253 matches
-
neschimbat, neîmpărțit și nedespărțit. În Neamul dacoromân naționalitatea este religia precreștină și creștin ortodoxă. Tocmai de aceea trăsătura de unitate a dacilor a fost și rămâne trinitară: limba-naționalitatea-religia monoteistă. Zbuciumul său tulburător s-a întețit în miza pentru așezarea unei axiologii spirituale ultime în filosofia Culturii Duhului: cea a teologiei creștin-ortodoxe, cea a mărturisirii existențiale și totale a Adevărului absolut în care sălășluiește dumnezeirea-umană a Mântuitorului Hristos. Gândirea, responsabilitatea și atitudinea sa militantă a spiritului său expres tradiționalist, profund, zelos și
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (V) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342755_a_344084]
-
Procesul instructiv - educativ, E.D.P. , București, 1995 ... 4. Cerghit,Ioan, Metode de învățământ, EDP, București, 1980 ... 5. Crețu, C Curriculum diferențiat și personalizat, Ed. Polirom, Iași, 1996 ... 6. Cristea, S, Dicționar de termeni pedagogici EDP, București, 1998 ... 7. Cucoș, C, Pedagogie și axiologie, Editura, Polirom, Iași, 1999 ... 8. Geissler, E.G, Mijloace de educație, EDP, București, 1997 ... 9. Hattie, John, învățarea vizibilă- Ghid pentru profesori, Editura Trei, București, 2014 ... 10. Illeris, Knud, Teorii contemporane ale învățării, Editura Trei, București, 2014 ... 11. I.T., Radu , Evaluarea
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
S., Fundamentele pedagogice ale reformei învățământului, Editura Didactică și Pedagogică, București,1994 ... 10. Chircev, E., Sisteme de educație muzicală, Editura MediaMusica, Cluj-Napoca, 2008 ... 11. Csire, Iosif, Educația muzicală din perspectiva creativității, Editura Univ. Muzică București 1998 ... 12. Cucoș, C., Pedagogie și axiologie, Editura Polirom, Iași, 1995 ... 13. Gârboveanu, M., Stimularea creativității elevilor în procesul de învățământ , Editura Didactică și Pedagogică, București, 1981 ... 14. Geissler, E.G., Mijloace de educație, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997 ... 15. Ghiduri de evaluare pe discipline, MEC-SNEE, 2000
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
nici nu ar mai putea constitui o prea mare mirare pentru nimeni dacă muzica lui Johan Sebastian Bach sau inegalabila creațíe literar-ziaristică eminesciană ar fi înlocuite definitiv cu răgetul inferior al instinctualizării decadente, plecând în analiza curentă de la faptul că axiologia timpului porno-istoric ocult, pe care îl parcurgem cu atâta încrâncenare și nesiguranță, își clădește cu insistență temelia (dintr-o, bineînțeles, uriașă eroare interpretativă a esențialității sâmburelui creaționist, dar și din necesitatea insalubră din punct de vedere moral a conceperii unui
NOUA CONJUGARE A VERBULUI „A FI” LA TIMPUL PREZENT AL ANTIVALORII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380921_a_382250]
-
cu răul dominant, a păcii cu haosul, a moralității cu opusul ei, a Iubirii cu sexul și perversiunile sale felurite, a Omului cu tehnologia, a Luminii cu întunericul etc. fac dimpreună referire directă la politica generală de distrugere programată a axiologiei prezente, în vederea instaurării unei alte noi ordini planetare (cu fățiș iz imperialist), unde statul în sine și națiunile ca atare nu mai reprezintă organisme vii, distincte, cu structură culturală și lingvistică omogenă, cu particularități esențiale și dinamici identitare complexe, ci
GLOBALIZAREA, UN MODEL EŞUAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380924_a_382253]
-
a naturii cu omul, cu a omului cu natura. (Din copilărie). Dacă la Coșbuc misterul și mitul este luminos, un fel de iubire între iluminism și mitologic, la Blaga poezia sa este străbătută de la un capăt la altul de o axiologie a misterului și există o apropiere dintre arhitectura sistemelor sale și o poezie sub forma reflexibilității. În misterium conceptul cedează simbolului și parasimbolului, devine "mut ca o lebădă". Din "turnul de fildeș"al aproximațiilor metaforice, Blaga emite în banda unor
