275 matches
-
Domeniilor Statului, la cererea Academiei Române, dacă nu se afectează vechile amplasamente ale foștilor proprietari și cu respectarea prevederilor Legii nr. 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române, cu completările ulterioare." 17. La articolul 12, alineatul (1) se modifica și va aven următorul cuprins: "Art. 12. - (1) Comisiile comunale, orășenești sau municipale din unitățile administrativ-teritoriale pe care se afla terenurile, împreună cu oficiile de cadastru și publicitate imobiliară vor delimita terenurile solicitate pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238063_a_239392]
-
Domeniilor Statului, la cererea Academiei Române, dacă nu se afectează vechile amplasamente ale foștilor proprietari și cu respectarea prevederilor Legii nr. 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române, cu completările ulterioare." 17. La articolul 12, alineatul (1) se modifica și va aven următorul cuprins: "Art. 12. - (1) Comisiile comunale, orășenești sau municipale din unitățile administrativ-teritoriale pe care se afla terenurile, împreună cu oficiile de cadastru și publicitate imobiliară vor delimita terenurile solicitate pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205038_a_206367]
-
Domeniilor Statului, la cererea Academiei Române, daca nu se afectează vechile amplasamente ale foștilor proprietari și cu respectarea prevederilor Legii nr. 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române, cu completările ulterioare." 17. La articolul 12, alineatul (1) se modifică și va aven următorul cuprins: "Art. 12. - (1) Comisiile comunale, orășenești sau municipale din unitățile administrativ-teritoriale pe care se află terenurile, împreună cu oficiile de cadastru și publicitate imobiliară vor delimită terenurile solicitate pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184216_a_185545]
-
Domeniilor Statului, la cererea Academiei Române, dacă nu se afectează vechile amplasamente ale foștilor proprietari și cu respectarea prevederilor Legii nr. 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române, cu completările ulterioare." 17. La articolul 12, alineatul (1) se modifica și va aven următorul cuprins: "Art. 12. - (1) Comisiile comunale, orășenești sau municipale din unitățile administrativ-teritoriale pe care se afla terenurile, împreună cu oficiile de cadastru și publicitate imobiliară vor delimita terenurile solicitate pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210227_a_211556]
-
Ciupercă, istoric; - domnului lt.-col. (r) dr. Alexandru Elias, medic; - domnului conf. univ. dr. Alexandru Florian, filosof; - domnului dr. Mihai Dinu Gheorghiu, sociolog; - domnului gen.-mr. (ret.) prof. univ. dr. Mihail E. Ionescu, istoric; - domnului Vasile Ionescu, președinte al Organizației "Aven Amentza"; - domnului prof. univ. dr. Corneliu Mihail Lungu, istoric; - doamnei Irina Sanda Marin-Cajal; - domnului Victor Opaschi, istoric; - domnului prof. univ. dr. Ioan Scurtu, istoric; - domnului prof. univ. dr. George Voicu, filosof-sociolog. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU În temeiul art. 100 alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215879_a_217208]
-
Domeniilor Statului, la cererea Academiei Române, daca nu se afectează vechile amplasamente ale foștilor proprietari și cu respectarea prevederilor Legii nr. 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române, cu completările ulterioare." 17. La articolul 12, alineatul (1) se modifică și va aven următorul cuprins: "Art. 12. - (1) Comisiile comunale, orășenești sau municipale din unitățile administrativ-teritoriale pe care se află terenurile, împreună cu oficiile de cadastru și publicitate imobiliară vor delimită terenurile solicitate pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194051_a_195380]
-
Domeniilor Statului, la cererea Academiei Române, daca nu se afectează vechile amplasamente ale foștilor proprietari și cu respectarea prevederilor Legii nr. 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române, cu completările ulterioare." 17. La articolul 12, alineatul (1) se modifică și va aven următorul cuprins: "Art. 12. - (1) Comisiile comunale, orășenești sau municipale din unitățile administrativ-teritoriale pe care se află terenurile, împreună cu oficiile de cadastru și publicitate imobiliară vor delimită terenurile solicitate pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201665_a_202994]
-
