584 matches
-
92-97% din greutatea strugurelui și sunt compuse din 3 părți principale: pielița, pulpa și semințele. Pielița (epicarpul) este acoperită cu ceară (pruină) și la strugurii negri conține pigmenți roșii (antociani). Compoziția chimică a pielițelor: umiditate 7580% din greutatea pieliței, substanțe azotate 2-3%, zaharuri (pentozani) 0,5 - 1%, acizi organici 0,2-0,3%, taninuri catechinice mult mai fine decât cele din ciorchini (0,5-1%), materii colorante (flavone la strugurii albi, antociani și flavone la strugurii negri), arome primare terpenice și pirazinice, materii
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
bobului, cea mai importantă din punct de vedere tehnologic (80-92% din greutatea bobului). Compoziția chimică a pulpei, exprimată în g/kg must: umiditate 74%, zaharuri 150-250 g/L, acizi organici liberi 2-5 g%, săruri ale acizilor organici 3-10 mg%, substanțe azotate 0,5-1% , substanțe minerale 2-3 %. Atât la strugurii albi, cât și la cei colorați, culoarea pulpei, respectiv a mustului este alb verzuie sau galben aurie. Numai în cazul soiurilor tinctoriale (Alicante Bouschet, Gamay) și a unor hibrizi producători direcți, pulpa
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
ulcerații. f. Aglutinogenii sistemului ABO sunt prezenți în salivă la aproximativ 80% din populație. g. Mucusul este un produs în special de glandele sublinguale și submaxilare; determină vâscozitatea salivei, participă la formarea bolului alimentar și protecția mucoasei bucale; h. Substanțe azotate neproteice: uree, acid uric, creatinină; i. Substanțe neazotate: acid lactic, alcool etilic (în concentrație similară cu cea din sânge; test pentru aprecierea alcoolemiei util în medicina legală). 2.3.2. Mecanismul secreției salivare Mecanismul secretor al ionilor din salivă Un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
alcalinizarea mediului intracelular) și inhibării de către NH4+ a formării de ATP, prin abolirea gradientului de protoni necesar pentru fosforilarea oxidativă. Detoxifierea amoniacului produce uree, principalul metabolit al azotului. Ureea este hidrosolubilă, și astfel apare nevoia unui sistem de eliminarea substanțelor azotate hidrosolubile, dintre care mai fac parte și creatinina și acidul uric. Pe lângă funcția primordială de eliminare a deșeurilor metabolismului azotat, rinichiul mai îndeplinește o multitudine de funcții vitale. 21.1. Funcțiile rinichiului Funcții excretorii a. Excreția produșilor metabolismului azotat precum
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
ulcerații. f. Aglutinogenii sistemului ABO sunt prezenți în salivă la aproximativ 80% din populație. g. Mucusul este un produs în special de glandele sublinguale și submaxilare; determină vâscozitatea salivei, participă la formarea bolului alimentar și protecția mucoasei bucale; h. Substanțe azotate neproteice: uree, acid uric, creatinină; i. Substanțe neazotate: acid lactic, alcool etilic (în concentrație similară cu cea din sânge; test pentru aprecierea alcoolemiei util în medicina legală). 2.3.2. Mecanismul secreției salivare Mecanismul secretor al ionilor din salivă Un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
alcalinizarea mediului intracelular) și inhibării de către NH4+ a formării de ATP, prin abolirea gradientului de protoni necesar pentru fosforilarea oxidativă. Detoxifierea amoniacului produce uree, principalul metabolit al azotului. Ureea este hidrosolubilă, și astfel apare nevoia unui sistem de eliminarea substanțelor azotate hidrosolubile, dintre care mai fac parte și creatinina și acidul uric. Pe lângă funcția primordială de eliminare a deșeurilor metabolismului azotat, rinichiul mai îndeplinește o multitudine de funcții vitale. 21.1. Funcțiile rinichiului Funcții excretorii a. Excreția produșilor metabolismului azotat precum
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
