240 matches
-
viața lui) Îl iubește sau ba și pentru asta Îi smulge (vieții) petalele rînd pe rînd ca să ajungă cît mai repede la ultima dovada. Face asta bîțÎinduși picioarele, relaxat, aproape inconștient că se află mereu pe buza prăpastiei. cîte-o petală bîțÎind picioarele - buza hăului M-am străduit mult să concentrez totul În aceste puține cuvinte care trimit la sau sugerează măcar despuierea margaretei, o atitudine senin nepăsătoare și așezarea pe marginea prăpastiei. Nu știu dacă și altora li se par suficiente
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
frați, ce nesigur! refuzi să stai pe scaunul de alături, blond palid ca și mama, cu toate că veniți de la mare, tatăl pe măsură, mustața, rămîneți în picioare, după trioul familial o relație bunică-nepot, eu mă duc să fumez și tu bîțîie din picioarele grase! ea ți se alătură, veteranul Virtutea Militară, nu doar insignă de combatant, luceafărul de ziuă peste linii, nu este soră-ta, întreabă dacă ai mașină, sîntem veri! în cîteva minute știm la ce este bun luceafărul și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
în prezent, Tîrgu Frumos amfiteatru de case de mahala, frontonul gării, parabolica strînge liniile, dar voi v-ați luat bilet? eu am venit cu nașu', 3,50, noi am dat 4,60! vine și controlează, supraveghează coada cît se mai bîțîie pe noapte, lăsată liberă pe cît de țeapăn axul, aschimodia de Sîrca s-a tras la dos, luciul șinelor de dus, transport special, în rînd cu cel de energie, cu cel pe conductă, confirmă nor de lumină difuză, deasupra strat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
vieții nu poate fi decît folclorică, Sofia Vicoveanca! clipa ce va urma rămîne tot surpriză, tema fatală jertfa pentru copii, crește tatăl mîinii scriitoare, întîi s-o adorm, da! doarme cît trei sferturi de banchetă, tocmai cea mică e trează, bîțîie din picior lîngă mama, gata, piticul meu frumos! ți-e cald? pune mîna la ochi! Adjud, cel mai urît mi-e cînd oprește în stații! bărbații iuți neputințe ale sufletului, băi, du-te-n p... mea, spune-i c-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
vedeam cântându-l în ruptul capului. — De ce? Nu știu, e parșiv. E scurt, dar te seacă de forțe. E verism, iar eu voiam să îmi păstrez încă ductilitatea în glas. Când începi să tragi în Cavalleria și alte alea, îți bâțâie vocea. — Bine, dar și Fedora e verism... — E scrisă bine. Nu-ți omoară vocea. La fel și Principessa de Bouillon din Adriana Lecouvreur. A fost unul dintre cele mai frumoase roluri pe care le-am făcut și mi-a părut
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
adevărată harababură. Înzestră însă liceul cu laboratoare de fizică, chimie, cu un atelier de tâmplărie și mobilier modern. Larisa, tânăra sa soție, întârzia mereu la ore: predând un soi de română, ea se juca cu călămările celor din prima bancă, bâțâindu-se înainte și înapoi. Fiu de colonel deblocat care preda matematica la gimnaziu, Petrică Cojocaru, coleg de clasă cu Labiș, ținea creionul perpendicular pe fusta Larisei. Bănuindu-i intențiile, ea îi culca creionul pe bancă. Netulburat însă, băiatul relua tentativa
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
o alesese cea mai mică dintre surorile tatei, care picta. Nouă, copiilor, ruda aceasta ne dăruise două marionete zugrăvite pe bucăți de carton: un Pinocchio și o Alba ca Zăpada, blondă și cu ochi albaștri. Dacă le trăgeai de sfori, bâțâiau din mâini și din picioare. Gravi, atât bunicul cât și bunica se bucurau la vederea noastră; după întâmpinare își vedeau însă de treburi, pe noi lăsându-ne să facem ce știam noi mai bine. Bunica le supraveghea pe fete, care
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
-nceput să se sclifosească. Era o priveliște oribilă. Mi-amintesc că mi-a povestit o dată cum i-a făcut propuneri un homo, oferindu-i douăzeci de dolari. Bill a refuzat, zicînd: „Nu cred că ai fi foarte satisfăcut”. Și-a bîțÎit șoldurile descărnate. „Ar trebui să mă vezi gol”, a zis. „Zău că sînt drăguț.” Una dintre cele mai scîrboase teme de conversație a lui Bill consta În buletine informative amănunțite despre starea intestinelor lui. - CÎteodată se face-n așa hal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
