1,577 matches
-
debutul său în presă datează din 1960, când a relatat despre o tabără studențească. Trustului de Presă Agenda i s-a alăturat în 1993 și de atunci articolele sale, semnate Ioan Stanciu, au captat, cu o admirabilă prolificitate, interesul cititorilor avizi de evenimentele culturale. În urmă, o carieră respectabilă de jurnalist devotat vocației sale, dar și 6 volume de istorie culturală. În față, proiecte multe, legate mai ales de Uniunea Artiștilor Plastici din Timișoara, al cărei președinte este din 2002. „Iar
Agenda2004-10-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282141_a_283470]
-
diete, precum și metode de detoxifiere ale organismului. Mama are un ten extraordinar și își menține sănătatea cu ajutorul ceaiurilor”, a mai spus Marcel Toader, recunoscând că deși soția sa afirmă că ”ceaiurile sunt doar pentru bolnavi”, acum a devenit o consumatoare avida a acestor binefăcătoare licori.
Gabriela Cristea Toader și-a pus soțul să gătească () [Corola-journal/Journalistic/22923_a_24248]
-
bucuria cântecului natural intrat în „mântuitul azur“, logosabil, al hârtiei în care pulsează inima Poemului abia născut. Oglinda este cea care invidează, dialogic, la modul paradoxist, cum aflăm din al doilea text: Dialogul invidării de pe malul oximoronului, un dialog între Avid (bucuria corului de vrăbii) și Vid / oglindă. Textualizarea lui Ion Pachia-Tatomirescu este ludică, ironică, paradoxală, fără a fi pur parodică, altfel spus, doar simulacru. Dialogul paradoxist continuă între poemul născut și natura exterioară din care purcede și care nu-l
Elegii paradoxiste. In: Editura Destine Literare by Theodor Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_205]
-
celor care prind șerpi. Este vorba de un dezgust profund și de o iremediabila lipsa de iluzii. În același timp, însă, este vorba de o vitalitate ieșită din comun, pentru că numai cineva cu o asemenea vitalitate se ocupă de observarea avida a lumii, așa cum face tânără scriitoare. Imagini ale decrepitudinii, sunete dizarmonice, mirosuri dezagreabile - nimic nu-i scăpa acestei martore incomode. Mirosurile, în special, îi rămân cu o precizie dureroasă în memorie: "Primul meu contact cu orașul fusese marcat de mirosul
PROZATORI TINERI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17709_a_19034]
-
Pirandello, Cocteau, Aragon, Eluard etc. Prin Fondane cititorul anilor ^20 știa nu numai ce se întîmplă în fiecare moment în literatura europeană, ci și jocurile de culise, conflictele dintre scriitori... Autorul acestor comentarii se adresa unui public concret, prietenilor săi avizi de noutăți culturale. Fraze precum "Integral s^est proposé d^offrir dans ce numéro le grand ballet de la poésie française d^aujourd^hui" incită și acum, după atîta timp. Fondane se dovedește a fi un comentator extrem de lucid al avangardei
Alte privelisti în opera lui Fondane by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17726_a_19051]
-
observația concretă, vie, asupra lumii din jur", "interes maxim acordat vieții cotidiene, omului comun, atenție la culoarea langajului străzii, unghi comic, caragialesc, de contemplare a umanității, spirit ludic", "surprinderea argourilor epocii, al decupajului momentelor realiste din realitate", "ochiul sarcastic, nemilos, avid de scene grotești". Am recitit paginile lui Crohmălniceanu având sub ochi cea mai recentă carte a lui Ioan Lăcusta, În șoaptă, apărută la Editură "Cartea Românească". După ce a debutat la "Junimea" (e vorba, bineînțeles, de cenaclul bucureștean al lui Ov.S.
