364 matches
-
final bruma chemării înălțării spirituale, simplul lucru palpabil posedând transparența conștiinței, aflată în stare de inerție semipermanentă. Materia fără spirit, în pofida neînsuflețirii, reușește să ancoreze minți în mrejele-i, formând în numeroase cazuri caractere, după tipare care se pliază pe aviditate, dependență continuă, nesatisfacere prin limitarea la echilibru, atât de necesar în evoluția corectă. O dovadă a faptului că între granițele realității umane planul material izbândește în balansul dintre vizibil și invizibil, deși gândurile și logica în sine, prin care există
PRIVIND REALITATEA UMANITĂŢII DINCOLO DE CORTINE de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383529_a_384858]
-
și perfectă Oxford English. (Mult mai târziu, la o recepție dată de Ambasada Britanică, ambasadorul, de curând venit în țară, l-a întrebat de când se află în România, nedându-și seama că nu e englez.) La 15 ani citește cu aviditate Shakespeare care va rămâne unul din marii săi favoriți, bustul lui străjuindu-i biroul. Recita cu plăcere sonetele și fragmente din piese. ( La Capșa, Ion Barbu îl ruga să-i recite Ulalume de Edgar Poe pentru că el graseia și strica
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383014_a_384343]
-
i se părea că se cufundă În delir. Până În acea clipă, Își concentrase toată atenția asupra trupului chinuit. Privirea Îi alergă spre cufărul ferecat. Pe jos, dinaintea capacului deschis, zăceau foile pe care le zărise prima oară. Le culese cu aviditate, În timp ce constata că leacul miraculos dispăruse. Cel ce Îl ucisese pe spițer Îl sustrăsese, după ce Își executase macabra punere În scenă. Apoi trebuie că examinase foile, pe care Dante și le amintea legate, ordonat, cu o sforicică. Dezamăgirea Îi spori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Sunt hărțile meșterului Teofilo. Și el voia să dea o formă acestui secret, murmură ridicându-și privirea către perete. Desigur, cu mai puțină strălucire. Printre foi era una cu mult mai mare, Împăturită. O desfășură, iar poetul se aplecă cu aviditate peste harta ce i se arăta, pătată cu sângele pe care el Însuși Îl făcuse să curgă. Recunoștea imaginile pe care le studiase cu maestrul său, Brunetto. Forma lumii. Marea lucrare a lui Ptolemeu, transcrisă de o mână iscusită pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
ne monitorizează permanent. Pe Ei, tocmai acest moment Îi interesează. Mai bine spus, ceea ce urmează acestui moment febril și dramatic, Începând cu care vor putea avea În fața ochilor filmul propriului viitor. Sunt momente când, gândindu-mă la asta cu fireasca aviditate curioasă a fizicianului, mă bucur, totuși, că nu trăiesc situația ca om, pur și simplu. Să-ți cunoști viitorul - ce provocare, dar și ce oroare! Vă spuneam, scuzați digresiunea, că importantă nu este suprapunerea destinelor, ci altceva. Important e că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
a crescut și, Într-o zi, absolut, dar absolut din Întâmplare, a descoperit documentele pe care Sebastian Corbu, care nu prea dăduse crezare poveștilor Îndrugate de fratele său, le azvârlise neglijent În scrinul negru al familiei. Le-a parcurs cu aviditate și a aflat astfel despre tezaurul de la Rennes-le-Château și despre faptul că el nu e o simplă legendă, o poveste de adormit copiii romanțioși. Respectiv, că există cu adevărat și poate fi găsit - Îngropat, bineînțeles - În subsolul Centrului, unde abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
ureche atentă și un sfat rezonabil. Dna Strickland avea un adevărat dar al înțelegerii și compătimirii. Este o calitate de-a dreptul fermecătoare, dar adeseori cei care sunt conștienți că o au abuzează de ea. Căci există ceva diabolic în aviditatea cu care se năpustesc asupra nenorocirii prietenilor lor pentru a-și exersa dexteritatea. E o facultate care țâșnește din pământ ca petrolul dintr-un puț și cei plini de compătimire îi copleșește pe ceilalți cu o generozitate care adeseori le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
vibrațiile cutiei armonice, adâncită În miraculosul extaz al unor sunete pe care poate că nu le putea auzi. Lumina lumânării se asorta cu albul imaculat al părului ei, transformându-l Într-o cascadă de argint. Privirea lui Dante zăbovi cu aviditate pe chipul ei desăvârșit, În timp ce simțea cum inima Îi bate tot mai tare. Deodată, femeia Își ridică ochii și Îl văzu. Se ridică iute În picioare, ca și când s-ar fi temut de ceva. În mișcarea ei precipitată, instrumentul părăsit se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
de viață, Împărțită În sectoare ordonate, unde călugării cultivau ierburi medicinale pentru farmacia mânăstirii. Într-un colț, un lămâi mare Își Întindea crengile către umbra porticului, lângă o mică fântână gâlgâitoare. Arrigo se aplecă să bea o Înghițitură lungă, cu aviditate. Dante profită ca să i se adreseze istoricului. - Nu mă așteptam să te găsesc la o lecție despre originile lumii create. Te credeam mai curând interesat de forma secolului nostru. - Forma secolului, cum spui domnia ta, nu e decât consecința modalităților sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
