2,143 matches
-
Timișoara - Secția penală, pârâtul a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte. ... 15. Având în vedere că autoturismul condus de numitul Z era asigurat RCA la Asigurarea X Group - S.A., persoanele păgubite ca urmare a avarierii celor două autoturisme s-au adresat reclamantei, fiind deschise două dosare de daună separate. ... 16. În urma instrumentării celor două dosare de daună, reclamanta a achitat sumele de 4.084 lei în data de 27 septembrie 2017 și 7.120,27 lei în
DECIZIA nr. 7 din 30 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265283]
-
de prejudicii ca fiind accidentul de vehicul. ... 75. Așadar, la nivel de principiu, prin asigurarea obligatorie de răspundere civilă produsă prin accidente de vehicule se urmărește în principal protejarea victimelor accidentelor de circulație prin repararea prejudiciilor suferite de acestea (prin avarierea sau distrugerea bunurilor sau prin vătămarea corporală sau decesul unor persoane). În același timp, acest tip de asigurare reprezintă și o modalitate prin care titularul asigurării își conservă patrimoniul prin transferarea către societatea de asigurare a obligației de reparare a
DECIZIA nr. 7 din 30 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265283]
-
în continuare program. (2) Programul se derulează în perioada 2023-2025 și are ca obiectiv general proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții la clădirile unităților de învățământ preuniversitar de stat care prezintă niveluri insuficiente de protecție la acțiuni seismice, degradări sau avarieri în urma unor acțiuni seismice, în scopul creșterii nivelului de siguranță la acțiuni seismice, precum și asigurarea funcționalității acestora conform tuturor cerințelor fundamentale și a creșterii eficienței energetice a acestora. (3) În cadrul programului se pot realiza lucrări de intervenții
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 7 din 1 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265523]
-
La alegerea numărului de cazane se vor lua în considerare: a) graficul estimat de variație a sarcinii centralei termice, pentru toate regimurile și perioadele de funcționare; ... b) variantele de compunere a bateriei de cazane (clasa/tipul acestora); ... c) implicațiile provocate de avarierea unui cazan, respectiv posibilitățile de amplasare a echipamentelor în spațiul centralei termice. ... (2) Soluția aleasă va urmări realizarea unor indici optimi ai consumului energetic și ai gradului de uzură a echipamentelor. (3) Orientativ, numărul de cazane ce poate fi ales
ORDIN nr. 170 din 1 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264765]
-
maximă de răspundere a asigurătorului RCA care este egală cu cea mai mare valoare dintre limita de răspundere prevăzută în legislația aplicabilă și cea prevăzută în contractul RCA, iar asigurătorul este obligat să comunice valoarea maximă de despăgubire în cazul avarierii vehiculelor, la cererea păgubitului sau a împuternicitului acestuia, în termen de 7 zile calendaristice de la data constatării daunelor. (2) În cazul daunei totale economice, asigurătorul poate evalua vehiculul avariat într-un sistem de evaluare specializat pentru a-i determina
DECIZIA nr. 583 din 23 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264617]
-
20/2017, asigurătorii RCA stabilesc dreptul la despăgubiri cu respectarea condițiilor contractuale și a dispozițiilor legale în vigoare. De asemenea, în conformitate cu dispozițiile art. 22 alin. (6) din Norma Autorității de Supraveghere Financiară nr. 20/2017, la stabilirea despăgubirii, în cazul avarierii sau al distrugerii bunurilor, se iau ca bază de calcul pretențiile formulate de către persoanele prejudiciate, cu respectarea prevederilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 132/2017, potrivit cărora: „Pentru prejudiciile produse bunurilor, despăgubirile se stabilesc pe baza prețurilor de
DECIZIA nr. 583 din 23 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264617]
-
avarieze și modelul de vulnerabilitate, care face legătura între avariile așteptate și nivelurile de intensitate. Hazard: probabilitatea de producere a unui eveniment fizic natural care ar putea cauza pierderi de vieți omenești, vătămări sau alte efecte asupra sănătății, precum și avarierea sau pierderi asupra bunurilor, infrastructurii, mijloacelor de trai, furnizării de servicii sau resurselor de mediu (United Nations International Strategy for Disaster Reduction UNISDR 2009^1). ^1) https://www.undrr.org/terminology/hazard Notă conceptuală: documentație întocmită de beneficiarul investiției în scopul justificării necesității și oportunității realizării
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263752]
-
Reziliență: capacitatea unui sistem, a unei comunități sau a unei societăți expuse la hazard de a rezista, a absorbi, a se acomoda și a se redresa în mod rapid și eficient în urma efectelor hazardului (PreventionWeb 20192). Risc: probabilitatea de avariere sau pierdere a elementelor expuse la hazard. Analiza riscurilor este un proces care caută să înțeleagă natura riscului și să determine măsura acestuia. Riscul este o funcție de expunere, vulnerabilitate și hazard. Tema de proiectare: intențiile investiționale și nevoile funcționale
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263752]
-
