762 matches
-
în exces față de ionii de bismut, determinând complexarea acestora. 3.2.2.2 Obținerea halogenocomplecșilor prin reacții redox 1. Într-o eprubetă, în care s-au introdus câteva bucățele de staniu Sn, se toarnă 2 ÷ 3 cm3 soluție de acid azotic HNO3 concentrat și 2 ÷ 3 cm3 soluție de acid clorhidric HCl 2 N. Se încălzește eprubeta la flacăra unui bec de gaz. Se constată că din eprubetă se degajă vapori nitroși de culoare brun, ca urmare a oxidării în atmosferă
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
Cs[Ag2I3]↓ + (K + Cl) + (K + I) galben 3. Într-o eprubetă se introduc 2 ÷ 3 cm3 soluție de tetraiodobismutat de potasiu K[BiI4] (preparat anterior) și se adaugă câteva de picături de soluție de cinconină preparată în prezență de acid azotic. Se obține un precipitat portocaliu de tetraiodobismutat de cinconină. Reacția care are loc este următoarea: 3.3 Obținerea sulfocianurilor complexe 3.3.1 Considerații teoretice Sulfocianurile complexe sunt compuși coordinativi care conțin în sfera de coordinare ionul sulfocianură SCN (tiocianat
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
în roșu-violet, [etilendiaminotetraacetato (-4)]aluminat de sodiu Na[Al(edta)]. În cazul în care se folosește o sare de bismut, este posibilă acidularea soluției. După adăugarea azotatului de bismut Bi(NO3)3 în eprubetă, se acidulează cu soluție de acid azotic HNO3 până la pH = 1 ÷ 2. La adaosul a 2 ÷ 3 cm3 soluție de EDTA (Na2H2edta) 0,02 M, se constată apariția unei colorații galbene, ca urmare a formării [etilendiaminotetraacetato (-4)]bismutatului (III) de sodiu Na[Bi(edta)]. Reacțiile care au
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
cât mai largi. Acizii minerali și hidroxizii concentrați nu se aruncă în chiuvete. Acidul sulfuric diluat se prepară prin turnarea acidului sulfuric concentrat în vasul cu apă, și nu invers. Reacțiile care se efectuează cu substanțe toxice volatile (amoniac, acid azotic, fenol, formol, etc.) se vor executa sub nișă cu ventilația corespunzătoare. Măsurarea soluțiilor toxice nu se va face prin pipetare directă, și numai cu biurete, sau pipete automate. Pipetarea produselor biologice se va face cu pipete prevăzute cu filtru cu
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
după terminarea experimentului. Aparatele electrice vor fi folosite cu deosebită atenție astfel încât să fie evitate electrocutările, arsurile, incendiile, exploziile, etc; utilizarea lor nu se efectuează decât în prezența cadrului didactic, conducător de lucrare. Manipularea substanțelor toxice, caustice, corozive, inflamabile (acid azotic conc., acid clorhidric conc., acid sulfuric fumans, acid formic conc., amoniac conc., brom, anhidridă acetică, acid cromic, hidroxizi alcalini, cianuri, fenoli, derivați de arsen, plumb, mercur, argint, eter etilic, eter de petrol, cloroform, acetonă, alcool etilic, metilic, benzen, toluen, perclorați
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
reziduul anorganic rezultat prin oxidarea completă a unui substrat alimentar. Oxidarea completă (mineralizarea) poate fi realizată pe cale uscată prin incinerare în cuptor la 550-600 C (se evită pierderea compușilor volatili) sau pe cale umedă prin combustie cu amestecuri de acid sulfuric, azotic și percloric (cînd se urmărește determinarea diverselor elemente minerale). Compoziția cenușii variază în funcție de tipul substratului alimentar fiind un amestec de oxizi, fosfați, sulfați, silicați și cloruri a diverselor bioelemente. Conținutul mediu al cenușii în alimentele proaspete variază de la 0,0
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
soluția cloroformică acidă. La început apare o colorare galbenă care ulterior trece în albastru. XI.1.5. Identificarea vitaminelor E Principiul metodei Reacțiile chimice pentru recunoașterea vitaminelor E se bazează pe proprietatea tCoferolilor de a se oxida în prezența acidului azotic cu formarea unei culori roșii. Reactivi soluție uleioasă de vitamină E (vitamină farmaceutică 0,3 mg / 1 ml); acid azotic concentrat. Mod de lucru Se iau într-o eprubetă 10 picături de soluție uleioasă de vitamină E și se titrează
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
Principiul metodei Reacțiile chimice pentru recunoașterea vitaminelor E se bazează pe proprietatea tCoferolilor de a se oxida în prezența acidului azotic cu formarea unei culori roșii. Reactivi soluție uleioasă de vitamină E (vitamină farmaceutică 0,3 mg / 1 ml); acid azotic concentrat. Mod de lucru Se iau într-o eprubetă 10 picături de soluție uleioasă de vitamină E și se titrează cu acid azotic. Se încălzește și apoi se dezvoltă imediat o culoare roșie datorită apariției unui compus cu structură chinonică
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