ulcerații. f. Aglutinogenii sistemului ABO sunt prezenți în salivă la aproximativ 80% din populație. g. Mucusul este un produs în special de glandele sublinguale și submaxilare; determină vâscozitatea salivei, participă la formarea bolului alimentar și protecția mucoasei bucale; h. Substanțe azotate neproteice: uree, acid uric, creatinină; i. Substanțe neazotate: acid lactic, alcool etilic (în concentrație similară cu cea din sânge; test pentru aprecierea alcoolemiei util în medicina legală). 2.3.2. Mecanismul secreției salivare Mecanismul secretor al ionilor din salivă Un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
alcalinizarea mediului intracelular) și inhibării de către NH4+ a formării de ATP, prin abolirea gradientului de protoni necesar pentru fosforilarea oxidativă. Detoxifierea amoniacului produce uree, principalul metabolit al azotului. Ureea este hidrosolubilă, și astfel apare nevoia unui sistem de eliminarea substanțelor azotate hidrosolubile, dintre care mai fac parte și creatinina și acidul uric. Pe lângă funcția primordială de eliminare a deșeurilor metabolismului azotat, rinichiul mai îndeplinește o multitudine de funcții vitale. 21.1. Funcțiile rinichiului Funcții excretorii a. Excreția produșilor metabolismului azotat precum
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
și a proteinelor Majoritatea moleculelor de interes biologic absorb radiațiile electromagnetice din domeniul UV al spectrului electromagnetic. Moleculele de acid dezoxiribonucleic (ADN) și acid ribonucleic (ARN) sunt formate din lanțuri de nucleotide (o grupare fosfat, un zahar și o bază azotată). Cele cinci tipuri de nucleotide diferă numai în ceea ce privește baza azotată: adenină (A), citozină (C), guanină (G), timină (T) și uracil (U). Fiecare dintre cele cinci baze azotate prezintă spectre de absorbție ușor diferite, având maxime la diferite lungimi de undă
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
electromagnetice din domeniul UV al spectrului electromagnetic. Moleculele de acid dezoxiribonucleic (ADN) și acid ribonucleic (ARN) sunt formate din lanțuri de nucleotide (o grupare fosfat, un zahar și o bază azotată). Cele cinci tipuri de nucleotide diferă numai în ceea ce privește baza azotată: adenină (A), citozină (C), guanină (G), timină (T) și uracil (U). Fiecare dintre cele cinci baze azotate prezintă spectre de absorbție ușor diferite, având maxime la diferite lungimi de undă. Sunt prezentate lungimile de undă la care cele cinci baze
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
formate din lanțuri de nucleotide (o grupare fosfat, un zahar și o bază azotată). Cele cinci tipuri de nucleotide diferă numai în ceea ce privește baza azotată: adenină (A), citozină (C), guanină (G), timină (T) și uracil (U). Fiecare dintre cele cinci baze azotate prezintă spectre de absorbție ușor diferite, având maxime la diferite lungimi de undă. Sunt prezentate lungimile de undă la care cele cinci baze azotate din componența moleculelor de ADN și ARN prezintă maxime de absorbție. Într-o primă aproximație, spectrul
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
adenină (A), citozină (C), guanină (G), timină (T) și uracil (U). Fiecare dintre cele cinci baze azotate prezintă spectre de absorbție ușor diferite, având maxime la diferite lungimi de undă. Sunt prezentate lungimile de undă la care cele cinci baze azotate din componența moleculelor de ADN și ARN prezintă maxime de absorbție. Într-o primă aproximație, spectrul de absorbție al ADN-ului este media spectrelor celor patru baze azotate. Spectrele de absorbție, în domeniul UV, pot fi folosite pentru determinarea rapidă
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
de undă. Sunt prezentate lungimile de undă la care cele cinci baze azotate din componența moleculelor de ADN și ARN prezintă maxime de absorbție. Într-o primă aproximație, spectrul de absorbție al ADN-ului este media spectrelor celor patru baze azotate. Spectrele de absorbție, în domeniul UV, pot fi folosite pentru determinarea rapidă a concentrației și purității acizilor nucleici și proteinelor dintr-o soluție, cunoscând următoarele aspecte: cuantificarea acizilor nucleici se poate face pe baza absorbției probelor care conțin ADN sau
