374 matches
-
rediscovers classical antiquity and the freedom to believe in the human apotheosis. Keywords: funus imaginarium, imagines, Rome, memory, emperor, divine glory, human apotheosis, Byzantine imaginary, sacred image. În seria LITERE au mai apărut (selectiv): Analiza povestirii, Jean-Michel Adam, Françoise Revaz Avangardismul românesc, George Bădărău Cartea pentru cei mulți, Ovidiu Aniculăese Deimografia. Scenarii ale terorii în proza românească, Cătălin Ghiță Drama expresionistă. De la Strindberg la Zografi, Miruna Bostan Eminescu și cultura indiană, Demetrio Marin Europa în cincizeci de romane, Geo Vasile Fantasticul
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
registrul stilistic popular cu arhaisme/regionalisme și pe registrul stilistic liturgic (ter meni religioși) - model de versificație: clasic. - Reprezentanți: Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Aron Cotruș, Radu Gyr, Nichifor Crai nic, Mihail Sadoveanu, Gib Mihăescu, Cezar Petrescu etc. 3.1.6. Avangardismul Conceptul de avangardism desemnează o serie de curente artistice și mișcări ce experimentează forme noi de exprimare, afișând programatic o negare radicală a tradiției și o nouă concepție despre artă. Spre deosebire de moderniști, care proclamă primatul schimbării, fără a exclude ideea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cu arhaisme/regionalisme și pe registrul stilistic liturgic (ter meni religioși) - model de versificație: clasic. - Reprezentanți: Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Aron Cotruș, Radu Gyr, Nichifor Crai nic, Mihail Sadoveanu, Gib Mihăescu, Cezar Petrescu etc. 3.1.6. Avangardismul Conceptul de avangardism desemnează o serie de curente artistice și mișcări ce experimentează forme noi de exprimare, afișând programatic o negare radicală a tradiției și o nouă concepție despre artă. Spre deosebire de moderniști, care proclamă primatul schimbării, fără a exclude ideea de continuitate, avangarda
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
fără finalitate, pentru negare și opoziție ca mod de a fi. Anticanonul devine astfel un deziderat esențial, asumat până la ultimele consecințe: „când formula va deveni ceea ce facem, ne vom lepăda și de noi“ (Ilarie Voronca). La început de veac XX, avangardismul generează o pleiadă de grupări, între care cele mai importante sunt: dadaismul, constructivismul, suprarealismul, expresionismul, inte gra lismul, futurismul. Trăsături comune acestor mișcări sunt: retorica frondei și a ruperii punților, concretizată în delimitarea vehementă față de orice formă consacrată, în negarea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
prezentând cotitura stalinistă drept întreprinderea de modernizare a unei țări înapoiate. Instaurarea totalitarismului de mare intensitate Anii următori colectivizării sunt marcați de valuri de epurări în rândurile PCUS. Pe plan ideologic, Stalin impune un „clasicism” sovietic în cultură*, cu abandonarea avangardismului în artă și în literatură în numele „realismului socialist”, iar, în istorie, cu o reabilitare parțială a țărilor care au făurit statul rus. Intelighenția este total înregimentată, regimul combinând lingușirea și recompensele cu constrângerile impuse „inginerilor sufletelor”. Stalin n-are încredere
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
rezistență antinazistă putrezesc în ocnele comuniste. Dacă scriitorii necomuniști se refugiază în poezie sau în romanul istoric - cehii Milos Václav Kratovchil și Vladimir Neff, polonezii Teodor Parnicki și Antoni Golubiew, bulgarii Emilian Stanev și Vera Mutafșieva - numeroși carieriști rup cu avangardismul de la debuturile lor pentru a satisface exigențele „accesibilității” impuse de PC. Este cazul poeților Adam Wazyk din Polonia sau al cehului Josef Kainar. Se observă stranii similitudini între evoluția ideologică a romancierilor Vaclav Rezác (ceh) și Jerzy Andrejewski (polonez). Ambii
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