FENOMENUL HIPERIONIC LA G.COŞBUC ŞI BLAGA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371202_a_372531]
-
safirului stimula introspecția, așa spuneau învățații spațiului sau, elementele însele se aflau într-o ordine determinată de numere simple, înconjurate încă de misterul necunoașterii fizico-chimice. Mai mult, această culoare se presupunea a se află pe poziții de frecvență majoră în axiologia culorilor de pe Celalalt Tărâm. În alte circumstanțe, într-o altă viață, știa să mânuiască pietrele, cum să le combine și să le folosească în diverse terapii, să stabilească reguli și principii ale chimiei, să citească tabele și liste ordonate în funcție de
VICE VERSA de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348857_a_350186]
-
medical în special. Lucrarea se intitulează sugetiv „Medicină și umanism, implicații geriatrice. Umanismul comunicării medic - bolnav adult și vârstnic”. Conjuncțiunea dintre concepțiile, opiniile deontologice ale autorilor se reflectă în cele cinci capitole ale lucrării și anume: I. Umanismul medicinii românești - Axiologie și praxiologie; II. Problematica socio-medicală a persoanelor de vârsta a treia, III. Comunicarea medic-bolnav adult și vârstnic. Implicații psihologice și terapeutice; IV. Comunicarea medic-bolnav în viziunea unor personalități de prestigiu ale Școlii medicale ieșene; V. Responsabilitatea actului medical. În lucrare
EXEGEZA ASUPRA LUCRARII MEDICINA SI UMANISM. COMUNICARE MEDIC-BOLNAV de GHEORHGE SCRIPCARU, MIOARA TINCA NAVROTESCU în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348969_a_350298]
-
rolul Școlii medicale ieșene în promovarea sensibilității umaniste, în general, și a umanismului medical în special. Lucrarea se intitulează sugetivConjuncțiunea dintre concepțiile, opiniile deontologice ale autorilor se reflectă în cele cinci capitole ale lucrării și anume: I. Umanismul medicinii românești - Axiologie și praxiologie; II. Problematica socio-medicală a persoanelor de vârsta a treia, III. Comunicarea medic-bolnav adult și vârstnic. Implicații psihologice și terapeutice; IV. Comunicarea medic-bolnav în viziunea unor personalități de prestigiu ale Școlii medicale ieșene; V. Responsabilitatea actului medical. În lucrare
EXEGEZA ASUPRA LUCRARII MEDICINA SI UMANISM. COMUNICARE MEDIC-BOLNAV de GHEORHGE SCRIPCARU, MIOARA TINCA NAVROTESCU în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348969_a_350298]
-
tancurile sovietice în țară nu-și avea rostul și folosindu-se de prietenia cu Gh. Gheorghiu Dej a încercat, și în beneficiu propriu, să fie un tartor absolut al universității clujene și să protejeze ce se mai putea salva din axiologia interbelică. Mulți istorici de azi de la Cluj sunt foști studenți și discipoli ai lui Constantin Daicoviciu. Ei sunt oameni de valoare, deoarece au avut ocazia să învețe istoria direct de la maestru. Dacă Daicoviciu mergea prin pușcării, astăzi marii istorici clujeni
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
parte a intervalului dintre cea de a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când Eminescu a trăit și a creat, și primul sfert al veacului XXI, când postmodernitatea apare ca o ciudată ieșire din timp și poziționare vădită împotriva axiologiei deja construite până în prezent, a lovit din plin structura ființei naționale, căreia Poetul i-a fost, în vremea lui, „sociologul” prin excelență, după Ilie Bădescu, al tipului de „precaritate ontologică” caracterizant. Un gen de precaritate întâlnit, de altfel, pretutindeni și
IDENTITATEA ASUMATĂ A POPORULUI ROMÂN de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377066_a_378395]
-
pe care o induce în tine imposibilitatea de a opta exclusiv în favoarea valorii și de-a apăra valoarea” (62). Or, dacă meritocrația este arhitema prozelor, dacă ea este, cum am spus, definiția ontologică a lumii artistice (fiindcă desemnează natura acesteia), axiologia e criteriul neclintit al cernerii celor ce se rețin în ansamblul creației și justificarea promovării (inclusiv estetice), iar excelența este forma social-artistică de manifestare, etica unui atare univers. Nu cred a exagera afirmând că pe aceste concepte, implantate adânc, vital