referă la lucrările de intervenție necesare pentru reducerea riscului seismic al clădirilor existente. 3.1. Expertizarea tehnică (1) Expertizarea tehnică pentru cerința fundamentală „rezistență mecanică și stabilitate” a construcțiilor existente care prezintă niveluri insuficiente de protecție la acțiuni seismice, degradări sau avarieri în urma unor acțiuni seismice, reprezintă o obligație legală pentru proprietarii construcțiilor, persoane fizice sau juridice, și asociațiile de proprietari, precum și persoanele juridice care au în administrare construcții în conformitate cu prevederile Legii nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263752]
-
precum și persoanele juridice care au în administrare construcții în conformitate cu prevederile Legii nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor. (2) Prin expertiza tehnică pentru cerința fundamentală „rezistență mecanică și stabilitate” se stabilește susceptibilitatea de avariere a unei clădiri la acțiuni seismice puternice și, după caz, se stabilesc soluțiile de principiu pentru intervenția structurală. (3) Pentru clădiri, acest tip de expertiză tehnică se întocmește de către un expert tehnic atestat pentru domeniile: (a) A1, în cazul
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263752]
-
se face conform prevederilor Codului de proiectare seismică. Partea a III-a. Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente, indicativ P 100-3, în vigoare la momentul realizării expertizării. (6) Expertizele tehnice la acțiuni seismice se întocmesc pentru stabilirea susceptibilității de avariere a unei clădiri la acțiuni seismice severe, a necesității lucrărilor de intervenție și pentru stabilirea tipului și anvergurii acestora. (7) Evaluarea seismică a clădirilor existente urmărește să stabilească, cu un grad adecvat de încredere, în ce măsură acestea satisfac cerințele
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263752]
-
ale evaluării; ... (c) stabilirea metodologiei de evaluare în corelare cu informațiile disponibile și stările limită selectate; ... (d) evaluarea propriu-zisă a clădirii; ... (e) stabilirea lucrărilor de intervenție, după caz; ... (f) întocmirea raportului de evaluare seismică. ... (9) În vederea evaluării susceptibilității de avariere seismică a clădirilor existente, informațiile necesare se obțin din surse cum sunt: documentația tehnică de proiectare și de execuție a clădirii care se evaluează (inclusiv documentele referitoare la eventualele intervenții pe durata exploatării), reglementările tehnice în vigoare la data realizării
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263752]
-
a) clasa de risc seismic RsI, din care fac parte clădirile cu susceptibilitate de prăbușire, totală sau parțială, la acțiunea cutremurului de proiectare corespunzător Stării Limită Ultime; ... (b) clasa de risc seismic RsII, din care fac parte clădirile susceptibile de avariere majoră la acțiunea cutremurului de proiectare corespunzător Stării Limită Ultime, care pune în pericol siguranța utilizatorilor, dar la care prăbușirea totală sau parțială este puțin probabilă; ... (c) clasa de risc seismic RsIII, din care fac parte clădirile susceptibile de avariere
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263752]
-
avariere majoră la acțiunea cutremurului de proiectare corespunzător Stării Limită Ultime, care pune în pericol siguranța utilizatorilor, dar la care prăbușirea totală sau parțială este puțin probabilă; ... (c) clasa de risc seismic RsIII, din care fac parte clădirile susceptibile de avariere moderată la acțiunea cutremurului de proiectare corespunzător Stării Limită Ultime, care poate pune în pericol siguranța utilizatorilor; ... (d) clasa de risc seismic RsIV, din care fac parte clădirile la care răspunsul seismic așteptat sub efectul cutremurului de proiectare, corespunzător Stării
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263752]
-
Clasa de risc seismic stabilită exclusiv prin metoda calitativă nu se utilizează pentru stabilirea tipului și anvergurii lucrărilor de intervenție asupra clădirii pentru îndeplinirea cerinței fundamentale „rezistență mecanică și stabilitate”, pentru ierarhizarea clădirilor din punct de vedere al susceptibilității de avariere la acțiuni seismice sau pentru stabilirea priorității intervențiilor la nivel național sau al unităților administrativ teritoriale pentru reducerea riscului seismic. (8) Pentru clădirile încadrate în urma evaluării seismice în clasa de risc seismic RsIII sau RsIV, se pot efectua lucrări
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263752]
-
seismic. (8) Pentru clădirile încadrate în urma evaluării seismice în clasa de risc seismic RsIII sau RsIV, se pot efectua lucrări de intervenție pentru creșterea eficienței energetice, fără să fie necesare măsuri de intervenție asupra clădirii pentru reducerea susceptibilității de avariere la acțiuni seismice. Pentru clădirile încadrate în urma evaluării seismice în clasa de risc seismic RsIII sau RsIV, la care se efectuează lucrări de intervenție pentru creșterea eficienței energetice, expertul tehnic poate decide măsuri de intervenție asupra clădirii pentru asigurarea
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263752]
-
