4,354 matches
-
britanice la Atena și apoi Secretar al Comisiei Britanice pentru Principatele Dunărene în timpul Războiului Crimeii, volum apărut în 1854. Că primele traduceri englezești sunt din folclor se datorează desigur și frumuseții versului popular dar și unei perspective care continuă să bântuie imaginarul occidental de la Iluminism încoace, așa cum a demonstrat Larry Wolf în studiul său "Inventarea Europei de Est. Harta civilizației în epoca luminilor", recent apărut și în traducere românească la Editura Humanitas. Estul Europei este un Celălalt mai apropiat, mai la
Poezie românescă în engleză by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/14022_a_15347]
-
stil de o vulgaritate care să-l umple de invidie și pe președintele Partidului România Mare; a fost prima oară și, sper, și ultima când n-am văzut niciun tânăr, cu excepția deschiderii, la lucrările simpozionului. Cu câteva zile înainte de simpozion bântuise pe-acolo un uragan. Uraganul este o realitate fără legătură cu ideologiile și sistemele politice. Efectele sale se vedeau cu ochiul liber. Din pură curiozitate l-am rugat pe un cercetător cubanez să-mi spună impresiile despre acest fenomen meteorologic
Mentalitate socialistă by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10364_a_11689]
-
care, vizionând-o, trebuie să ai o anumită distincție în ținuta vestimentară, să fii proaspăt întors de la spovedanie trecând în drum spre casă și pe la medicul de familie pentru a ști că nu din cauza unui eventual puseu de febră te bântuie halucinațiile.... Așadar, acolo, în platoul televiziunii naționale (nu una de cartier), reproducând la scară potrivită suprafața României, simpatica Mihaela Crăciun moderá cu un fel de veselie calmă o conversație la care participau (în ordine alfabetică, nu-i așa?): Adrian Cioroianu
Cartofi pai cu mujdei de usturoi by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10382_a_11707]
-
urina galbenă-n pișoare. Atâta merit. (Aici cititorii izbucnesc în ropote de aplauze. Urale.) îngerul meu păzitor a căzut din înalturi nu pentru că ar fi păcătuit cu ceva, ci pentru că m-am născut eu. Acum el e stafia mea care bântuie pe lumea cealaltă. Iar eu sunt stafia lui care bântuie pe-aici, pe la noi. Nu am dreptul să-l întâlnesc decât la vorbitorul poemului. De-asta scriu. Atât merit." (p. 32) În aceste așa-zise fragmente de jurnal există deopotrivă
Cadre din lumea de dincoace by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/10409_a_11734]
-
ropote de aplauze. Urale.) îngerul meu păzitor a căzut din înalturi nu pentru că ar fi păcătuit cu ceva, ci pentru că m-am născut eu. Acum el e stafia mea care bântuie pe lumea cealaltă. Iar eu sunt stafia lui care bântuie pe-aici, pe la noi. Nu am dreptul să-l întâlnesc decât la vorbitorul poemului. De-asta scriu. Atât merit." (p. 32) În aceste așa-zise fragmente de jurnal există deopotrivă nu puține pagini încărcate de notații filozofarde desuete (pasajele despre
Cadre din lumea de dincoace by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/10409_a_11734]
-
pădurile nopții". Indubitabil e o aluzie la Leonid Dimov. Visătoria abulică în fața tabloului "junglei" pe care-l oferă energia suverană a confratelui său se răsfrînge într-o viziune a succesului marii vitalități ce i se refuză: "astfel el midoff îl bîntuie pe mopete, și prelung îi/ înconjoară însingurarea cu cîte o rună/ a seninătății, ca cele scrise pe zidul lent năruit/ ale templului îngropat în ierburi. Pe mopete/ așadar tremură acuma în lună scrierea cu tăinuit// înțeles a lui el midoff
Jocul de-a impersonalizarea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10432_a_11757]
-
actualul rector a preluat, în cel mai curat stil dinastic, scaunul pe care stătuse până la epuizare propriul său tată, e un exemplu gelozit de mulți alții. Parcurgeți numele angajaților din mai fiecare catedră și veți fi uimiți ce sărăcie onomastică bântuie: același nume apare adeseori de două ori, și frecvent chiar de trei ori. Mi s-a vorbit chiar de cazul unei catedre în care o familie furniza nu mai puțin de cinci membri, de la asistent la profesor universitar! Faptul că
Lancea boantă a modernizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10447_a_11772]
-