numita literatură psihologică sau de document nu interesează. Este lucru mort”. Ceea ce în Manifestul activist către tinerime („Contimporanul”, 1924) le apărea contemporanilor ca spirit de frondă și nihilism ostentativ, contribuind însă decisiv la impunerea și manifestarea lipsită de inhibiții a avangardismului în literatura română interbelică, se revelează a fi, în perspectiva unei practici auctoriale proteice și înclinate către experimentalism, asumarea tranșantă a cadrului axiomatic inaugurat în zorii modernismului de gândirea lui J. G. Herder, F. Schelling ori John Stuart Mill. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
241, 243-246; Arghezi, Scrieri, XXVII, 440-441; Manolescu, Metamorfozele, 58-60; Tomuș, 15 poeți, 200-209; Vinea - 5 ani - Remember, TR, 1969, 30 (semnează Ștefan Aug. Doinaș, Ion Oarcăsu, Ovidiu Papadima, Dumitru Micu, V. Fanache); Ardeleanu, Proza, 215-226; Cubleșan, Miniaturi, 232-238; Ion Pop, Avangardismul poetic românesc, București, 1969, 160-171; Ion Vinea, ALR, 494-509; Crohmălniceanu, Lit. rom. expr., 22-24, 93-95, 108-110, 127-132; Martin, Poeți, II, 33-38; Sergiu Sălăgean, Ion Vinea, București, 1971; Liviu Călin, Portrete și opinii literare, București, 1972, 211-218; Protopopescu, Volumul, 101-107; Simion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
Valori clasice și umaniste în „Istoria ieroglifică”), Dan C. Mihăilescu („Țiganiada” și „Istoria ieroglifică”), Marian Popescu (Măștile în „Istoria ieroglifică”). În cadrul rubricilor „Studii și documente”, „Discuții despre curente în literatura română din secolul XX”, semnează articole despre sămănătorism, poporanism și avangardism Al. Piru, Pompiliu Marcea, G. Ivașcu, I. Rotaru ș.a. (1968), iar despre personalități ale istoriei și criticii literare (E. Lovinescu, G. Călinescu, D. Popovici), Eugen Simion, Romul Munteanu și Ov. S. Crohmălniceanu (1969). Mai contribuie cu articole de istorie, teorie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285341_a_286670]
-
română și în limba engleză, traduceri, epigrame, poeme în stil haiku și tanka. A primit premiul "Novalis" (Germania, 2003) pentru popularizarea marelui scriitor. Dintre volumele publicate, amintim: Insomnia ceasornicului (1987), Singurătatea clopotelor (1987), Fantasticul în literatură (2005), Modernismul interbelic (2005), Avangardismul românesc (2006, Editura Institutul European), Postmodernismul românesc (2007, Editura Institutul European), Neomodernismul românesc (2009, Editura Institutul European). George Bădărău, (c) 2010, Institutul European, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Cotruș, I. Pillat. În ceea ce privește proza, E. Lovinescu a reliefat două tipuri de roman: romanul obiectiv și romanul citadin. În modernism se înscriu poetici diverse: simbolismul lui G. Bacovia, expresionismul lui L. Blaga, poetica antipoeticului lui Arghezi, ermetismul și infrarealismul barbian, avangardismul, dadaismul, suprarealismul, poetici contemporane (N. Stănescu). Pentru a sugera mai bine complicațiile sufletului modern era necesară o sincronizare cu lirica occidentală; iar proza a căpătat o nouă configurație prin: abandonarea tematicii rurale, repudierea idilismului și a tezismului, specifice literaturii anacronice
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
1979 Barbu Constantin, Eminescu: poezie și nihilism. Editura Pontica, Constanța, 1991. Bădărău, George, Fantasticul în literatură, Editura Institutul European, Iași, 2003. Bădărău, George, Simbolismul, Editura Institutul European, Iași, 2005. Bădărău, George, Modernismul interbelic, Editura Institutul European, Iași, 2005. Bădărău, George, Avangardismul românesc, Institutul European, Iași, 2006. Bădărău, George, Proza lui V. Voiculescu, Princeps Edit, Iași, 2006. Bădărău, George, Postmodernismul românesc, Editura Institutul European, Iași, 2007. Bădărău, George, Neomodernismul românesc, Editura Institutul European, Iași, 2007. Bădărău, George, Suprarealismul românesc în context european
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