Domeniilor Statului, la cererea Academiei Române, dacă nu se afectează vechile amplasamente ale foștilor proprietari și cu respectarea prevederilor Legii nr. 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române, cu completările ulterioare." 17. La articolul 12, alineatul (1) se modifica și va aven următorul cuprins: "Art. 12. - (1) Comisiile comunale, orășenești sau municipale din unitățile administrativ-teritoriale pe care se afla terenurile, împreună cu oficiile de cadastru și publicitate imobiliară vor delimita terenurile solicitate pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226266_a_227595]
-
Domeniilor Statului, la cererea Academiei Române, dacă nu se afectează vechile amplasamente ale foștilor proprietari și cu respectarea prevederilor Legii nr. 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române, cu completările ulterioare." 17. La articolul 12, alineatul (1) se modifica și va aven următorul cuprins: "Art. 12. - (1) Comisiile comunale, orășenești sau municipale din unitățile administrativ-teritoriale pe care se afla terenurile, împreună cu oficiile de cadastru și publicitate imobiliară vor delimita terenurile solicitate pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237220_a_238549]
-
de hartă și prezintă diferite fenomene hidrologice, biologice și meteorologice. Ei denumesc peștera „Ghețarul de la Zguraști". Porțiunea explorată arată astfel: În versantul abrupt al Văii Ordancușa, pe o porțiune limitată se formează o platformă care este perforată de deschiderea unui aven cu diametru de 40 m. În peretele lui nordic (cel dinspre versant) se deschide o dublă arcadă: la dreapta (est) un mare portal de 20 m lățime și 30 m înălțime, iar la stânga (vest) un portal mai mic, de 10
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
versant) se deschide o dublă arcadă: la dreapta (est) un mare portal de 20 m lățime și 30 m înălțime, iar la stânga (vest) un portal mai mic, de 10 m lățime și 3—4 m înălțime. Deasupra acestor deschideri peretele avenului mai are până la buză circa 50 m înălțime. În aven se coboară fără dificultate cei 30 m prin colțul de sud-vest și se ajunge pe marele grohotiș care se prelinge pe sub cele două portaluri. La jumătatea acestei pante în peretele
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
mare portal de 20 m lățime și 30 m înălțime, iar la stânga (vest) un portal mai mic, de 10 m lățime și 3—4 m înălțime. Deasupra acestor deschideri peretele avenului mai are până la buză circa 50 m înălțime. În aven se coboară fără dificultate cei 30 m prin colțul de sud-vest și se ajunge pe marele grohotiș care se prelinge pe sub cele două portaluri. La jumătatea acestei pante în peretele din dreapta pe lângă care coborâm se deschid două mici guri de
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
tavanul Sălii de sub Poartă de care o leagă două puțuri. Ultima, "Galeria Y" începe câțiva metri mai la dreapta, este neinteresantă și se termină după 40 m. Atât era cunoscut de la E.Racoviță și R.Jeannel. În 1976 la gura avenului își face apariția Liviu Vălenașde la "Z" Oradea, cel mai "productiv" speolog al perioadei de glorie a speologiei române 1975-1990, descoperitor al câtorva sute de peșteri cu peste 100 km de galerii. Și nu venea singur, ci însoțit de un
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
martie 2000", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și ocupă o suprafață de 1 ha. (cunoscut și sub numele de „Avenul Independenței”) are o lungime totală a galeriilor ce însumează 1.125 m, și o denivelare ce se termină într-un sifon cu o adâncime de 286 m. și este inclus în Parcul Natural Apuseni. Aria protejată se află în Munții
Avenul din Hoanca Urzicarului () [Corola-website/Science/325555_a_326884]
-
adâncime de 286 m. și este inclus în Parcul Natural Apuseni. Aria protejată se află în Munții Bihorului (grupă montană a Munților Apuseni, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Occidentali) la o altitudine de 1.710 m. și reprezintă un aven activ cu o intrare în forma unei guri de peșteră. Avenul este încadrat în „clasa B” conform "Legii 462" din 18 iulie 2001, modificată și completată prin "Legea Nr.354" din 19 iulie 2006 și ale "Ordinului Ministerului Mediului și
Avenul din Hoanca Urzicarului () [Corola-website/Science/325555_a_326884]
-
Aria protejată se află în Munții Bihorului (grupă montană a Munților Apuseni, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Occidentali) la o altitudine de 1.710 m. și reprezintă un aven activ cu o intrare în forma unei guri de peșteră. Avenul este încadrat în „clasa B” conform "Legii 462" din 18 iulie 2001, modificată și completată prin "Legea Nr.354" din 19 iulie 2006 și ale "Ordinului Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor" din 22 iulie 2005 (privind clasificarea peșterilor).