unei culori roșii. Reactivi soluție uleioasă de vitamină E (vitamină farmaceutică 0,3 mg / 1 ml); acid azotic concentrat. Mod de lucru Se iau într-o eprubetă 10 picături de soluție uleioasă de vitamină E și se titrează cu acid azotic. Se încălzește și apoi se dezvoltă imediat o culoare roșie datorită apariției unui compus cu structură chinonică. Metoda este rapidă dar are dezavantajul că este pozitivă și cu produși de oxidarwe ai tCoferolilor, în schimb este interferată de substanțele cu
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
stabili coeficienții stoechiometrici ai fiecărui sistem redox, prin cele două metode: metoda electronică și iono-electronică. după efectuarea fiecărei reacții se vor nota schimbările observate pe baza cărora se va explica sensul desfășurării reacțiilor redox analizate. Proprietățile oxidante ale HNO3. Acidul azotic, HNO3, are caracter oxidant pronunțat. Capacitatea oxidantă a HNO3, depinde de concentrația acestuia și de temperatură. Astfel HNO3 se poate reduce la : NO2, N2O3, NO, N2O; N2, iar la diluție foarte mică, în reacția cu Zn, până la starea de oxidare
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
unui bec de gaz. Prin arderea sulfului se observă o flacără albastră și se simte mirosul înțepător de bioxid de sulf - gaz incolor. -Încălzind la fierbere, într-o eprubetă 2-3mL HNO3 concentrat cu puțină pulbere de sulf, se reduce acidul azotic la monoxid de azot și se oxidează sulful al acid sulfuric. Încălzind într-o eprubetă sau balonaș 3-4 mL H2SO4 concentrat cu puțină pulbere de sulf, se observă consumarea sulfului și se simte mirosul înțepător de bioxid de sulf degajat
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
stabili coeficienții stoechiometrici ai fiecărui sistem redox, prin cele două metode: metoda electronică și iono-electronică. după efectuarea fiecărei reacții se vor nota schimbările observate pe baza cărora se va explica sensul desfășurării reacțiilor redox analizate. Proprietățile oxidante ale HNO3. Acidul azotic, HNO3, are caracter oxidant pronunțat. Capacitatea oxidantă a HNO3, depinde de concentrația acestuia și de temperatură. Astfel HNO3 se poate reduce la : NO2, N2O3, NO, N2O; N2, iar la diluție foarte mică, în reacția cu Zn, până la starea de oxidare
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
unui bec de gaz. Prin arderea sulfului se observă o flacără albastră și se simte mirosul înțepător de bioxid de sulf - gaz incolor. -Încălzind la fierbere, într-o eprubetă 2-3mL HNO3 concentrat cu puțină pulbere de sulf, se reduce acidul azotic la monoxid de azot și se oxidează sulful al acid sulfuric. Încălzind într-o eprubetă sau balonaș 3-4 mL H2SO4 concentrat cu puțină pulbere de sulf, se observă consumarea sulfului și se simte mirosul înțepător de bioxid de sulf degajat
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
va fi suficientă, adică să acopere aceste substanțe chiar în cazul spargerii recipientului din sticlă. Se va avea grijă pentru menținerea în stare bună a etichetelor de pe ambalaje. Se preferă etichetele parafinate. Principalele substanțe corozive sunt: acid acetic concentrat, acid azotic concentrat, acid clorhidric concentrat, acid sulfuric concentrat, acid clorosulfonic concentrat, acid fluorhidric concentrat, acid formic concentrat, amestecuri de acizi, aldehida acetică, azotat de argint, perhidrol, amoniac concentrat, anhidrida acetică, brom, sulfura de sodiu, sulfura de potasiu, hidroxid de sodiu sau
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
soluției formate scade cu 2,299% față de masa substanțelor intrate în reacție și crește cu 16,438% față de masa acidului reacționat, să se identifice metalul și acidul. 11 Se tratează 2,1 g litiu cu 50 g soluție de acid azotic de concentrație 25,2%. Se cer: a) compoziția procentuală a soluției obținute; b) cantitatea de reziduu obținută la uscarea la sec a soluției și calcinarea produsului rezultat. 12 Într-o uzină clorosodică se supune electrolizei cu catod de mercur o
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
telurul, cu azotul și fosforul, cu arsenul și stibiul, cu carbonul. Reacționează ușor cu apa (beriliul și magneziul doar la cald) și cu acizii minerali. Beriliul se dizolvă doar în acid clorhidric și acid sulfuric concentrat, pasivându se în acid azotic; în schimb, se dizolvă în alcalii. Ca și metalele alcaline, reacționează cu alcoolii. Metalele alcalino-pământoase, spre deosebire de metalele alcaline, formează un număr mare de săruri greu solubile, precum fluorurile, carbonații, oxalații, sulfații, fosfații, cromații etc. Sărurile solubile, în stare solidă, se
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
