nu s ar putea forma nici imaginea generalizată. Totuși, gândirea În imagini a deficientului de auz permite prea puțin evoluția principalelor calități care se realizează la auzitor prin cuvânt ca: discernământ, caracter critic, suplețea, rapiditatea, lărgimea și profunzimea gândirii. Prin specificul său, imaginea generalizatoare dispune de interpretări ale obiectelor care sunt analoge ale noțiunilor dar nu sunt echivalente ale acestora. Copilul deficient de auz are mari dificultăți
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
de vorbire din limbă. Surzii confundă majoritatea cuvintelor de legătură, au dificultăți În declinarea substantivelor, a adjectivelor, a pronumelor și stăpânesc cel mai puțin verbele; recunosc doar notiunile de prezent, trecut și viitor, fără nuanțele verbale folosite tot timpul de auzitori. Este imposibil, Într-un asemenea context să Înțeleagă rolul stilistc al grupului nominal,al verbelor, al nuanțelor temporale ale acestora. Deficienții de auz Învață limba română ca pe o limbă străină și, din acest punct de vedere, se pot aplica
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
stă În faptul că limbajul verbal nu este folosit decât În anumite situații, foarte puțini copii surzi fac eforturi să și-l Însușească bine și Îl exersează În viața cotidiană. Părinții acestor copii nu-i solicită să vorbească, atunci când sunt auzitori, din motive diverse, iar copiii cu părinți surzi se Înțeleg mai bine cu aceștia folosind limbajul mimico-gestual. În ciuda tuturor celor observate În lucrul cu elevii deficienți de auz, ora de limba română poate fi interesantă, atractivă și efeicientă prin Îmbinarea
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
dificultăți În dobândirea sunetelor vorbirii, În discriminarea lor, slabe achiziții În domeniul ortografiei și citirii. * Copiii cu pierderi de auz neurosenzoriale moderate prezintă imaturitate a vorbirii, nedezvoltare a vocabularului, sintaxei, conceptelor, utilizează În limbajul expresiv propoziții mai simple decât copiii auzitori. * Copiii cu pierderi de auz neurosenzoriale severe Întâmpină dificultăți În dezvoltarea proceselor instrumentale datorită lipsei unui limbaj interiorizat • Copiii cu deficiențe de auz profunde Întâmpină dificultăți pe măsură ce Încearcă să foloseacsă, să Înțeleagă, să gândească În propoziții Însușirea citirii reprezintă pentru
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
formal, dorim să stimulăm interesul pentru cunoaștere (cunoașterea de sine, cunoașterea celuilalt, cunoașterea lumii În care trăim și a transformărilor rapide cărora trebuie să le facă față), pentru comunicare verbală (principalul instrument care le facilitează relaționarea și integrarea În lumea auzitorilor), pentru adaptarea la cerințele vieții școlare, sociale, culturale și, mai târziu, profesionale. Pornind de la afirmația lui Jack Delors făcută În „Comoara lăuntrică. Raportul către UNESCO al Comisiei Internaționale pentru Educație În secolul XXI”: „Educația trebuie organizată În jurul a patru tipuri
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
deficiență. Ei devin conștienți de faptul că nu sunt singuri, că mai există copii/tineri asemeni lor, că au o cultură comună În care limbajul mimicogestual reprezintă limba lor maternă. Însă școala trebuie să Îi pregătească să trăiască În lumea auzitorilor, să le formeze acele capacități și competențe care să le permită un răspuns eficient și rapid la provocările lumii reale, o lume plină de contradicții și dezechilibre, compusă În proporție de 98% de auzitori... Dar și această lume, societatea postmodernă
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Îi pregătească să trăiască În lumea auzitorilor, să le formeze acele capacități și competențe care să le permită un răspuns eficient și rapid la provocările lumii reale, o lume plină de contradicții și dezechilibre, compusă În proporție de 98% de auzitori... Dar și această lume, societatea postmodernă , trebuie să se deschidă, să Îi accepte, să Îi includă În rândurile ei pe cei care, din cauze independente de voința lor sunt diferiți, dar egali În drepturi cu toți ceilalți. Școala este puntea
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
hipoacuzici nu aud sunetele dar percep vibrațiile puternice, deoarece sufletele noastre vibrează când intrăm În contact unii cu alții... deoarece noi suntem vibrații În Univers! Grupul nostru informal de tineri este format din elevi ai Școlii pentru Hipoacuzici și tineri auzitori care au În familie rude cu deficiență de auz (frați, surori, părinți) și care cunosc astfel probleme pe care le Întâmpină aceștia În viața de zi cu zi. Am căutat apoi o fundație care să ne reprezinte legal și am
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
de a realiza un studiu de fezabilitate pentru un viitor proiect internațional din cadrul programului „Tineret În acțiune”, Acțiunea 1.1Schimb de tineri, proiect În care noi am dorit să fie implicați atât tineri cu deficiențe de auz cât și tineri auzitori din mai multe țări europene. Acest proiect„Împreună Într-o lume a tăcerii”s-a dorit a fi punctul de plecare În inițierea și promovarea colaborării dintre tinerii cu deficiențe de auz și auzitori din România și Turcia, prin Împărtășirea
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
deficiențe de auz cât și tineri auzitori din mai multe țări europene. Acest proiect„Împreună Într-o lume a tăcerii”s-a dorit a fi punctul de plecare În inițierea și promovarea colaborării dintre tinerii cu deficiențe de auz și auzitori din România și Turcia, prin Împărtășirea de experiențe, schimburi de bune practici, creșterea Încrederii În sine, a stimei de sine a tinerilor. Liderul grupului LONCA a prezentat oportunitățile de integrare profesională a tinerilor cu deficiență de auz din Turcia și