Avenul din Hoanca Urzicarului () [Corola-website/Science/325555_a_326884]
-
este a doua peșteră că lungime din țară și cu siguranță foarte curând va trece pa locul unu, detronând Peșteră Vântului. Este formată din două unități distincte, Peșteră Mare din Valea Firei și Avenul din Poienița cunoscută și că Sistemul Humpleu. Peșteră este situată în Bazinul Superior al Someșului Cald, între Valea Firei și Valea Ponorului. Accesul în zona se face pe ruta Huedin-Mărgu-Rachițele-Doda Pilii. În septembrie 1984, clujanul Angelo Bulboaca a fost condus
Peștera cu apă din Valea Firei () [Corola-website/Science/318715_a_320044]
-
3. Sala de Dans (304/ 77/55 m), cu volumul de 480.000 m3. 4. Sală Dan Coman (242/73/23 m), cu volumul de 410.000 m3. Etajul activ este plin de marmite turbionare, lingurițe,gururi, stalactite, stalacmite, coloane. Avenul din Poienița este o succesiune de puțuri largi separate de mici târâșuri și meandre urmat de un sector de strâmtori și mici săritori iar în zona finală puțuri de mari dimensiuni, fiind dezvoltate în clopot sau pe fracturi. Urmează o
Peștera cu apă din Valea Firei () [Corola-website/Science/318715_a_320044]
-
ale peșterii. Studiul acestora este deosebit de important pentru paleoclimatologie. Este situată aproape de izvoarele Pârâului Orbului, afluent de stânga al Văii Seci. Accesul se face de pe Valea Telcișorului iar în subteran se pătrunde pe o galerie descendentă care debușează într-un aven îngust ce nu depășește 3m, dar are o adâncime de 44m. Jgheabul lui Zalion are 4.513m lungime iar adâncimea peșterii este de 303m. În cea mai mare parte peștera este foarte îngustă, pigmentată cu numeroase cascade. Formațiunile de peșteră
Tăușoare-Zalion (complex carstic) () [Corola-website/Science/313968_a_315297]
-
m, vizibilă tocmai din versantul apusean al Bucegilor, de o parte și cealaltă a potecii se află intrările în (dreapta, într-o mică depresiune de circa zece metri diametru, aflată cu 8 m mai sus de traseul marcat) și în Avenul de sub Babele (stânga, printre denivelările sterpe a ceea ce s-a dorit a fi pârtie de schi). este o cavitate formata ca urmare a tracțiunii exercitate de forța gravitațională asupra abruptului din apropiere. Astfel au apărut, în urma ruperii stratelor de rocă
Peștera de pe Piciorul Babelor () [Corola-website/Science/317282_a_318611]
-
teren a reprezentat-o studiul carstologiei, respectiv explorarea, cartografierea și cercetarea asupra peșterilor din Munții Apuseni, aproape necunoscute până atunci: Peștera de la Căput, Peștera Buciumul Sucit, Peștera Vântului, Peștera Vadu Crișului, Peștera Șura Mare, Peștera din Peretele Dârnini, Peștera Coliboaia, Avenul de sub Pietruța, Peștera Izvorul Tăușoarelor, Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști, Peștera Cetatea Rădesei, Peștera Pojarul Poliței, Peștera Scărișoara, Peștera Huda lui Papară, Vânătările Ponorului, Izbucul de la Cotețul Dobreștilor, Avenul de sub Colții Grindului, Peștera Gaura cu Muscă, Peștera Bolii, Peștera Neagră, Peștera