EUGEN DORCESCU, DESPRE MERITOCRAŢIE* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369253_a_370582]
-
D. C. Dănișor, I. Dogaru, Gh. Dănișor, op. cit., pp. 7-8. 3 H. L. A. Hart, op. cit., p. 19. 4 D. C. Dănișor, I. Dogaru, Gh. Dănișor, op. cit., p. 11. 5 C. Rotaru, op. cit., pp. 240-243. 6 M. Jean Vincent, Morale et Axiologie, în Semaine de synthese, Le droit, les sciences humaines et la philosphie, Librairie Philosophique J. Vrin, Paris, 1973, p. 264, apud. I. Craiovan, op. cit., p. 140. 1 Dănișor, Dan, Claudiu, Dogaru, Ion, Dănișor, Gheorghe, General Theory of Law, Publishing House
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Lon L. Fuller, op. quote., p. 5. 5 Mary Midgley, Origins of Ethics, vol. Treaty on Ethics, publisher P. Singer, p. 35. 6 Dănișor, Dan, Claudiu, Dogaru, Ion, Dănișor, Gheorghe, op. quote., pp. 7-8. 7 M. Jean Vincent, Morale et Axiologie, în Semaine de synthese, Le droit, les sciences humaines et la philosphie, Librairie Philosophique J. Vrin, Paris, 1973, p. 264, apud. I. Craiovan, op. quote. p. 140. 1 Dănișor, Dan, Claudiu, Dogaru, Ion, Dănișor, Gheorghe, Allgemeine Rechtswissenschaft (Teoria generală a
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
University Press, 1969, S. 5. 3 Dănișor, Dan, Claudiu, Dogaru, Ion, Dănișor, Gheorghe, op. cit., S. 7. 4 Lon L. Fuller, op. cit., S. 5. 5 Dănișor, Dan, Claudiu, Dogaru, Ion, Dănișor, Gheorghe, op. cit., SS. 7-8. 6 M. Jean Vincent, Moral und Axiologie, in Die Wochensynthese. Recht, Humanwissenschaften und Philosophie, (Morale et Axiologie, în Semaine de synthese, Le droit, les sciences humaines et la philosphie), Librairie Philosophique J. Vrin, Paris, 1973, S. 264, apud. I. Craiovan, op. cit., S. 140. ----------------------------------------------------------------------- RALUCA MUREȘAN Filosofia sistemelor
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Ion, Dănișor, Gheorghe, op. cit., S. 7. 4 Lon L. Fuller, op. cit., S. 5. 5 Dănișor, Dan, Claudiu, Dogaru, Ion, Dănișor, Gheorghe, op. cit., SS. 7-8. 6 M. Jean Vincent, Moral und Axiologie, in Die Wochensynthese. Recht, Humanwissenschaften und Philosophie, (Morale et Axiologie, în Semaine de synthese, Le droit, les sciences humaines et la philosphie), Librairie Philosophique J. Vrin, Paris, 1973, S. 264, apud. I. Craiovan, op. cit., S. 140. ----------------------------------------------------------------------- RALUCA MUREȘAN Filosofia sistemelor normative 4 1 Filosofia sistemelor normative Filosofia sistemelor normative Filosofia
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Regele Mihai I", București, 1945. BLAGA, Lucian, Aspecte antropologice, în Opere 11, Editura Minerva, București, 1988. BLAGA, Lucian, Ființa istorică, în Opere 11. BLAGA, Lucian, Automatul doctrinelor, în vol. Ceasornicul de nisip, Editura Dacia, Cluj, 1973. BOBOC, Alexandru, Etică și axiologie în opera lui Max Scheler, Editura Științifică, București, 1971. BOBOC, Alexandru, Heidegger și ontologia umanului, în "Revista de filosofie", 2/1978. BOBOC, Alexandru, Fenomenologia și științele umane, Editura Politică, București, 1979. BOBOC, Alexandru, Confruntări de idei în filosofia contemporană, Editura
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
1992. FLORIAN, Mircea, Introducere în filosofia istoriei, Editura Garamond, București, 1997. FOUCAULT, M., Cuvintele și lucrurile, traducere de Bogdan Ghiu și Mircea Vasilescu, Editura Humanitas, București, 1996. GEHLEN, A, Der Mensch, Berlin: Junker und Dunhaupt, 1940. GRÜNBERG, Ludwig, Hermeneutică și axiologie: proiectul unei ontologii a umanului, în vol. col. Ontologia umanului, Editura Academiei, București, 1989. GUEROULT, M., Renouvier et l'histoire de la philosophie, în "Revue de theologie et de philosophie", VI, 1967. GUISSARD, L., Mounier, Éditions Universitaires, Paris, 1962. GULIAN, C.