Contrapunct by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17908_a_19233]
-
Doinaș, I.D.Sîrbu, Ion Negoitescu, Dominic Stanca), încît aici părea a se recoagula vechea grupare literară, mai ales cînd poposea, în capitală, pentru cîteva frumoase zile, si Radu Stanca. Pierduseră nădejdea în renașterea Cercului, în condițiile date. Dar se căutau, avizi, unii pe alții, petreceau în discuții animate, isi împărtășeau gîndurile, îmboldindu-se reciproc într-o atmosferă de frățietate camaradereasca. Întîmplarea a făcut să-i cunosc pe atunci, pe unii dintre ei. Eram tînăr redactor la ESPLA din august 1955, unde
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
din capturi. Deși ne asigura că cele narate de el sunt autentice, ne dăm seama că nu-l putem crede nici pe el. Ca și în cazul lui Saleem Sinai, naratorul din Midnight^s Children, regăsim în Moraes Zogoiby povestitorul avid să înșire cuvintele tumultuos, neluându-si nici macar timpul necesar să răsufle. Prin Moraes, Rushdie devine un postmodernist al respirației oprite, al ultimei răsuflări, al expirației dinainte de exitus. Eroul sau simte că se apropie de moarte și, copleșit de povestea să
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
martor ocular, că s-a închegat și o altfel de comuniune, în proporții de masă. Am urmărit-o de curînd, în noiembrie 1998, la sediul din Piață Amzei al Alianței Civice, înconjurată de numeroși aderenți, oameni sărmani, loviți de necazuri, avizi să li se asculte pasul, convinși că numai aici pot afla un suport. Pentru ei chipul bun și frumos al poetei, dătător de speranțe, e fascicolul razei spre care se îndreaptă. De dimineață pînă seara, ea se consacră, însoțită de
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
Iertare sociologilor pentru această remarcă... N-am priceput deloc ce-nseamnă, în particular, a fi trădător, citind eseul lui Casamayor, ci doar am aflat că trădătorii sînt, îndeobște, inși cu un intelect foarte sofisticat, plasați în noduri centrale ale societății, avizi și capabili să obțină puterea. Și că, în fiecare din noi e un potențial trădător. Cine s-ar fi gîndit... Analiza semiotică pe care o face Traian D. Stănciulescu trădării e interesantă, o spun fără ironie, numai că nu are
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
cu stupida poetica a "realismului socialist" creând an consens cu orizontul de așteptare al lectorului vremii un veritabil "mit al literaturii". ăntr-o "complicitate fertila" - cum spunea unul dintre ei - cu cititorii prinși și ei an ănchisoarea unei realități dictatoriale și avizi de ficțiune, scriitorii anilor '60 au constatat că actul cultural, literar-artistic a preluat an societatea contemporană lor funcția compensatoare ("opium pentru popor") a credinței ăntr-o altă lume, mai bună și mai frumoasă. Kitsch-ului comunist al proiectului și programului terorizante
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
jurnal pe viață (le Journal d’un douteur), a unui scriitor-de-sineînsuș i (écrivain de soi-même). Cu timpul, desigur, am palpitat și la temele metafizice, dar, una peste alta, Cioranul „meu” este Scriitorul, cazul, Personajul, autorul Caietelor, și al corespondenței, cititorul avid de experiențe biografice din constelația Sissi - Madame du Deffand, atletul Exercițiilor de admirație, observatorul uman al bețivilor din Rășinari, pasionatul de tot ce va să zică nebunie, erezie, mistică în stare sălbatică, detracare, sfâșiere, ratare, spulberare, aporie, neant. Doamne, ce superbă antinomie
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2551_a_3876]
-
De ce nu cazi, tu, ploaie? De ce nu vii, furtună?»/ Mereu o vei vedea-o, mit straniu și fatal,// Cum își ridică ochii, ca omul lui Ovid,/ Spre-a cerului senină și-albastră nepăsare,/ Și, tremurând din aripi, cum gâtul ei avid/ Spre Dumnezeu l-îndreaptă, întins ca o mustrare!”
Trageți în lebede! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2554_a_3879]
-
impuls straniu, care-l face pe omul de azi să-și strângă casa în spate, ca melcul, și s-o ia încotro vede cu ochii”. Așa procedează toți protagoniștii ce par, de fapt, fețele aceleiași identități: un autor ce colecționează avid subiecte. În O bătaie în ușă, deși ne spune că vine pe insulă „să tac, să zac, să savurez eliminarea oboselii străvechi prin toți porii, atom cu atom, să urmăresc cum calmul balsamic îmi inundă mușchii și creierul”, cu toate
Robinson și Lolita by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2559_a_3884]
-
studentelor. Punctual fără abateri de la cursurile pe care le ținea la Facultatea de Filosofie, „Vasile Dem“, cum îl botezasem în virtutea morbului de prescurtare al argoului studențesc, avea tenta serioasă a mentorului venit să umple un uriaș orizont de așteptare, acea avidă curiozitate postdecembristă față de valori de care studențimea fusese privată pînă în 1989. Îl priveam cu toții ca pe un inițiat a cărui menire era să rupă plafonul de prostie dogmatică pe care marxismul îl așezase peste mințile profesorilor noștri. Mai mult
Apostatul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2469_a_3794]
-
reușit, a fost alcătuit de Iosif Katona și Anca Bunea. Concluzia: un spectacol grandios, debordând de energie juvenila bine pusă în valoare și îndrumata. Festivalul Mozart mi-a fortificat credință în școala muzicală a Clujului și în publicul sau mereu avid de cultură. Pentru încă o dată, divinitatea muzicii ne-a alinat sufletele însetate de pace și frumusețe.
Cluj - Festivalul Mozart by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/18186_a_19511]
-
a Elenei Ștefoi, și abordările poetelor, abordări pe care le suspectez de oarece sexism. în rest, cronicile lui T. Coșovei nu sunt altceva decât notații ale unui poet pe marginea scrierilor altor poeți, jocuri plăcute de cuvinte ale unui cititor avid de poezie, ce i-a acaparat gândurile și pe care o iubește cu disperare. Hotel Urmuz dovedește că, odată prins în aceste mreje, nimeni nu mai are scăpare. Traian T. Coșovei, Hotel Urmuz, Ed. Călăuza, Deva, 206 pag., f. p.
