465 matches
-
T.Căliman,1975). Dar, În urma demutizării, o dată cu dezvoltarea limbajului, deficienții de auz sunt capabili să efectueze generalizări, abstractizări, să Înțeleagă anumite lucruri, fenomene pe care nu le-au Înțeles Înaintea perioadei demutizării. Comparând performanțele obținute de deficienți de auz și auzitori la desenarea figurilor geometrice, am observat că performanțele auzitorilor sunt mai bune decât cele obținute de deficienți de auz. Dificultatea copierii figurilor geometrice respectă ordinea dată În test În cazul subiecților deficienți de auz, iar În cazul subiecților auzitori copierea
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
deficienții de auz sunt capabili să efectueze generalizări, abstractizări, să Înțeleagă anumite lucruri, fenomene pe care nu le-au Înțeles Înaintea perioadei demutizării. Comparând performanțele obținute de deficienți de auz și auzitori la desenarea figurilor geometrice, am observat că performanțele auzitorilor sunt mai bune decât cele obținute de deficienți de auz. Dificultatea copierii figurilor geometrice respectă ordinea dată În test În cazul subiecților deficienți de auz, iar În cazul subiecților auzitori copierea rombului pare mai dificilă decât copierea pentagonului (60, 34
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
și auzitori la desenarea figurilor geometrice, am observat că performanțele auzitorilor sunt mai bune decât cele obținute de deficienți de auz. Dificultatea copierii figurilor geometrice respectă ordinea dată În test În cazul subiecților deficienți de auz, iar În cazul subiecților auzitori copierea rombului pare mai dificilă decât copierea pentagonului (60, 34% față de 52, 23%). Dintre cele 7 modele geometrice prezentate cel mai ușor de reprodus a fost modelul 2 („┼”), la care sau obținut performanțe mai bune decât la desenarea modelului 1
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
23%). Dintre cele 7 modele geometrice prezentate cel mai ușor de reprodus a fost modelul 2 („┼”), la care sau obținut performanțe mai bune decât la desenarea modelului 1 („O”) atât la surzi (79,37% față de 69,84%) cât și la auzitori (94,26% față de 84,14%), iar performanțele cele mai scăzute s-au Înregistrat În desenarea unei stele cu 4 colțuri (model 8) la ambele categorii de subiecți. Performanțele globale mai bune pentru auzitori s-au Înregistrat și la construcții din
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
37% față de 69,84%) cât și la auzitori (94,26% față de 84,14%), iar performanțele cele mai scăzute s-au Înregistrat În desenarea unei stele cu 4 colțuri (model 8) la ambele categorii de subiecți. Performanțele globale mai bune pentru auzitori s-au Înregistrat și la construcții din cuburi după imagini (proba G). Acestea fiind datorate unor reprezentări ale perspectivei În adâncime, unor reprezentări numerice și unei structurări perceptiv-motrice spațiale mai bune la auzitori. Acest fapt demonstrează că În domeniul inteligenței
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
de subiecți. Performanțele globale mai bune pentru auzitori s-au Înregistrat și la construcții din cuburi după imagini (proba G). Acestea fiind datorate unor reprezentări ale perspectivei În adâncime, unor reprezentări numerice și unei structurări perceptiv-motrice spațiale mai bune la auzitori. Acest fapt demonstrează că În domeniul inteligenței practice deficienții de auz obțin performanțe mai slabe decât auzitorii. Finalizând rezultatele În funcție de vârstă la cele două populații examinate se constată diferențe semnificative Între surzi și auzitori, deficienții auditivi prezentând o Întârziere de
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
imagini (proba G). Acestea fiind datorate unor reprezentări ale perspectivei În adâncime, unor reprezentări numerice și unei structurări perceptiv-motrice spațiale mai bune la auzitori. Acest fapt demonstrează că În domeniul inteligenței practice deficienții de auz obțin performanțe mai slabe decât auzitorii. Finalizând rezultatele În funcție de vârstă la cele două populații examinate se constată diferențe semnificative Între surzi și auzitori, deficienții auditivi prezentând o Întârziere de un an față de auzitori (vezi Tabelul 3). Mediile cresc progresiv odată cu Înaintarea În vârstă, iar coeficientul de
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
structurări perceptiv-motrice spațiale mai bune la auzitori. Acest fapt demonstrează că În domeniul inteligenței practice deficienții de auz obțin performanțe mai slabe decât auzitorii. Finalizând rezultatele În funcție de vârstă la cele două populații examinate se constată diferențe semnificative Între surzi și auzitori, deficienții auditivi prezentând o Întârziere de un an față de auzitori (vezi Tabelul 3). Mediile cresc progresiv odată cu Înaintarea În vârstă, iar coeficientul de variabilitate (C.V.) scade. Deci, la vârstele mai mari rezultatele sunt mai uniforme, grupul este mai omogen. Conform
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