inima (ți-o mănîncă strigoii), bea sînge de cocoș negru. (Gh.F.C.) Cocoșul vestește cum va fi vremea. (Gh.F.C.) Codiță Dacă copilul născut are codiță după cap, copilul următor va fi fată. Codobatură Cînd cineva vede întîi codobatura dînd din coadă, bîțîie și el ca ea toată vara. Cofă Cînd îți iese cu cofa plină înainte, îți merge bine; cînd îți iese cu cofa goală, îți va merge rău. Cînd îți iese cu cofa goală înainte, ai să umbli bătut. Colac în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
doare în piept și în spate; te vindeci dacă te ungi cu untură de porc de la Ignat [Sf. Ignatie, 20 decembrie]. Femeii care are dinții din mijloc din falca de sus depărtați îi placeă Femeia care merge legănîndu-se, care se bîțîie, nu prea e poamă bună. Printre oi nu trebuie să umble muiere, că nu le merge bine. Fereastră Unde-i copil mic în casă, trebuie noaptea astupate fe restrele, ca să nu fure cineva somnul copiilor. Se crede că pe timpul cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
În societatea noastră, bărbații sunt învățați încă de la cele mai fragede vârste că expresiile tristeții, ca plânsul sau văicărelile sunt pentru fete și pentru răzgâiați... Astfel, când un băiețel cade și rana trebuie dezinfectată, unii părinți spun: „Nu te mai bâțâi atât, nu ești fată...”. Probabil că bărbații își exprimă mai puțin durerea pentru că au fost învățați să se stăpânească. Bărbații s-ar simți obligați să afișeze un aer stoic ca răspuns la durere (Miaskowski, 1999), mai ales în prezența femeilor
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
sînt private și n-au dreptul decît la 12 fețe de masă. Taxa este amețitoare și multe au dispărut în ultimii ani. Intrăm într-o încăpere mare, cu puține mese și pe fondul unei muzici care te făcea să-ți bîțîi fundul involuntar. Ne așezăm la o masă curată, ceva mai departe de o formație extrem de antrenantă. Rafael este surprinzător de bine dispus și gata să mă învețe o mulțime de chestii despre Cuba. Aia (arată spre formație) este o "charanga
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
această corcitură hibridă, monstruoasă și bestială, cunoscută îndeobște sub denumirea empirică de "Om". Doamna dirigintă, deportată, studentă în anul al cincilea la medicină, a sesizat situația îngrozitoare în care mă aflam. Tremura carnea pe mine de rușine; începusem să mă bâțâi, zgâlțâit din străfundurile ființei de spasme viscerale. Mă înăbușeam. Doamna încerca să-mi ușureze supliciul. Ei Boris, ce spui tu, cum ți-a mâncat mălaiul? Văd că ești întreg și teafăr, văd că trăiești. Argumentul a trecut pe lângă el fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
o mai zbârcesc și eu, să nu-și facă iluzii. Secuii sunt oameni viteji, aproape tot atât de viteji ca moldovenii. Nu o dată, ne-am ajutat unii pe alții, la nevoie. Desigur, ajutându-ne, s-au ajutat, că și ei au a bâțâi de frica osmanlâilor, ca și moldovenii. Prea bine! Oamenii vrednici găsesc totdeauna în Moldova o pâine. Cu dragă inimă-i împământenim, slobozi să șadă și să trăiască fiecare după voia și credința sa. Bunicul meu, Alexandru, a căzut sub grea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
N-are cum, mă-sa s-a săvârșit... Atunci, să se ducă după ea! Să fim cu ochii în patru, spune Alexa. Vulpea șireată adulmecă. Are un miros... Cupcici, scăldat în sudori, cuprins de tremurici: Sa... sa... salcia... Ce te bâțâi mă?! Ai văzut pe Necuratu'?! îl scutură Isaia. Cupcici, înspăimântat, își șterge broboanele de sudoare: Saracam di mini... E cu primejdie mare. Nu vă fie cu supărare, boieri dumneavoastră, eu... eu mă dau îndărăpt. E cu primejdie... E cu salcie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
nici de înotul sincron în apă mică al televiziunilor de știri din ziua alegerilor. Dar jurnaliștii sunt deja cu motoarele turate la maximum și nu se mai pot opri. Duminica trecută, Antena 3 și Realitatea TV au început să se bâțâie de nerăbdare cu vreo douăzeci de minute înainte de ora 21, când aveau voie să anunțe rezultatele exit poll urilor. Asta deși știau că prezența la vot fusese de doar douăzeci și ceva la sută. Pe la fără un sfert, la Realitatea
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
au mușcat din mititei. Așteptăm totuși știrea cu micul care a mușcat un om, despre care au învățat la școală cei care fac astăzi televiziune în România. Sau nau învățat. (2008) Șoc și groază sub nămeți Știriștii de la televiziunile noastre bâțâie din picior nerăbdători în așteptarea Apocalipsei. Ei visează cu ochii deschiși la catastrofe grandioase, în care mânia lui Dumnezeu să se abată asupra Pământului, Soarele să se acopere de un nor gros de fum, apele să se reverse din matcă