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
relației gândire-limbaj, București, Editura Academiei, 1989, p. 177. (A se vedea și ediția ultimă a acestei lucrări: Teoria formelor prejudicative, București, Editura Academiei Române, 2005.) 39 Kant, Anthropologie..., Paris, Librairie philosophique de Ladrange, 1863, p. 3. 40 Alexandru Boboc, Etică și axiologie în opera lui Max Scheler, București, Editura Științifică, 1971, p. 218. 41 Max Scheler, L'homme et l'histoire, p. 182. 42 Gheorghe Vlăduțescu, Ion Bănșoiu, Ion Goian, Antropologie, București, 1981, p. 34. 43 Cristian Petru, Ontologia umanului ca ontologie
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Association pour la Recherche Interculturelle (ARIC), cu sediul la Geneva (2001). Domenii de competență: filosofia educației, pedagogia culturii, educația religioasă, pedagogia generală. Este autorul a peste 120 de studii În volume colective și reviste de specialitate. Volume publicate: Pedagogie și axiologie (Editura Didactică și Pedagogică, 1995), Pedagogie (Editura Polirom, 1996; ediția a IIa revăzută și adăugită, 2002), Educația religioasă. Conținut și forme de realizare (Editura Didactică și Pedagogică, 1996), Minciună, simulare, contrafacere. O perspectivă psihopedagogică (Editura Polirom, 1996), Educația religioasă. Repere
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Schimbarea modului de gândire, reperarea unui alt sistem axial, Îndreptarea spiritului spre adevăr și lumină reprezintă potențialități ce merită Încercate, concretizate și continuate. Dacă nu total și dintr-odată, măcar secvențial și treptat. Salvarea din rătăcire este revendicată de o axiologie ce instaurează noul, ce propune un salt valoric, spre o nouă dimensiune ontologică, pe care o purtăm, chiar dacă nu suntem conștienți de acest lucru. Prin suspendarea stării de ambiguitate sau de rău, ne croim o altă existență, mult mai Înaltă
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
mioritique "826 qui génère leș valeurs et le style. En même temps, Blaga résume le sens de son entreprise créatrice, la tension dans laquelle îl conçoit et vit son œuvre. Îl identifie une spécificité du terroir roumain qui détermine l'axiologie et le style, en d'autres mots, " la roumanité " : Le village roumain de Blaga est de même nature que " l'espace mioritique " où îl se situe et dont le philosophe, à la même époque, définit la valeur dans son essai
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
două studii introductive, semnate de echipele de colaboratori - un fel de ghid de interpretare a lecturii. Primul dintre ele, „Cinci puncte de plecare În studiul sociabilității”, face o analiză a memoriei autobiografice, concretizată În diversele „istorii” din perspectiva unificatoare a axiologiei și epistemologiei. SÎnt identificate elementele care stau la baza discursului naratorilor, care dau sens și valoare vieții: direcționare, libertate, relații sociale, spațiu și timp. Pe măsură ce se dezleagă mecanismele memoriei, se conturează o identitate supusă mișcării În raporturile mereu schimbătoare dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
greu sunt posibil de demarcat cei doi termeni, atât ontogenetic, cât și filogenetic. Afirmația că „primordialitatea aparține deci valorii, procesul valorificator având a ține seama de aceasta și fiindu-i subordonat” (Pascadi, 1970, p. 22), ține mai mult de o axiologie formală. Totuși, după cum lasă ușor să se înțeleagă considerațiile de până acum despre natura, geneza și funcționalitatea axiologicului, noi am avut în vedere în primul rând valorile-substantiv (ca principii, idei), și nu valorile-atribut. Distincția expresională nu este un simplu subterfugiu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
circulație. În concepția lui Skinner (1971), înseși natura și substanța valorilor sunt reductibile la procesele de achiziție a acestora, în fapt la examinarea condiționărilor relevante ale mediului social. În acest fel, așa-numitele „judecăți de valoare”, considerate tradițional în afara științei - axiologia se ocupă de ele, dar nici ea nu poate răspunde la întrebarea de ce ceva este mai de dorit decât altceva -, ar fi explicabile prin știința comportamentului. Astfel, propoziția normativ-axiologică „Nu trebuie să furi”, prezentată ca o poruncă supranaturală sau, oricum
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]