că În domeniul inteligenței practice deficienții de auz obțin performanțe mai slabe decât auzitorii. Finalizând rezultatele În funcție de vârstă la cele două populații examinate se constată diferențe semnificative Între surzi și auzitori, deficienții auditivi prezentând o Întârziere de un an față de auzitori (vezi Tabelul 3). Mediile cresc progresiv odată cu Înaintarea În vârstă, iar coeficientul de variabilitate (C.V.) scade. Deci, la vârstele mai mari rezultatele sunt mai uniforme, grupul este mai omogen. Conform semnificației diferenței Între medii Între 4 și 5 ani și
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
variabilitate (C.V.) scade. Deci, la vârstele mai mari rezultatele sunt mai uniforme, grupul este mai omogen. Conform semnificației diferenței Între medii Între 4 și 5 ani și Între 5 și 6 ani diferențele sunt semnificative. La vârstele mai mari, la auzitori, diferențele dintre medii sunt semnificative (Între vârstele succesive) pe când la surzi s-au constatat diferențe semnificative Între 7 și 8 ani. Aceasta corespunde, În general, stadiilor dezvoltării intelectuale stabilite de J. Piaget. : până la 4 ani există gândire simbolică preconceptuală; Între
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
4-7/8 ani, avem gândire intuitivă, ale cărei articulații progresive duc până În pragul operației (gândire prooperatorie); Între 7- 11/12 ani - este prezent stadiul operațiilor concrete, adică grupările operatorii ale gândirii, vizând obiectele manipulabile sau care pot fi intuite. Subiecții auzitori ating mai devreme stadiul operațiilor concrete (6-7 ani) față de surzi (7- 8 ani). Surzii prezintă Întârziere de un an față de auzitori. (vezi Tabelul 3).La vârsta de 4 ani media fiind foarte mică (5,08), testul nu este aplicabil, gama
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
este prezent stadiul operațiilor concrete, adică grupările operatorii ale gândirii, vizând obiectele manipulabile sau care pot fi intuite. Subiecții auzitori ating mai devreme stadiul operațiilor concrete (6-7 ani) față de surzi (7- 8 ani). Surzii prezintă Întârziere de un an față de auzitori. (vezi Tabelul 3).La vârsta de 4 ani media fiind foarte mică (5,08), testul nu este aplicabil, gama aplicabilității sale extinzându se Însă spre vârstele mai mari. Nici la vârsta de 9 ani nu s-a atins punctajul maxim
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
testul nu este aplicabil, gama aplicabilității sale extinzându se Însă spre vârstele mai mari. Nici la vârsta de 9 ani nu s-a atins punctajul maxim (65), recomandânduse aplicarea scării la vârste mai mari (10 - 11 ani). Media obținută de auzitori la 9 ani este și ea departe de punctajul maxim (47,55). Pentru etalonarea testului Borelli-Oléron s-a folosit procedeul normalității. Pe baza performanțelor obținute de cele două populații s-a elaborat un etalon orientativ În cinci clase normalizate. Deoarece
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
elaborat un etalon În funcție de sex. M. Foucault afirmă, referitor la acest lucru, că putem adiționa rezultatele fetelor cu ale băieților În măsurarea inteligenței. (M.Foucault,1933) În tabelele VIII și IX sunt prezentate etaloanele pentru subiecții deficienți de auz, respectiv auzitori În vârstă de 4-9 ani. La vârstele mici frecvența performanțelor este mai mare În ultimele trei clase normalizate, iar la vârstele mari raportul se inversează, performanțele crescând o dată cu Înaintarea În vârstă. Din compararea celor două etaloane se observă că deficienții
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
vârstele mici frecvența performanțelor este mai mare În ultimele trei clase normalizate, iar la vârstele mari raportul se inversează, performanțele crescând o dată cu Înaintarea În vârstă. Din compararea celor două etaloane se observă că deficienții de auz ating nivelul intelectual al auzitorilor cu Întârziere de 1 an. Concluzii 1). În domeniul inteligenței practice, pe baza testului Borelli-Oléron deficienții de auz prezintă o Întârziere de un an comparativ cu auzitorii de aceeași vârstă. Acest lucru se poate observa foarte ușor prin compararea performanțelor
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
celor două etaloane se observă că deficienții de auz ating nivelul intelectual al auzitorilor cu Întârziere de 1 an. Concluzii 1). În domeniul inteligenței practice, pe baza testului Borelli-Oléron deficienții de auz prezintă o Întârziere de un an comparativ cu auzitorii de aceeași vârstă. Acest lucru se poate observa foarte ușor prin compararea performanțelor medii În funcție de vârstă la cele două populații. De exemplu la vârsta de 5 ani deficienții de auz obțin performanța de 12,98 care este foarte apropiată de