and Opportunities to Build Resilience in Europe, 2021), între statele membre ale UE, România se situează pe locul trei în ceea ce privește pierderile medii anuale asociate riscului seismic, acestea fiind estimate la 512 milioane Euro, majoritatea ca urmare a avarierii clădirilor rezidențiale. Înainte de cutremurul din anul 1940, în România nu existau reglementări tehnice referitoare la proiectarea seismică a clădirilor. Prăbușirea blocului Carlton, cea mai înaltă clădire de beton armat din București la vremea respectivă, și distrugerea aproape totală a
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264655]
-
pentru construcții a fost reglementată*1 în anul 1963 prin normativul P13-63, normativ revizuit în 1970. În ciuda acestor progrese în domeniul reglementărilor în construcții, cutremurul din 4 martie 1977 a provocat peste 1.500 de decese, peste 11.300 răniți, distrugeri sau avarieri grave a mai mult de 150.000 apartamente din zone urbane și 20.000 case din zone rurale, peste 360.000 locuințe din mediul urban și 100.000 locuințe din mediul rural necesitând reparații sau consolidări. Raportul Băncii Mondiale (1978)*2 indică pierderi materiale de
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264655]
-
Proposed Loan to the Investment Bank with the Guarantee of the Socialist Republic of Romania for a Post Earthquake Construction Assistance Project Totuși, pachetul de reglementări, limitat la nivelul de cunoștințe existent la vremea elaborării acestora, a contribuit la prevenirea avarierilor grave și prăbușirilor unui număr important de clădiri realizate după 1950, dar nu și la evitarea distrugerilor și pagubelor cutremurului din 1977 în privința clădirilor înalte realizate înainte de 1940 (care au rămas în funcțiune, până în prezent, fără consolidări
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264655]
-
și prăbușirilor unui număr important de clădiri realizate după 1950, dar nu și la evitarea distrugerilor și pagubelor cutremurului din 1977 în privința clădirilor înalte realizate înainte de 1940 (care au rămas în funcțiune, până în prezent, fără consolidări, având avarieri neevaluate) sau a unor tipuri structurale cu vulnerabilități specifice. Înainte de cutremurul din 1977, normele inginerești erau considerate principala sursă de asigurare a siguranței structurale, nefiind luate măsuri de evaluare sau consolidare a clădirilor construite înainte de normativul din 1963
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264655]
-
în zonele expuse hazardului, care, astfel, sunt supuse unor potențiale pierderi. • Vulnerabilitatea reprezintă condițiile care cresc măsura în care persoanele, comunitățile, bunurile sau sistemele sunt susceptibile a fi afectate nefavorabil de impactul hazardurilor. Vulnerabilitatea fizică se referă la nivelul de avariere a fondului construit, apărut în urma materializării unui hazard, pe când vulnerabilitatea socială se referă la daunele suferite din punct de vedere al mijloacelor de trai, legăturilor sociale, populațiilor vulnerabile și altor factori care pot influența capacitatea unei comunități de
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264655]
-
și mai multe pierderi și daune decât cel din 1977 din cauza îmbătrânirii fondului construit, a urbanizării și a altor factori socio-economici. În urma cutremurului din Vrancea de la 4 martie 1977, au fost efectuate evaluări la scară largă a avarierilor suferite de clădirile din București (18.000 de clădiri) și Iași (2.000 de clădiri) (Sandi 1986). Nivelurile de avariere observate la tipurile de clădiri reprezentative din cele două zone menționate anterior sunt prezentate în Figura 3.6 și Figura 3.7, pe baza
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264655]
-
a altor factori socio-economici. În urma cutremurului din Vrancea de la 4 martie 1977, au fost efectuate evaluări la scară largă a avarierilor suferite de clădirile din București (18.000 de clădiri) și Iași (2.000 de clădiri) (Sandi 1986). Nivelurile de avariere observate la tipurile de clădiri reprezentative din cele două zone menționate anterior sunt prezentate în Figura 3.6 și Figura 3.7, pe baza unui grad de avariere cuprins între 0 și 5 (unde 0 nu prezintă daune și 5 reprezintă colaps
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264655]
-
din București (18.000 de clădiri) și Iași (2.000 de clădiri) (Sandi 1986). Nivelurile de avariere observate la tipurile de clădiri reprezentative din cele două zone menționate anterior sunt prezentate în Figura 3.6 și Figura 3.7, pe baza unui grad de avariere cuprins între 0 și 5 (unde 0 nu prezintă daune și 5 reprezintă colaps total). Mai multe lecții relevante privind performanța seismică a fondului construit din România au fost învățate de către comunitatea științifică, după cutremurul din Vrancea din 1977
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264655]
-
Clădirile realizate din materiale locale (de exemplu chirpici, cărămidă și lemn) s-au comportat diferit, în funcție de amplasament și de tipul de construcție, prezentând avarii majore în unele amplasamente și avarii moderate în altele. Figura 3.6 Gradul mediu de avariere după cutremurul din Vrancea din 1977: București Sandi 1986. Notă: BA = beton armat. Figura 3.7 Gradul mediu de avariere după cutremurul din Vrancea din 1977: Iași Sandi 1986. Notă: BA = beton armat. ... 3.4.3. Nivelul de expunere seismică pe sectoare Conform
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264655]