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
câștigând finanțare. În luna octombrie 2008, Între 13 și 23, s-a desfășurat Întâlnirea de proiect. Prin acest proiect am intenționat să arătăm că tinerii cu deficiențe de auz sunt diferiți dar egali, că pot desfășura activități ca și tinerii auzitori, că se pot integra și pot participa la activitățile de grup. Am structurat construcția noastră pornind de la obiectivele principale ale tuturor activităților instructive, educative și recuperatorii care se desfășoară cu și pentru tinerii cu deficiență de auz: integrarea și incluziunea
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
și Polonia În vederea inițierii și desfășurării unor proiecte viitoare În cadrul programului Tineret În Acțiune. Mulțumită proiectului nostru alte grupuri de tineri și organizații au decis să realizeze proiecte pentru tineri. Am arătat că tinerii cu deficiență de auz și tinerii auzitori pot fi Împreună și pot pregăti un proiect astfel Încât orice tânăr poate fi Încurajat să fie membru al unei organizații pentru tineret, crescând astfel Încrederea În sine, În propriile capacități și forțe interne. Toate aceste eforturi ale profesorilor și tinerilor
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
pentru a distinge cuvintele și a percepe mesajul corect. Deci, apare un schimb absolut inedit În sensul că limbajul trupului (ce include și limbajul mimico-gestual), folosit de deficienții de auz, este cel pe care-l urmăresc de această dată la auzitori pentru a-i Înțelege. În plus, un element de luat În considerare, În stimularea individului deficient de auz de ași dezvolta abilitatea de a se exprima și de a labiolectura, este un fapt constatat pe parcursul experienței acumulate și susținut de
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
un deficient de auz pur și simplu pronunțând ceea ce Înainte nu reușea. Pășind În lumea tăcerii, descoperi oameni exact ca toți ceilalți, inteligenți, talentați, sensibili, frumoși, doar că simțul lor auditiv nu-i servește la nivelul optim. Noi, ca și auzitori, Îi Învățăm să vorbească, iar ei, la rândul lor, ne Învață să prețuim mai mult ceea ce avem și ceea ce știm! Învățarea limbajului și comunicării În condițiile deficienței de auz Înv. Bujdei Ileana Grupul Școlar Bivolarie, Vicovu-de-Sus La deficienții senzoriali rolul
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
foame, sete sau când va dori să se joace. În continuare copilul surd, Învață să comunice Închegat prin gesturi, semnele folosite incorect vor fi corijate treptat, aproximativ la fel ca și În cazul corectării articulației și Îmbogățirii comunicării oral-verbale de auzitorii de vârsta mică. Este de subliniat faptul că cea mai mare parte a copiilor surzi se nasc și trăiesc În familii de auzitori În care nu se cunoaște limbajul gestual. Desigur se vor crea anumite posibilități de comunicare prin gesturi
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
fi corijate treptat, aproximativ la fel ca și În cazul corectării articulației și Îmbogățirii comunicării oral-verbale de auzitorii de vârsta mică. Este de subliniat faptul că cea mai mare parte a copiilor surzi se nasc și trăiesc În familii de auzitori În care nu se cunoaște limbajul gestual. Desigur se vor crea anumite posibilități de comunicare prin gesturi convenționale stabilite de părintii auzitori și copilul surd. Această comunicare este Însă limitată, foarte săracă și cu consecințe negative asupra dezvoltării capacităților psihice
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
de subliniat faptul că cea mai mare parte a copiilor surzi se nasc și trăiesc În familii de auzitori În care nu se cunoaște limbajul gestual. Desigur se vor crea anumite posibilități de comunicare prin gesturi convenționale stabilite de părintii auzitori și copilul surd. Această comunicare este Însă limitată, foarte săracă și cu consecințe negative asupra dezvoltării capacităților psihice ale copilului cu deficiență auditivă. Pentru Însușirea limbajului și pentru prevenirea instalării handicapului psihic, Încă de la cea mai fragedă vârstă, copilul poate
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
ceașcă de cafea, atunci când servesc masa, când călătoresc cu mașina etc. Ne ia ceva timp să ne orientăm atenția asupra altor persoane și să dezvoltăm conversații pe temele care ne interesează. Acelasi lucru se Întâmplă și cu copiii noștri- copii auzitori. În toate momentele zilei suntem cu ei (sau cea mai mare parte a timpului), le direcționăm activitățile și avem conversații variate. Discutăm cu ei când Îi ducem la culcare, când Îi trezim din somn, când le facem baie, la masă
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
În limbajul mimico-gestual În România lector univ. dr. Florea Barbu Universitatea din București Datele istorice arată că primii interpreți În limbajul gestual au fost lucrători religioși, asistenți sociali, profesori din școlile de surzi, copii sau rude ale acestora, deci persoane auzitoare care s-au simțit „surdomuți În suflet și gândire” datorită contactului frecvent și profund cu persoanele surde. Inițial, acești auzitori nu au primit nici o pregătire oficială pentru rolul lor și, probabil, au acționat mult timp În mod gratuit, ca avocați
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]