normale), se cer: a) să se scrie ecuațiile reacțiilor chimice; b) compoziția procentuală a aliajului. 9 55,8 g amestec format din carbonat de magneziu, carbonat de bariu, oxid de calciu și oxid de stronțiu a fost dizolvat în acid azotic, degajându-se 6,72 L gaz (măsurat în condiții normale). La tratarea soluției obținute cu sulfat de sodiu s-au format 63,2 g precipitat. Dacă, însă, soluția obținută anterior este diluată foarte mult și tratată cu soluție de hidroxid
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
halogenii, cu sulful. Cu azotul reacționează doar aluminul, celelalte formând azoturi. Reacționează cu fosforul. Numai aluminiul reacționează cu carbonul. Aluminiul, galiul și indiul nu descompun apa, dar amalgamul de aluminiu reacționează cu apa la rece. Reacționează cu toții acizii, cu excepția acidului azotic: aluminiul se pasivează în prezența acestui acid, iar galiul reacționează foarte slab. Aluminiul și galiul se dizolvă în alcalii. O caracteristică importantă a aluminiului este afinitatea sa mare pentru oxigen, motiv pentru care este utilizat la obținerea metalelor din oxizii
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
de concentrație 25%. Se cer: a) să se identifice metalul; b) să se calculeze cantitatea de sare formată în reacție. 8 O bucată de galiu cu masa de 7 g se dizolvă într-un amestec format din soluție de acid azotic de concentrație 10 N și soluție de acid clorhidric de concentrație 21,9%. Se cer: a) cantitățile de soluții acide utilizate; b) masa de compus formată în soluție; c) volumul de gaz degajat, dacă este captat într-un vas aflat
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
devenit 0,02 M. Să se determine natura metalului din care este confecționată plăcuța. 11 3,03 g azotat anhidru pur este redus cu aluminiu în mediu alcalin până la amoniac. Gazul obținut este barbotat în 60 cm3 soluție de acid azotic de concentrație 2,5 N. Pentru neutralizarea excesului de acid s-au folosit 30 cm3 soluție de hidroxid de potasiu de concentrație 4 M. Să se identifice azotatul. 12 Să se calculeze cantitatea de aluminiu și cantitatea de minereu necesare
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
atacă staniul cu degajare de dioxid de sulf și formare de săruri la stări de oxidare inferioare, iar acizii concentrați dizolvă acest metal cu degajare de dioxid de sulf și formare de săruri la stări de oxidare superioare, în timp ce acidul azotic fumans pasivează staniul. Germaniul reacționează doar cu oxoacizii, cu formare de dioxid de germaniu, degajându-se un gaz corespunzător nemetalului care a generat acidul respectiv. Toate aceste metale se dizolvă în baze tari, cu formare de hidroxocombinații în soluție (staniul
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
sulfurii mixte din minereu: = 778 se calculează masa de sulfură mixtă din care s-a preparat germaniul: = 1945 kg Aceasta permite calcularea purității minereului prelucrat: = 77,8% 2 Se tratează 21,9 g germaniu cu un amestec în care acidul azotic și acidul sulfuric se află în raport masic 3:7. Se cer: a) să se scrie ecuațiile reacțiilor chimice; b) cantitatea de acizi consumată; c) compoziția procentuală a gazelor rezultate (în procente volumice); d) masa de argirodit cu 35% steril
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
Reacțiile chimice care au loc la tratarea germaniului cu amestecul de acizi sunt următoarele: 3 Ge + 4 HNO3 = 3 GeO2 + 4 NO↑ + 2 H2O Ge + 2 H2SO4 = GeO2 + 2 SO2↑ + 2 H2O b) Fie a numărul de moli de acid azotic și b numărul de moli de acid sulfuric. Luând în considerare masele molare ale celor doi acizi: = 63 = 98 raportul între masele celor doi acizi se poate scrie: Se calculează cantitatea de germaniu care reacționează cu fiecare acid: = 219a (g
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
1 g/cm3). 13 La încălzirea azotatului de plumb (II) rezultă 4,6 cm3 hipoazotidă lichidă. Se cer: a) cantitatea de azotat de plumb supus descompunerii, dacă densitatea hipoazotidei este 1,45 g/cm3; b) cantitatea de soluție de acid azotic de concentrație 10% cu care s-a preparat azotatul de plumb; c) masa de galenă cu 40% impurități din care s-a obținut electrolitic plumbul din care s-a preparat azotatul. 14 Se supun oxidării 13 g acetat de plumb
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
Stibiul și bismutul sunt stabile în aer, reacționând cu oxigenul doar la cald. Reacționează cu halogenii. La temperaturi foarte ridicate interacționează cu apa, însă nu reacționează cu hidracizii sau acidul sulfuric diluat. Reacționează cu acidul sulfuric concentrat, iar cu acidul azotic concentrat reacționează în mod diferit - stibiul formează oxidul, pe când din bismut rezultă sarea. Sunt, însă, atacate de apă regală. Având afinitate mare pentru sulf, formează sulfuri stabile în mediu acid, astfel că la cald reacționează cu hidrogenul sulfurat. Tipic stibiului
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]