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
la compoziția solidă a organismului în proporție de 23,7 %, participând la procesele de oxidare celulară furnizoare de energie și fiind un acceptor de protoni. Azotul deține 12,85 % din substanța solidă a organismului uman, intrând în structura proteinelor, bazelor azotate, acizilor nucleici. Procentele din reziduul uscat reprezentate de celelalte microelemente sunt cuprinse în tabelul... Sodiul are o concentrație mai mare în lichidul extracelular decât în celule. Participă la polarizarea membranelor și deci la excitabilitatea tisulară și la menținerea echilibrului acido-bazic
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
în proporție de 90% din H2O, restul fiind reziduu uscat, din care substanțe organice 9% și substanțe anorganice 1%. Substanțele anorganice din plasmă: cloruri, fosfați, bicarbonați, ioni de sodiu, potasiu, calciu, magneziu, iod, clor. Substanțele organice se împart în substanțe azotate (proteice și neproteice) și substanțe organice neazotate: glucide, lipide și produșii lor de metabolism. Proteinele plasmatice. Concentrația proteinelor din plasma sangvină constituie o constantă fiziologică numită proteinemie. Limitele fiziologice ale proteinemiei sunt 6 și respectiv 8 g%. Nou-născutrul are o
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
nu conține fibrinogen. După ce și-au îndeplinit rolul fiziologic proteinel plasmatice sunt eliminate în tubul digestiv urmând a fi excretate prin materiile fecale, și doar în proporție redusă sunt catabolizate la nivel sangvin și tisular de către unele enzime specifice. Substanțele azotate neproteice din plasmă sunt în cantitate de 35 mg% (exprimate în azot) și provin din prelucrarea alimentele ingerate și din matabolismul proteinelor (uree, acid uric, ammoniac, creatină, creatinină, aminoacizi, plasmakinine, hormoni, glutation, pigmenți biliari). Substanțele organice neazotate se găsesc în
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
mare de atomi de carbon, de obicei acizi oleic, stearic și palmitic, lipoizi (fosfolipidele-lecitină, cefalină, sfingomielină, sfingolipide și cerebrozide), care sunt o combinație în care intră un ester al unui alcool cu acizi grași superiori, acid fosforic și o bază azotată, și steroli, care sunt esteri ai unor alcooli monovalenți aromatici cu acizi grași și care intră în structura colesterolului, hormonilor sterolici, acizilor biliari, vitaminelor D. Lipidele simple pot fi exogene (provenite din alimentație) sau endogene - sintetizate din glucide și din
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
K., 1992, MULEI, M.C. și col. 1993, PÂRVU,GH. și col. 1996, DUMITRU, M. 1996). Ureea sanguină (uremia),(mg/dl) reprezintă în cadrul profilului proteic un indicator calitativ de importanță deosebită. Valorile scăzute ale uremiei denotă un aport redus de substanțe azotate sau pierderi proteice din organism datorate leziunilor traumatice din timpul parturiției și hemoragiei postpartum. Majoritatea autorilor au constatat că, hipoazotemia ureică asociată cu hipoalbuminemie și hipoglicemie relevă un deficit de aport proteic (PAYNE și col. 1970, BOLWEY și col. 1973
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
conține prea multă cretă furajeră sau făină de oase. Aceasta se depune în rumen, ducând la perturbarea mișcărilor intestinale până la dispariția acestora. Tetania de iarbă apare la vacile cu producție mare de lapte datorită conținutului mare de potasiu și substanțe azotate din iarbă și conținutului redus de magneziu. Este o boală de adaptare și pentru a fi prevenită, trebuie făcută o trecere traptată de la regimul de hrană uscată la cel de pășune, care trebuie făcută în mimimum 8 zile, când pășunatul
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