20 RON 49,9 RON 10 50 RON 99,9 RON 15 100 RON 149,9 RON 20 150 RON 199,9 RON 25 200 RON 30 Seria: Litere. Teorie și critică literară (selectiv) • Analiza povestirii, Jean-Michel Adam, Françoise Revaz • Avangardismul românesc, George Bădărău • Caragiale sau vîrsta modernă a literaturii, Alexandru Călinescu • Comicul, Jean-Marc Defays • Dor și armonie eminesciană, Leonida Maniu • Drama expresionistă. De la Strindberg la Zografi, Miruna Bostan • Eminescu și cultura indiană, Demetrio Marin • Fantasticul în literatură, George Bădărău • Introducere
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
l'âme honnête de la nation lui offrent (à Slavici) la place qu'il mérite"267. Si nous avons réussi ou pas, on le verra plus tard. În aceeași serie au mai apărut (selectiv): Analiza povestirii, Jean Michel Adam, Françoise Revaz • Avangardismul românesc, George Bădărău • Caragiale sau vîrsta modernă a literaturii, Alexandru Călinescu • Comicul, Jean Marc Defays • Deimografia. Scenarii ale terorii în proza românească, Cătălin Ghiță • Dor și armonie eminesciană, Leonida Maniu • Eminescu și cultura indiană, Demetrio Marin • Fantasticul în literatură, George
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
manieră avangardistă. În numărul următor Sașa Pană figurează și el cu un fel de manifest, unde declară: „Dilatați-vă patima pătrunderii până la portalul îndoliat al resemnării și în ritmul nebuniei colective acidulați-vă coeziunea intermoleculară a spiritului”. Odată cu trecerea la avangardism, rămân fideli grupării Teodor Scarlat (Strofe pentru Otilia Cazimir, Confratelui Quaternar), Virgil Carianopol, F. Didulescu, I. N. Copoiu (mai iscălește incopoiu) - în poezie, Mihail Sabini (Vitriolul, Uciderea iubirii), Gh. Tăbăcaru (Iluzii curbe), T.I. Ștefănescu (Zodia dracului, Amintiri din culise) și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290649_a_291978]
-
considerare, drept superficiale În raport cu unitatea de substanță pe care o conferă o ieșită din comun Încredere În poezie (nu și În literatură, care - cum am văzut - are pentru avangardă conotații negative, fiind asimilabilă convenției). Încît, pentru nici un alt reprezentant al avangardismului românesc nu sînt mai adevărate cuvintele lui Jules Monnerot, deja citate de noi, după care miza esențială a poeziei (suprarealiste) „este nu de a exprima sau a reprezenta, ci de a fi”, ori ale lui Maurice Blanchot, care constată - În
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
cît este, intră În aliajul mai complex al manifestelor și poemelor din 75 H.P., Punct și Integral, alături de elemente futuriste și constructiviste, - acestea din urmă predominante -, pentru ca Înseși „fundamentele constructiviste” ale sintezei operate să fie pe nesimțite deviate spre un avangardism oarecum mai atenuat, dacă nu În spiritul său programatic afișat, cel puțin În litera... poemului. Am avut ocazia, de altfel, să semnalăm că, În plin „integralism”, Voronca nu renunță la ipostaza romantică a „inspiratului” („Poetul comunică cu Dumnezeu; glasul lui
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
revendicată aproape În egală măsură de un poet „modernist” iubitor de rafinamente muzicale, și de avangardistul militînd pentru totala eliberare a imaginației și identificarea lui a scrie cu a fi. SÎnt doar cîteva date care atrag atenția asupra faptului că avangardismul lui Voronca, real și autentic, ca un aport de substanță la transformarea perspectivei asupra limbajului poetic și a practicii creatoare Înseși, Îngăduie și Întoarceri sau „devieri” spre un teren mai puțin accidentat al literaturii, oricîte rezerve ar fi exprimat, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Ultimele sale poeme românești sînt... sonete!). Pe de altă parte Însă, avem aici o dovadă a deplinei sale reprezentativități pentru o avangardă literară pe drept cuvînt definită prin formula integralistă a „sintezei moderne” sau, mai recent, prin aceea a unui „avangardism prudent”, ca „tentativă de a transforma negativismul tipic avangardist Într-o afirmare constructivă” sau „experimentalistă”. În această ultimă și definitorie ipostază, Ilarie Voronca a ilustrat deopotrivă funciarul nonconformism al avangardei, radicalul ei anticonvenționalism, și năzuința unei anumite echilibrări a raporturilor