Marcian Bleahu () [Corola-website/Science/331489_a_332818]
-
Peștera Vadu Crișului, Peștera Șura Mare, Peștera din Peretele Dârnini, Peștera Coliboaia, Avenul de sub Pietruța, Peștera Izvorul Tăușoarelor, Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști, Peștera Cetatea Rădesei, Peștera Pojarul Poliței, Peștera Scărișoara, Peștera Huda lui Papară, Vânătările Ponorului, Izbucul de la Cotețul Dobreștilor, Avenul de sub Colții Grindului, Peștera Gaura cu Muscă, Peștera Bolii, Peștera Neagră, Peștera Ghețarul de la Vârtop, Avenul din Piatra Ceții, Peștera Calului, Peștera Bisericuța, Peștera din Dealul Cornului, Peștera Mică de la Vânătare, Peștera Dâlbina, Peștera Corobana lui Gârtău, Peștera V5, Peștera
Marcian Bleahu () [Corola-website/Science/331489_a_332818]
-
Izvorul Tăușoarelor, Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști, Peștera Cetatea Rădesei, Peștera Pojarul Poliței, Peștera Scărișoara, Peștera Huda lui Papară, Vânătările Ponorului, Izbucul de la Cotețul Dobreștilor, Avenul de sub Colții Grindului, Peștera Gaura cu Muscă, Peștera Bolii, Peștera Neagră, Peștera Ghețarul de la Vârtop, Avenul din Piatra Ceții, Peștera Calului, Peștera Bisericuța, Peștera din Dealul Cornului, Peștera Mică de la Vânătare, Peștera Dâlbina, Peștera Corobana lui Gârtău, Peștera V5, Peștera Poarta lui Ionele, Avenul din Șesuri etc. În 1976 coordonează un colectiv de autori care publică
Marcian Bleahu () [Corola-website/Science/331489_a_332818]
-
Peștera Gaura cu Muscă, Peștera Bolii, Peștera Neagră, Peștera Ghețarul de la Vârtop, Avenul din Piatra Ceții, Peștera Calului, Peștera Bisericuța, Peștera din Dealul Cornului, Peștera Mică de la Vânătare, Peștera Dâlbina, Peștera Corobana lui Gârtău, Peștera V5, Peștera Poarta lui Ionele, Avenul din Șesuri etc. În 1976 coordonează un colectiv de autori care publică lucrarea de referință "“Peșteri din România”," devenit unul dintre primele best-seller-uri științifice din România. Aceste cercetări, precum și tendințele științifice mondiale din anii ’60 în domeniul tectonicii plăcilor catalizează
Marcian Bleahu () [Corola-website/Science/331489_a_332818]
-
video clipului muzical "Cimitirul Eroilor";2006, realizator al filmului documentar : "Lecție de zbor" dedicat celor 100 de ani de la primul zbor reușit de Traian Vuia; 2007, producător independent prin Eliptic ( Firma de producție de filme) și realizator al documentarului "Te aven baxtale!"; 2009, realizator al filmului documentar "Stradă Eugeniu de Savoya"; 2011, realizator al filmului experimental:" Becul peticit sau autobiografia unei iluzii",- aplicație practică la teza de doctorat;2013, realizator și producător al filmului documentar "Grupul Sigma"; 2014, lansarea volumului "Becul
Gheorghe Șfaițer () [Corola-website/Science/331725_a_333054]