Un poet despre poeți by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16909_a_18234]
-
unei echipe profesioniste aflată în plină criză, cînd după succese repetate, nu mai poate evita eșecurile. Dincolo de interesele economice și politice inerente, în conflict sînt antrenați doi indivizi plasați într-o insolită opoziție sentimental-managerială. O tînără ambițioasă lipsită de scrupule, avidă nu atît de glorie cît de bani, proprietara clubului, personaj pentru care Cameron Diaz nu face prea multe eforturi ca să fie antipatică, ceea ce nu înseamnă că nu convinge și în clipele de reflecție cînd la opulentul birou al tatălui își
Lecția de morală by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16953_a_18278]
-
a citat pe Eugène Sue și Misterele Parisului pentru a-i caracteriza pe cei care-i invadaseră biroul, totul a fost grotesc și teribil... Răzvan Th. este personificarea Vidului împodobit cu cultură occidentală (franceză) - un gen de intelectual fără scrupule, avid de putere, juisor și cultivat, provenit direct din lumea levantină!" Cu aceeași sagacitate, dar și cu un sentiment al pierderii ireparabile este urmărită și descrisă ruinarea lentă, prin îmbătrânire, a lui Emil Cioran, a cărui minte ajunge să semene de la
România, mon amour by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17086_a_18411]
-
fiecare manifestare a vieții noastre de concert. Cu concursul dirijorilor Horia Andreescu și Cristian Mandeal, Orchestra de Cameră Radio a câștigat importante trepte de profesionalism; o face în beneficiul vieții noastre de concert, a muzicienilor înșiși, a unui public tânăr avid de întremare spirituală în compania muzicii bachiene. Nu este puțin lucru.
BACH al nostru cel de toate zilele by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17112_a_18437]
-
cărțile de indianistică ale lui Mircea Eliade) zbaterea întregii cugetări românești de aproape două secole. Un bun portret i se creionează lui T. Maiorescu, de numele căruia se leagă începuturile cugetării filosofice moderne românești, personalitate excelent dotată și care dorea avid spre europenismul nostru cultural-sociografic. Din păcate, așteptatele sale opere filosofice nu au fost produse, totul consumîndu-se, extraordinar de important, în spațiul literar-estetic și cultural și încă destul de puțină vreme. "Aceasta - constată amar autorul nostru - este o fațetă esențială, nu numai
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
ce a fundamentat unul dintre miturile noastre moderne - solidaritatea dezinteresată, ideală, patriotică -, trebuia, mai devreme sau mai târziu, să se clatine sub presiunea vântului recei realități. Geografia socio-economică românească se va dovedi infinit mai complexă decât se vedea prin ochii avizi de cunoaștere ai tinerilor noștri școliți la Paris. Ei, pașoptiștii, concretizau dorința de a fi a națiunii; rămânea să edificăm însă esențialul, anume capacitatea, putința, perseverența întru noua ființă, esențial deosebită de cea anterioară, și anume modernitatea instituțională și aptitudinile
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
eleganți, o va învăța manierele alese plimbându-o pe la simandicoasele rude și prietene uimite de "acest exemplar valah". Întoarsă la Curechi și la Arad, fetița precoce va resimți diferența socială dintre est și vest. Va fi prima "trădare" a eroinei avidă de carte și civilizație. Primul ei contact cu Bucureștiul va fi unul șocant... O rușine o va cuprinde văzând lumea din regat, atmosfera orientală. Ea care făcuse grădinița la Arad într-o casă de grof frumoasă ca un palat unde
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
a dat identitate lumii jazzului bucureștean începând cu anii '60. A descoperit și a format, a lansat talente tinere, a creat o emulație a acestora, a descoperit-o și a lansat-o pe Aura Urziceanu, a orientat gustul unui public avid de a cunoaște și altceva decât directivele culturnicilor ideologiei totalitare. Jazz-ul constituia pentru el o veritabilă insulă a libertății; prin jazz, Iancsi ne invita să fim, să ne simțim liberi. Serile prelungite de la "Mon jardin", pitorescul restaurant-terasă de pe Calea
Iancsi Körössy la București by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15701_a_17026]
-
fi "etc. Nu e momentul să dezbatem problema compromisului înnăscut. Deranjantă este bagatelizarea propriei mize. Dacă descoperi în Cuvinte potrivite compromisul și nu acolo unde trebuie, îți arunci în aer orice credibilitate. De ce e nevoie de o teorie a valahului avid de îmbogățire atunci cînd există texte evidente de compromis, în cazul Arghezi. Astfel de texte ne îndreptățesc să-l catalogăm pe Gheorghe Grigurcu drept mizantrop (un caz clasic), decît revizionist serios. Grigurcu a luptat pentru un adevăr din care nu
Revizionistul numărul unu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15725_a_17050]