ulcerații. f. Aglutinogenii sistemului ABO sunt prezenți în salivă la aproximativ 80% din populație. g. Mucusul este un produs în special de glandele sublinguale și submaxilare; determină vâscozitatea salivei, participă la formarea bolului alimentar și protecția mucoasei bucale; h. Substanțe azotate neproteice: uree, acid uric, creatinină; i. Substanțe neazotate: acid lactic, alcool etilic (în concentrație similară cu cea din sânge; test pentru aprecierea alcoolemiei util în medicina legală). 2.3.2. Mecanismul secreției salivare Mecanismul secretor al ionilor din salivă Un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
alcalinizarea mediului intracelular) și inhibării de către NH4+ a formării de ATP, prin abolirea gradientului de protoni necesar pentru fosforilarea oxidativă. Detoxifierea amoniacului produce uree, principalul metabolit al azotului. Ureea este hidrosolubilă, și astfel apare nevoia unui sistem de eliminarea substanțelor azotate hidrosolubile, dintre care mai fac parte și creatinina și acidul uric. Pe lângă funcția primordială de eliminare a deșeurilor metabolismului azotat, rinichiul mai îndeplinește o multitudine de funcții vitale. 21.1. Funcțiile rinichiului Funcții excretorii a. Excreția produșilor metabolismului azotat precum
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
ulcerații. f. Aglutinogenii sistemului ABO sunt prezenți în salivă la aproximativ 80% din populație. g. Mucusul este un produs în special de glandele sublinguale și submaxilare; determină vâscozitatea salivei, participă la formarea bolului alimentar și protecția mucoasei bucale; h. Substanțe azotate neproteice: uree, acid uric, creatinină; i. Substanțe neazotate: acid lactic, alcool etilic (în concentrație similară cu cea din sânge; test pentru aprecierea alcoolemiei util în medicina legală). 2.3.2. Mecanismul secreției salivare Mecanismul secretor al ionilor din salivă Un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
alcalinizarea mediului intracelular) și inhibării de către NH4+ a formării de ATP, prin abolirea gradientului de protoni necesar pentru fosforilarea oxidativă. Detoxifierea amoniacului produce uree, principalul metabolit al azotului. Ureea este hidrosolubilă, și astfel apare nevoia unui sistem de eliminarea substanțelor azotate hidrosolubile, dintre care mai fac parte și creatinina și acidul uric. Pe lângă funcția primordială de eliminare a deșeurilor metabolismului azotat, rinichiul mai îndeplinește o multitudine de funcții vitale. 21.1. Funcțiile rinichiului Funcții excretorii a. Excreția produșilor metabolismului azotat precum
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
ulcerații. f. Aglutinogenii sistemului ABO sunt prezenți în salivă la aproximativ 80% din populație. g. Mucusul este un produs în special de glandele sublinguale și submaxilare; determină vâscozitatea salivei, participă la formarea bolului alimentar și protecția mucoasei bucale; h. Substanțe azotate neproteice: uree, acid uric, creatinină; i. Substanțe neazotate: acid lactic, alcool etilic (în concentrație similară cu cea din sânge; test pentru aprecierea alcoolemiei util în medicina legală). 2.3.2. Mecanismul secreției salivare Mecanismul secretor al ionilor din salivă Un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
alcalinizarea mediului intracelular) și inhibării de către NH4+ a formării de ATP, prin abolirea gradientului de protoni necesar pentru fosforilarea oxidativă. Detoxifierea amoniacului produce uree, principalul metabolit al azotului. Ureea este hidrosolubilă, și astfel apare nevoia unui sistem de eliminarea substanțelor azotate hidrosolubile, dintre care mai fac parte și creatinina și acidul uric. Pe lângă funcția primordială de eliminare a deșeurilor metabolismului azotat, rinichiul mai îndeplinește o multitudine de funcții vitale. 21.1. Funcțiile rinichiului Funcții excretorii a. Excreția produșilor metabolismului azotat precum
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]