doar să verific. Becker zâmbi: — Un polițist trebuie să se încreadă în instinct din când în când, zise el. Am recunoscut propria-mi retorică răsuflată: — Detectiv scoatem din tine, i-am spus. Își asculta plăcile de gramofon cu Gigli cu aviditatea cuiva care e pe cale să surzească, oferind și pretinzând la fel de puțină conversație precum un controlor de bilete de tren. Până acum, îmi dădusem deja seama că Hildegard Steininger era cam la fel de ermetică precum rezervorul unui stilou, și îmi închipuiam că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
să le... consume... Da, dragii mei, tocmai din această cauză cred că ar trebui să înțelegem că nu este atât de ușor să fii zeu. Nu e ușor să privești către stârpituri, să vezi cum fac rău conștient și cu aviditate și, totuși, să rabzi... să îi lași să se echilibreze singuri, făcând rău altora, apoi să încerci să îi îndrepți pe calea cea bună, cumva tot prin voința lor, chiar dacă poate că uneori te atacă și pe tine... Și rabzi
JUST LIKE THAT de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362997_a_364326]
-
lume, lucrând în tinerețe în minele de pe Valea Jiului. S-a retras la Sfânta Mânăstire Lainici și aici și-a dedicat viața slujirii lui Dumnezeu și studierii învățăturii creștine, în ciuda bolilor profesionale, pe care le căpătase în subteran. A citit cu aviditate multe și de toate și apoi a simțit nevoia să scrie. În ultimul capitol al volumului al zecelea dezvăluie că i s-a dat în mod minunat misiunea de a propovădui învățătura creștină într-o lume atât de debusolată și
OFERTĂ DE CARTE (25) FEBRUARIE 2017 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368603_a_369932]
-
mă machiez în liniște la fiecare oprire oripilând ceilalți participanți la trafic care se hlizesc la alții în mașină în loc să-și vadă de drum. Au privirea aceea absența care caută în gol un reper dar scanează în prelabil totul în virtutea avidității de control sau protecție, încă nu mi-am dat seama. Parchez în grabă într-un loc nepotrivit, îi îndes responsabilului de zonă cinci lei în buzunar și fug în clădire auzind în urmă asigurările lui că „și dacă vine poliția
CELULA MEA NEBUNA CONTINUARE IV de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348623_a_349952]
-
că sîntem singurul popor din lume care a scornit un dans dedicat sărutatului - perinița, la care se poate pupa oricine cu oricine. Năvlegii noștri din turism nu știu să profite de periniță, care poate fi acel brand căutat cu atîta aviditate azi. Sînt sigur că ar avea succes la turiștii străini. E un dans la limita decenței, care dezleagă toate inhibițiile. Indecent, deșucheat de-a dreptul, pare obiceiul tîrgului de sărutat, care s-a practicat în Țara Zarandului pînă în preajma celui
PUPATUL LA ROMÂNI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348186_a_349515]
-
mult timp l-am cunoscut pe Andrei, un tânăr scriitor entuziast. În primă fază, poate chiar prea entuziast. Mi-am dat seama că avea acea sclipire de geniu specifică marilor artiști și m-am hotărât, după ce i-am parcurs cu aviditate lucrările, să îl sprijin atât cât îmi va sta în putință. Am avut o primă întrevedere în apartamentul meu, la o cafea. „Vreau să ajung celebru, mai cunoscut decât Stephen King și mai bogat decât un director de companie”, mi-
UCENICUL de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350224_a_351553]
-
și perfectă Oxford English. (Mult mai târziu, la o recepție dată de Ambasada Britanică, ambasadorul, de curând venit în țară, l-a întrebat de când se află în România, nedându-și seama că nu e englez.) La 15 ani citește cu aviditate Shakespeare care va rămâne unul din marii săi favoriți, bustul lui străjuindu-i biroul. Recita cu plăcere sonetele și fragmente din piese. ( La Capșa, Ion Barbu îl ruga să-i recite „Ulalume” de Edgar Poe pentru că el graseia și strica
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
mai trăia ginerele lui, mi-a fost profesor. -Am multe amintiri cu Ionică, fiica cea mică a lui Gib. Am copilărit pe aceeași stradă. Ea îmi împrumuta cărțile lui taică-său. Interzise pe atunci de regimul comunist, le citeam cu aviditate! Apoi le-a luat casă și au fost mutați cu forța într-o locuința insalubra.” * M-am se uită la ceas. Era trecut de miezul nopții. Am stins calculatorul și m-am dus în dormitor. Țină adormise cu televizorul deschis
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A CINCEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356390_a_357719]
-