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
au fost difuzate programe de știri, și a devansat postul ProTV, potrivit datelor GfK România, furnizate vineri de Realitatea TV“ - suntem anunțați cu satisfacție. (2008) 130 Cutremurul? Un fleac! Săi vezi în schimb pe Iri & Moni... Scriam că știriștii noștri bâțâie de nerăbdare în așteptarea Apocalipsei, pe care so transmită în direct, iar publicul să stea cu ochii lipiți de televizor, să se uite și să se îngrozească. Vă închipuiți ce rating epocal ar avea Apocalipsa în direct! Și ce fericiți
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
nu selectează), ei imită automat imaginile văzute la T.V. Nu numai copiii, ci și unii oameni cred că tot ce văd la T.V. este bun de urmat. Pe alte canale sunt prezentate femei și bărbați aproape goale/goi, care se bâțâie obscen, într o bubuială dementă. De exemplu, îmi aduc aminte de o scenă, în care un om politic din orașul Constanța, dansa cu o femeie aproape goală, având doar o ață între fese. Într-un moment al dansului, femeia își
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
film mediocru. Vestea proastă e că sunt mai multe vești proaste : filmul e pe alocuri hilar de prost, actorii (cu o excepție : Victoria Cociaș) joacă telefonat, ca-n telenovele, o urmărire cu mașini e-atât de lungă, că-ncepi să bâțâi din picioare, iar povestea e sucită și-nvârtită până când se duc naibii și miza polițistă, și cea politică... Una peste alta, referitor la Despre morți numai de bine nu poți zice nimic de bine. Decât dacă ar fi un film mort
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
și Heraclit sunt precum postamentul de marmură pe care e așezat cu emfază un borcan cu gogonele : specia definitivului ajunge specia diminutivului. Dar laconismul nu dispare cu totul : el a trecut în cadru. Atunci când Jderescu îi arde una operatorului care ”bâțâie” camera, filmând din mână, gestul lui nu este doar ironic la adresa fițelor de bucureștean ale acestuia Toși învățași meserie și-apoi plecași la București ! , ci și autoironic : Porumboiu pune ghilimele pe propriul minimalism. Dar este o dublă autoironie, pentru că numai
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
s-o fi numind problema lui, ca pe-o aură. Deci, da, mă uit cîș la maniaci, la semenii mei. Sigur, eu am o scuză e normal să fiu singur acolo, cu capul împresurat de aura obsesiei, cu un umăr bîțîind suspect, cu o agendă ce se umple treptat de mîzgăleli pe care nimeni altcineva n-ar putea să le decodeze. E normal. Din asta trăiesc din privitul atent al filmelor. Pe de altă parte, după cum mă tot întreabă, perplex, redactorul
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
greșită. Cum adică, mămică? Păi ce, nu te-am văzut io pă matale la emisiunea aia în care-ncercai și mata să dansezi? Of, Doamne-Doamne, că au scos ăia untu dân tine, mămică, și tu tot ca un urs te bâțâiai p-acolo. Mă uit în jurul meu. Toți clienții stau ca statuile, cu umerașe în mâini, și se uită la mine ca la un obiect zburător neidentificat. Și te-am mai văzut și-n aia-n care făceai pă prostu, la
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
chel. Victor. Bătrânul întinde mâna și apucă șiragul de chei pe care l-am văzut mai devreme. Iese din casă, trântește ușa, merge spre garaj. Mă țin după el. Ajungem în fața garajului. Bătrânul examinează cu răbdare fiecare cheie. Eu mă bâțâi de pe un picior pe altul. Trag cu ochiul la șiragul de chei și încerc să identific cheia de la garaj, chiar dacă n-am nici cea mai mică idee cum arată. Ar fi mai simplu să le încerce în broască, una câte
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
fără să mă mai uit la ea. După aia iau lingura și încep să sorb ca un om de grotă și nu mă mai interesează nimic. Echilibru Mă privește cu simpatie. Mă observă. Stă tolănit pe fotoliul directorial și se bâțâie ușor, stânga dreapta. Are o burtă foarte mare. Imensă. Cred că nu găsește haine în comerț, îmi amintesc că am văzut pe undeva un magazin pentru grași. Chiar așa scria pe firma luminoasă. Magazin pentru grași. Dar cred că el
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]