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
În Punct, 1925, nr. 9. . Cicatrizări (Poezia nouă), loc. cit. . v. Punct, 1925, nr. 6-7. . Între mine și mine, În unu, 1929, nr. 19. . v. și N. Balotă, Arte poetice ale secolului XX, București, Ed. Eminescu, 1976, p. 166. . v. Avangardismul poetic românesc, București, E.P.L., 1969, pp. 9-18. . v. Victor Brauner, În 75 H.P. . Între mine și mine, loc. cit. . Lectură pe o banchiză, În unu, 1930, nr. 36. . unu, 1929, nr. 16. . Glasuri, În Punct, 1925, nr. 8. . Cf. Renato
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Schiller (1759-1805), J. Keats (1795-1821) ori G. de Nerval (1808-1855), recuperarea unor teme biblice la J. Milton (1608-1674) sau A. de Vigny (1797-1863), toate acestea dau mărturie despre o achiziție dezechilibrată a tradiției culturale europene, care va alimenta, prin Baudelaire, avangardismul decadent al secolului XX3. Pentru hermeneutica romantică, de la G. Vico (1668-1744) până la W. Dilthey (1833-1911), maniera în care tradiția va fi abordată se modulează după o percepție specifică a istoriei, devenită pentru sensibilitate sau rațiune un simplu „efect de sens
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
pe D. Th. Neculuță sau să îl elogieze pe Sorin Toma când acesta îl va denigra pe Tudor Arghezi, nici să îl considere pe G. Călinescu „teoretician al formelor descompuse ale artei [...], specifice burgheziei în plină decadență”. Trecut brusc de la avangardism la proletcultism, V. denunță intuiționismul bergsonian și deturnează ceea ce e viabil în teoriile lui Francisc Rainer înspre un materialism abuziv (1948), în Gherea identifică un exponent al ideilor lui Cernâșevski, Belinski, Herțen și Dobroliubov. Deși cultivat și bine informat, el
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]
-
autobiografice, rămâne o realizare în categoria personajelor-copii și adolescenți din literatura română. Influențată de spiritul de frondă al vremii ce se cultiva la „unu”, „Integral”, „Contimporanul”, o parte din proza lui C. stă sub semnul expresionismului sau sub cel al avangardismului. Ciclul de nuvele Paradisul statistic (1926) este grăitor în acest sens, însă un anume spirit expresionist îi străbate întreaga operă. Grotescul figurilor și al sentimentelor, atmosfera ambiguă se regăsesc și în nuvelele din Abecedar de povestiri populare (1930), după cum revin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286046_a_287375]
-
roade la vară”. De altfel, poetul însuși a vorbit despre continuitatea între momentul românesc și cel european, ambele importante pentru experiență să scriitoriceasca. Instalat în literatura franceză, Ț. va cunoaște rapid celebritatea, asociindu-și numele cu dadaismul, direcție pregnanta a avangardismului european. Ceea ce în poemele românești putea trece doar drept act de indisciplina poetica devine la scurtă vreme mod de creație fondat pe o retorică a hazardului, ca în această piesă de pe la sfârșitul anului 1916: „păsări copilărie pluguri repede / hanuri / lupta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
literară în România, VR, 1967, 11; Ov. S. Crohmălniceanu, Tristan Tzara en Roumanie, REVR, 1967, 2; Șasa Până, Scurtă privire asupra avangardei literare române și prezența lui Tristan Tzara, ST, 1968, 8; Călinescu, Principii, 17-18; Manolescu, Metamorfozele, 54-55; Ion Pop, Avangardismul poetic românesc, București, 1969, 149-159; Mary Ann Caws, The Poetry of Dada and Surrealism: Aragon, Breton, Tzara, Éluard and Desnos, Princeton, 1970; Nicolae Balotă, Aventură dadaista, LCF, 1971, 26; Alex. Ștefănescu, „Primele poeme”, LCF, 1971, 31; Dan Cristea, „Primele poeme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]