mult ca în școală despre mințile luminate ale genialilor noștri inventatori, cercetători, oameni de știință,etc. ... ca venind acasă să deschid Revista „CETATEA LUI BUCUR” ( http://cetatealuibucur.wordpress.com/ ) și să găsesc poemele tale, pe care le-am recitit cu aviditate, fiindcă m-am regăsit în slova lor. EVADAREA, a fost ca un vânt călduț de toamnă târzie, mi-a răscolit toate simțurile și m-a purtat în lumea fermecată a copilăriei de care tu-ți legi viața prin măiestre versuri
O, DRAGUL MEU GEORGE ! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355015_a_356344]
-
Spera Clara în a pune stăpânire pe emoții, pasiuni, sentimente? așa îmi suna precizarea ei. De la o vreme, încercând să-mi domolesc avântul și ghicind că încrâncenarea mea o distrează, îi zâmbeam lăsând a se vedea toți dinții. Urmăream cu aviditate formele, singurele care-i trădau neliniștea, extazul, tulburarea ce în fond făceau parte din iubirea dăruită fără rezerve! O iubeam în acele momente mai mult ca oricând, sau așa simțeam, trăiam fundamental iubirea. Simțeam până-n podul palmelor când mă țintuia
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE (INCLUDE UN NOU CAPITOL) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355121_a_356450]
-
proaste val, unii cad de oboseală și se “adaptează” acestui ev plin de stricăciune și neștiință de Dumnezeu, ignorând cu desăvârșire și uitănd de existența unui Creator. Rezultatul? Eșec la tot pasul! Devianță, infracționalitate, stări nondrept și de adrept, mereu aviditate după plăcere de moment, după averi și ranguri, și la final, singurătate și goliciune sufletească. Aceasta este calea fără Dumnezeu! Cui profită ca oamenii să nu se deștepte și să nu-și mai risipească viața în lucruri trecătoare? Diavolului și
DESPRE MÂNGÂIERE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1775 din 10 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369458_a_370787]
-
volubil în rest. Am luat eu inițiativa și am început să ne cunoaștem mai bine. De curiozitate cum l-ai dat pe brazdă? Mi-am scos chiloții după o ușă crăpată, special sub ochi săi. Și? M-a deflorat cu aviditate de îndată. Tot atunci am stabilit data căsătoriei. Cum? Ai absolvit facultatea virgină? Sper că nu ești economistă ca să cadă globul de pe sediul institutului. Te ții de glume! Ia spune, te-a văzut soțul în această ținută? Goală? Sper că
PISICUŢA MEA DULCE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352706_a_354035]
-
nr. 1164 din 09 martie 2014 Toate Articolele Autorului Eternele visări Intuind atmosfera neasemuit de pură a începutului de toamnă ce coborâse în peisajul străzii, Karl deschise larg fereastra camerei sale. Cu mâinile sprijinite de pervaz, începu să recepteze cu aviditate unduirile înviorătoare din văzduh, menite să alunge monotonia și nepăsarea din timpul verii și trezind sentimente de nostalgie ce dau sens preocupărilor și speranțelor. Adierile vântului, scuturând câte o frunză din umbrarele dese ale plopilor și teilor de pe bordura aleilor
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
de mirajul distanței pierde din vedere punctul! Aspirația exclude pasul și adoptă saltul, încât românul voiajează la Roma, Paris, Madrid, Londra, New York, Dubai... dar își lasă părăsiți părinții și ținuturile copilăriei. Își șterge din conștiință urmele și o încarcă de aviditatea bântuirii carnavalului planetar. Vin străinii să exploreze minunile Moldovei de Sus și se întorc la ei reconciliați cu natura pură, stăpână a universului, încărcați de plăcerea priveliștilor, de cunoașterea artei, tradițiilor, culturii țărănești, istoriei acestei părți de lume, recuperatoare a
MIHAI MĂLAIMARE. TEORIA GESTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353706_a_355035]
-
dăruită, trebuie să ți se și dea ceea ce dai de la inimă. Este dreptul ce ți-l ceri de la viață, pentru statornicie. Am admirat-o pe Andreea Răducan până să o întâlnesc, decât pe micul ecran și înțelegeam atunci că am aviditatea de pur și de ideal. Cred în puritatea admirației mai mult decât în puritatea aurului. O caut și o doresc pe prima. Am întâlnit-o acum! Matură, frumoasă, elegantă, inteligentă, generoasă, Andreea nu arată azi, chiar dacă, supusă ordinii universului, va
ANDREEA RĂDUCAN. SPIRITUL NU TRECE... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357443_a_358772]
-
care-l transmite: „a acționa”. TÂRGOVIȘTE, 14 MARTIE 2011 Născut în nordul României, în Bucovina, la Rădăuți, pe 29 ianuarie 1956. Mama, Minodora, este educatoare, tată, Ioan, este funcționar. Foarte repede descoperă în literatura un spațiu de libertate. Citește cu aviditate Kafka, Dostoievski, Camus, Poe, Lautreamont ... Îi plac foarte mult suprarealiștii, dadaiștii, povestirile fantastice, teatrul absurdului și al grotescului, poezia onirica și chiar teatrul realist anglo-saxon, pe scurt, îi place totul cu exceptia realismului socialist. Studiază la București filozofia și devine foarte
MATEI VISNIEC de CRISTI IORDACHE în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360709_a_362038]