252 matches
-
contrast, în Occidentul evoluat. Politică a conviețuirii, cooperării și negocierii Principiul identității de sine în cadrul modernității Societatea cunoașterii axiomatice; progres gnoseologic, politic și societal Teleologia istorică; societate a căutării de cale și de sine istoricistă Societatea cunoașterii recursive, reflexive. Multiculturalism Axiologie a drepturilor fundamentale (naturale) Drepturile la viață, libertate, egalitate, securitate, proprietate Aceleași drepturi, cu interpretări alterate și variabile Corectitudine politică Percepție asupra modernizării românești Forme fără fond Izomorfoze fără atractori Modernitate tendențială Tabel 9. Modernitate originară versus izomodernitate redempțională Concluzii
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Iluț (2001, p. 41) considera că orientarea valorică are un rol fundamental în formarea și ghidarea personalității. De asemenea, orientarea valorică este în legătură cu conceptul de morală. Pentru a explica interacțiunea dintre aceste concepte, P. Iluț afirmă că: "Ontogeneza moralei și axiologiei sinelui, concepția despre ceea ce este demn de urmat în viață, despre just și injust, despre bine și rău, adică orientarea axiologică în centrul căreia se situează morala constituie axul fundamental al sinelui" (ibidem). Cu toate acestea, ontogeneza orientării valorice nu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de la Antichitate până la evul modern: „Fiecare epocă, fiecare formă de organizare socială trece prin două faze: o fază de echilibru, ascensiune și optimism, care produce o literatură clasică; și o fază de dezagregare și nemulțumire, care produce romantism și realism”. Axiologia literară a lui S. este guvernată de criteriul etic, teoreticianul fiind convins că „valoarea literară [...] crește în raport cu valoarea ei morală”. Din coroborarea acestor determinări rezultă superioritatea clasicului, „product firesc al oricărei societăți sănătoase”. „Clasic”, adică „sănătos” moralmente și activ - iată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
D. C. Dănișor, I. Dogaru, Gh. Dănișor, op. cit., pp. 7-8. 3 H. L. A. Hart, op. cit., p. 19. 4 D. C. Dănișor, I. Dogaru, Gh. Dănișor, op. cit., p. 11. 5 C. Rotaru, op. cit., pp. 240-243. 6 M. Jean Vincent, Morale et Axiologie, în Semaine de synthese, Le droit, les sciences humaines et la philosphie, Librairie Philosophique J. Vrin, Paris, 1973, p. 264, apud. I. Craiovan, op. cit., p. 140. 1 Dănișor, Dan, Claudiu, Dogaru, Ion, Dănișor, Gheorghe, General Theory of Law, Publishing House
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Lon L. Fuller, op. quote., p. 5. 5 Mary Midgley, Origins of Ethics, vol. Treaty on Ethics, publisher P. Singer, p. 35. 6 Dănișor, Dan, Claudiu, Dogaru, Ion, Dănișor, Gheorghe, op. quote., pp. 7-8. 7 M. Jean Vincent, Morale et Axiologie, în Semaine de synthese, Le droit, les sciences humaines et la philosphie, Librairie Philosophique J. Vrin, Paris, 1973, p. 264, apud. I. Craiovan, op. quote. p. 140. 1 Dănișor, Dan, Claudiu, Dogaru, Ion, Dănișor, Gheorghe, Allgemeine Rechtswissenschaft (Teoria generală a
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
University Press, 1969, S. 5. 3 Dănișor, Dan, Claudiu, Dogaru, Ion, Dănișor, Gheorghe, op. cit., S. 7. 4 Lon L. Fuller, op. cit., S. 5. 5 Dănișor, Dan, Claudiu, Dogaru, Ion, Dănișor, Gheorghe, op. cit., SS. 7-8. 6 M. Jean Vincent, Moral und Axiologie, in Die Wochensynthese. Recht, Humanwissenschaften und Philosophie, (Morale et Axiologie, în Semaine de synthese, Le droit, les sciences humaines et la philosphie), Librairie Philosophique J. Vrin, Paris, 1973, S. 264, apud. I. Craiovan, op. cit., S. 140. ----------------------------------------------------------------------- RALUCA MUREȘAN Filosofia sistemelor