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Acest lucru se poate observa foarte ușor prin compararea performanțelor medii În funcție de vârstă la cele două populații. De exemplu la vârsta de 5 ani deficienții de auz obțin performanța de 12,98 care este foarte apropiată de performanța obținută de auzitori la vârsta de 4 ani (13,95). De asemenea compararea etaloanelor orientative ne arată același lucru. Astfel, În categoria a III a a etalonului pentru deficienții de auz În vârstă de 5 ani se Încadrează subiecții care obțin performanțe Între
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
De asemenea compararea etaloanelor orientative ne arată același lucru. Astfel, În categoria a III a a etalonului pentru deficienții de auz În vârstă de 5 ani se Încadrează subiecții care obțin performanțe Între valorile 15 - 11,5, valori caracteristice pentru auzitori la vârsta de 4 ani. 2). Testul Borelli-Oléron se dovedește sensibil În diferențierea subiecților În funcție de vârstă. Testul nu este aplicabil la vârsta de 4 ani, dar se recomandă aplicarea testului și la vârsta mai mari de 9 ani Întrucât la
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
aplicarea testului și la vârsta mai mari de 9 ani Întrucât la această vârstă un singur subiect a atins performanța 61, punctajul maxim fiind de 65, Însă media subiecților la această vârstă este departe de punctajul maxim (47,55 pentru auzitori). 3). Scara de performanță Borelli-Oléron poate servi ca mijloc de diagnosticare a debilității mintale și de dezvăluire a unor trăsături de personalitate. Reușita la test este influențată de Întreaga personalitate a copilului, care se află permanent Într-un câmp motivațional
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
copilului, care se află permanent Într-un câmp motivațional. 4). Surditatea nu afectează structural inteligența, ci Întârzie dezvoltarea ei. Din punct de vedere potențial, intelectul surdului este normal. Prin solicitarea funcțiilor psihice acestea se dezvoltă ajungând la nivelul intelectual al auzitorilor dar Într-un ritm mai lent (cu Întârziere de 1 an). 5). Între performanțele obținute la testul Borelli-Oléron și performanțele școlare la română și matematică există În general o corelație pozitivă, deci testul este valid. Prognosticul reușitei școlare (la română
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Într-o anumită situație. Contactul, În această perioadă, dintre copil și mediul vorbitor, este stabilit fie de părinți, frați sau prieteni apropiați, fie de copilul Însuși. În activitatea de comunicare, copilul trebuie Întotdeauna atras, cointeresat și nicidecum forțat. Pentru copilul auzitor, care Învață să vorbească În mod natural În mediul familial și la creșă sau grădiniță, nu este necesară o selecție a materialului vorbitor. Pentru cel ce lucrează cu deficienții de auz, alegerea și eșalonarea cuvintelor și propozițiilor pe care le
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
copilului mic În mediul vorbitor, mai ales În familie, pentru o bună Îngrijire și dezvoltare fizică (corporală) și psihică (senzorială, psihomotrică și cognitivă). 3. Colaborarea familiei cu specialiștii pentru protezare și pentru Îndrumare În ceea ce privește formarea comunicării. 4. Contact permanent cu auzitorii de vârste apropiate. 5. Crearea mediului adecvat pentru stimularea comunicării. Întrebările să deschidă și să nu Închidă conversația și să fie puse În concordanță cu interesul de moment al copilului. 6. Exersarea labiolecturii (ideo vizuale și vizual-fonetice) Într-un cadru
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
același timp. De aceea, atât dictarea cât și lectura notițelor sunt activități foarte dificile dacă nu chiar imposibile. Profesorii deprind o tehnică specială pentru dictare . În situația În care copilul deficient de auz este integrat Într-o clasă de copii auzitori, ar fi util să aibă un prieten În clasă care să-i repete instrucțiunile sau să-i verifice notițele, economisind astfel timpul profesorului. Multe cuvinte scurte sau sunete ale vorbirii pot fi repetate greșit de către copilul deficient de auz, care
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
carte de muncă? (da/nu) 6. Vă place ce faceți (meseria pe care o practicați)? (da/nu) 7. Salariul obținut este mulțumitor? (da/nu) 8. Sunteți căsătorit (ă)? (da/nu) 9. Aveți propria casă? (da/nu) 10. Cum comunicați cu auzitorii? (foarte bine/bine/greu) Monitorizarea inserției pe piața muncii a vizat absolvenți ai Grupului Școlar „Vasile Pavelcu” Iași promoțiile 2004, 2005 și 2006 (total 135 absolvenți). Acest studiu, În special aplicarea fișelor privind traseul socio - profesional al absolvenților, s-a
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
place meseria pe care o practică; 63,15% din cei angajați nu sunt mulțumiți de salariul obținut; 4,44% din cei chestionați sunt căsătoriți; 97,77% din cei chestionați nu au propria casă; 50% din cei chestionați comunică greu cu auzitorii. Se observă că aproximativ jumătate din cei chestionați au un loc de muncă, toți lucrând În sectorul privat. Un procent semnificativ din cei angajați lucrează În specialitatea de pe diplomă și au carte de muncă. Meseria pe care o practică le
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]