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Ion, Dănișor, Gheorghe, op. cit., S. 7. 4 Lon L. Fuller, op. cit., S. 5. 5 Dănișor, Dan, Claudiu, Dogaru, Ion, Dănișor, Gheorghe, op. cit., SS. 7-8. 6 M. Jean Vincent, Moral und Axiologie, in Die Wochensynthese. Recht, Humanwissenschaften und Philosophie, (Morale et Axiologie, în Semaine de synthese, Le droit, les sciences humaines et la philosphie), Librairie Philosophique J. Vrin, Paris, 1973, S. 264, apud. I. Craiovan, op. cit., S. 140. ----------------------------------------------------------------------- RALUCA MUREȘAN Filosofia sistemelor normative 4 1 Filosofia sistemelor normative Filosofia sistemelor normative Filosofia
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
în eminescologie, chiar cu ingerințe heideggeriene, dar cartea Svetlanei Paleologu-Matta va avea o soartă și mai contorsionată decât Eminescu Dialectica stilului (1984). Eminescu și abisul ontologic a fost, mai întâi, redactată în franceză, ca teză de docență, sub titlul Eminescu, axiologie poétique. Însă comisia de la Universitatea din Zürich nu-l cunoștea pe Heidegger, în jurul acestuia, altminteri, creându-se o atmosferă ostilă, fiind redus la "colaboraționismul" cu regimul nazist. A fost un șoc extraordinar pentru autoare. A intrat în tăcere față de comisie
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
asigură supraviețuirea unui popor, a speciei umane În ansamblul ei. Definirea creativității este dificilă datorită complexității fenomenului creației și a multitudinii abordărilor Întâlnite În literatura de specialitate, constituindu-se În subiect de cercetare pentru psihologi, pedagogi, psihanaliști, filosofi, esteticieni, sociologi, axiologi, antropologi, lingviști, economiști, fiecare dintre aceștia punând accentul pe dimensiuni diferite ale acesteia. „Asemenea cercetării, descoperirii, invenției, formulării și rezolvării de probleme, inovării etc., creație și proces de creație, proces creativ, creativitate, forță (respectiv activitate sau acțiune) creatoare și, tot
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
asigură supraviețuirea unui popor, a speciei umane În ansamblul ei. Definirea creativității este dificilă datorită complexității fenomenului creației și a multitudinii abordărilor Întâlnite În literatura de specialitate, constituindu-se În subiect de cercetare pentru psihologi, pedagogi, psihanaliști, filosofi, esteticieni, sociologi, axiologi, antropologi, lingviști, economiști, fiecare dintre aceștia punând accentul pe dimensiuni diferite ale acesteia. „Asemenea cercetării, descoperirii, invenției, formulării și rezolvării de probleme, inovării etc., creație și proces de creație, proces creativ, creativitate, forță (respectiv activitate sau acțiune) creatoare și, tot
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Îndoială, metodică, experiment și demonstrație) se consolidează prin credință (care aduce sensul adevărului, binelui, dreptății, iubirii, Înțelepciunii). 2. Valorile reprezintă „standarde sociale”, cadre socialmente constituite, cuprinzând semnificații atitudinale (interpretări generatoare de atitudini) prin care un „subiect axiologic”<footnote Termenul de axiologie provine de la cuvântul grecesc axia și are aceeași semnificație cu termenul valoare, de la cuvântul latin valor = prețuire. footnote>, (individ sau grup), se raportează la un „obiect oxiologic” („realitate”), oferind interpretarea (Înțelesul) prin care noi ne construim comportamentele diferențiate (atitudinale). Când
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
Association pour la Recherche Interculturelle (ARIC), cu sediul la Geneva (2001). Domenii de competență: filosofia educației, pedagogia culturii, educația religioasă, pedagogia generală. Este autorul a peste 120 de studii în volume colective și reviste de specialitate. Lucrări publicate: Pedagogie și axiologie (Editura Didactică și Pedagogică, 1995), Pedagogie (Editura Polirom, 1996; ediția a IIa revăzută și adăugită, 2002), Educația religioasă. Conținut și forme de realizare (Editura Didactică și Pedagogică, 1996), Minciună, contrafacere, simulare. O perspectivă psihopedagogică (Editura Polirom, 1996), Educația religioasă. Repere
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
și depășirii, Editura Univers, București, 1975. Macé, Marielle, Façons de lire, manières d'être, Gallimard, Paris, 2011. Mitchievici, Angelo, Decadență și decadentism în contextul modernității românești și europene, Editura Curtea Veche, București, 2011. Moutsopoulos, Evanghelos, Categoriile estetice. Introducere la o axiologie a obiectului estetic, traducere de Victor Ivanovici, Editura Univers, București, 1976. Nemoianu, Virgil, Îmblânzirea romantismului. Literatura europeană și epoca Biedermeier, traducere de Alina Florea și Sanda Aronescu, Editura Minerva, București, 1998. Nietzsche, Friedrich, Cazul Wagner, traducere și prefață de Alexandru
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
și "teatrul invizibil". Preludii la o teorie a dramei, Editura Didactică și Pedagogică, R. A., București, 1995). 65 Peter Brooks, op. cit., p. 36. 66 Ion Vartic, op. cit., p. 103. 67 Idem, p. 105. 68 Evanghelos Moutsopoulos, Categoriile estetice. Introducere la o axiologie a obiectului estetic, traducere de Victor Ivanovici, Editura Univers, București, 1976. 69 În sprijinul concepției sale despre melodramă ca "mod al excesului" (distincția dintre "mod" și "gen" fiind preluată de la Genette), Peter Brooks citează pe Eric Bentley (The Life of
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
acestei sensibilități la nivelul discursului interconfesional. Prima motivație ar consta în faptul că Ortodoxia nu a cunoscut o perioadă de înflorire a cugetării religioase similare scolasticii. Patristica constituie pentru Răsăritul ortodox singurul îndreptar al gândirii religioase. Chiar dacă Occidentul nu neagă axiologia patristică, se întreabă totuși de ce vreme de mai bine de zece veacuri învățătura Ecclesiei ortodoxe nu a mai cunoscut o minimă dezvoltare 4. Motivația reală a acestui mal entendu rezidă, potrivit teoriei lui Berdiaev, în structura de profunzime a vieții
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Chicago Press Mitchell, W.J.T. (1994), Picture Theory: Essays on Verbal and Visual Representation, Chicago, London, the University of Chicago Press Mungiu, Alină (1995), Românii după '89, București, "Humanitas" Mungiu-Pippidi, Alină (2002), Politica după comunism, București, "Humanitas" Mureșan, Valentin (2001), Axiologie și moralitate culegere de texte, București, Editura "Punct" Murphy, P. (1991), "The limits if symmetry: A game theory approach to symmetric and asymmetric public relations", în J.E. Grunig, L.A. Grunig (editori), Public Relations Research Annual, pp. 115-131, vol. 3, Hillsdale
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
greu sunt posibil de demarcat cei doi termeni, atât ontogenetic, cât și filogenetic. Afirmația că „primordialitatea aparține deci valorii, procesul valorificator având a ține seama de aceasta și fiindu-i subordonat” (Pascadi, 1970, p. 22), ține mai mult de o axiologie formală. Totuși, după cum lasă ușor să se înțeleagă considerațiile de până acum despre natura, geneza și funcționalitatea axiologicului, noi am avut în vedere în primul rând valorile-substantiv (ca principii, idei), și nu valorile-atribut. Distincția expresională nu este un simplu subterfugiu
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
circulație. În concepția lui Skinner (1971), înseși natura și substanța valorilor sunt reductibile la procesele de achiziție a acestora, în fapt la examinarea condiționărilor relevante ale mediului social. În acest fel, așa-numitele „judecăți de valoare”, considerate tradițional în afara științei - axiologia se ocupă de ele, dar nici ea nu poate răspunde la întrebarea de ce ceva este mai de dorit decât altceva -, ar fi explicabile prin știința comportamentului. Astfel, propoziția normativ-axiologică „Nu trebuie să furi”, prezentată ca o poruncă supranaturală sau, oricum
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Further evidence of an anxiety-buffering function of self-esteem”, Journal of Experimental Social Psychology, 29. Greenwell, J.; Dengerink, H. (1973), „The role of perceived versus actual attack in human physical aggression”, Journal of Personality and Social Psychology, 26. Grünberg, L. (1972), Axiologia și condiția umană, Editura Politică, București. Guagnano, G.A. (1995), „Locus of control, altruism and agentic disposition”, Population and Environment, 17. Harkins, S.; Petty, R. (1987), „Information utility and the multiple source effect”, Journal of Personality and Social Psychology, 52
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
65. Katz, D. (1960), „The functional approach to the study of attitudes”, Public Opinion Quarterly, 24 (2). Katz, E.; Lazarsfeld, F. (1955), Personal influence: The part-played by people in the flow of mass-communications, Free-Press, Glencoe. Kallos, N.; Roth, A. (1968), Axiologie și etică, Editura Științifică, București. Kapferer, J.N. (2002), Căile persuasiunii. Modul de influențare a comportamentelor prin mass-media și publicitate, comunicare.ro, București. Kardiner, A. (1939), The Individual and His Society, Columbia University Press, New York. Kohn, M. (1959), „Social Class and
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
prețuirea individului prin libertate și demnitate; 8) evidențierea distinctă a calităților umane, dincolo de simpla considerare mecanicistă sau reducționistă a personalității. De asemenea, nu trebuie uitat un interes deosebit pentru curentul și „fenomenul hippy”. Dacă respingerea acestor valori din aproape toată axiologia clasei mijlocii părea normală în anii ’50-’60, atunci ignorarea lor la nivel de individ, ca parte din sine, este amenințată foarte mult, din moment ce celor mai mulți oameni li se pare că ei greșesc când alții au dreptate - susținea reprezentantul umanismului psihologic
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Studii și documente, București, 1965; Tudor Vianu, Arta prozatorilor români, I-II, București, 1966; G. Călinescu, Ulysse, pref. edit., București, 1967, Gâlceava înțeleptului cu lumea. Pseudojurnal de moralist, I-II, pref. edit., București, 1973-1974, Aproape de Elada. Repere pentru o posibilă axiologie, București, 1985; Idei trăite. Carte de înțelepciune, București, 1968; Petru Dumitriu, Proprietatea și posesiunea, pref. edit., Cluj-Napoca, 1991, Cronică de familie, I-III, pref. edit., postfață Nicolae Manolescu, București, 1993; Budapesta literară și artistică, pref. edit., București, 1998; B. Fundoianu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289628_a_290957]
-
lumilor ficționale ajung să promoveze tipuri artistice ce vor fi regândite, remodelate cu aceeași frecvență numerică abia peste câteva sute de ani, în arealul postmodern. Cele două perioade par să se oglindească una în cealaltă aproape prin toate taxinomiile aplicabile axiologiei lor. Condiția socială și statutul auctorial al creatorilor îmbracă haine asemănătoare: filologii-bufoni de la curțile Florenței, Veneției ori Romei, care scriu ca să amuze, sunt puși, peste câteva secole și traversând Oceanul, în postura scriitorului de meserie, care produce și la propriu
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
structură și inițiativă cel puțin, de cei ce practicau această tehnică, sub diferite forme ale epicului, în Antichitate. Nici nu putea fi altfel, într-o perioadă al cărei tabel de valori, fie el și răsturnat pe alocuri, trimite declarat la axiologia perioadei anterioare menționate. În fața unui auditoriu dornic să-i asculte, anticii adăugau coordonatelor deja trasate ale povestirii (discursului, dialogului etc.) și câteva detalii picante, amuzante, menite, pur și simplu, să-i facă să capete ceea ce postmodernii numesc "priză la public
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
este alcătuit din termeni de sursă greco-latină, romanică, germanică, sanscrită etc. Se definește prin cel mai înalt grad de specialzare/abstractizare: apriori (a priori expresie latină "ceea ce precedă"), aposteriori (lat. a posteriori "din ceea ce urmează"), ataraxie (gr. a "fără" + "tulburare"), axiologie (gr. axio- "valoare"+ logos "cuvânt, teorie"), chiliasm (gr. chiliasmos "o mie"), cinicii (gr. kynikos de la kyos, kynos "câine"), cogito (lat. cogito "eu gândesc"), cosmogonie (gr. kosmos "lume, univers" + gonos "origine, naștere"), cosmologie (gr. kosmos "lume, univers" + logos "cuvânt,vorbire"), cvietism
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]