habar n-au ce le așteaptă. Cum nu știm nici ce pe noi înșine într-un viitor nu prea îndepărtat ne paște, când luăm de bun -, iar de făcut altfel nu ne stă în putință - cele ce ni se profețesc. Bântuiți de virusul avicol ce joacă leapșa între naționale hotare de județe, dacă acesta va izbuti o mutație care i-ar asigura viitorul, spre a trece din om în om, atunci am auzit cu urechi proprietate - o vorbă de-a tatei
Previziuni, prognoze, predicții by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10446_a_11771]
-
meu/ dialoghează incoerent ca doi bețivi/ cu proteza dentară pierdută-n pahare" (Poem idilic). Se regăsește în atari versuri ceva din acel bacovian morb al insignifianței împotriva căruia s-a zis că nu e scăpare (un bacovianism informal, degajat, îl bîntuie, după cum au remarcat comentatorii, și pe părintele lui Mopete). Mai precis, o atmosferă comună din care purced fire imaginative de-o altă factură, mai nuanțat-cinică. Provincia e adnotată cu o lejeritate în care ne întîlnim cu maniera inconfundabilă a lui
Un clasic al poeziei noastre actuale by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Journalistic/10452_a_11777]
-
a treia zi mi-a sosit o scrisoare/ goală și ea" (Fără titlu). Privind pe fereastră, vede un peisaj suprarealist: "nedumerit am privit pe fereastră/ prin zăpada înaltă/ o cîrjă împingea o roabă/ încărcată cu frunze de laur" (ibidem). îl bîntuie vise excentrice, evocînd "un ținut o patrie/ neconsemnate pe nici o hartă" (Mesagerul bibliofililor). în această perspectivă ațîțată găsim o contopire a fastuoasei nostalgii simboliste cu șocul suprarealist, precum o alinare a banalității ce-a configurat destinul poetului, cutezătoarele protuberanțe ale
Un clasic al poeziei noastre actuale by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Journalistic/10452_a_11777]
-
cu subiectul ridiculizat, publicată după aproape patru decenii în volumul Șoarecele B. Amintirea acestei seri o relata Viorica Guy Marica, în cel mai pătrunzător portret al lui Gary, cu finețe de psiholog devotat subiectului. Nostalgia râsului limpede de altădată îl bântuia adesea pe Sîrbu. într-una din primele scrisori trimise lui Virgil Nemoianu, un apropiat al lui Doinaș, Gary informa: "Doinaș, la care am petrecut o seară "cerchistă" (în sensul că am râs timp de două ore, de toate și mai
De ce râdea Gary Sîrbu? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10499_a_11824]
-
pe care îi iubesc așa cum sînt. Mă preocupă mult mai tare să caut să-i înțeleg, decît să-i judec, să-i vîr într-un fel de pat al lui Procust. Acum ceva vreme, într-o iarnă geroasă și aspră, bîntuind pe străzile Vienei umăr la umăr cu Andrei Șerban, am învățat să-l înțeleg. Atunci s-a produs revelația imaginii lui pentru mine. În limpezimea tăioasă a vîntului de iarnă. Într-o plimbare către sinele fiecăruia, într-o însoțire în
În țara aspră a minunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10522_a_11847]
-
a surclasat, pur și simplu, pe Rembrandt și pe Van Gogh. Topul "marilor spanioli" nu-l cunosc, dar mă îndoiesc că Cervantes a avut o soartă mai bună decât Shakespeare, în Anglia, și decât Rembrandt în Olanda. Criza valorilor nu bântuie doar la porțile Orientului, unde există, cel puțin, scuza că totul e luat ŕ la légčre. Ea e, azi, "globalizată". Doar că la noi criza ia forme grotești. Să recunoaștem că între prințesa Diana și Gigi Becali sunt unele diferențe
Octavian Paler: "Criza valorilor nu bântuie numai la Porțile Orientului" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10498_a_11823]
-
moment dat. Fenomenul ”nașul în suflet” este atestat documentar. În această ordine de idei, degeaba spun niște Săftoiu Adriana sau Blaga Vasile și alții ca ei că nu mai au nici o relație cu Băsescul. Nașul le este în suflet. Îi bântuie. Îi posedă). Încât, așa-zisele sale dezvăluiri sunt adevărate manipulări. Care, cum au observat corect unii, adăugă o doză mare de spaimă și neîncredere colective (iar amalgamarea spaimei și a neîncrederii înseamnă panică colectivă). De fapt, acestea sunt adevăratele mize
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94282_a_95574]
-
Dali. Dacă te lași cu totul furat de universul metaforelor regizoral-scenografice ale lui Robert Wilson, este imposibil să nu te înfiorezi de frigul existențial ce coboară din aceste tablouri metafizice, cu orizonturi onirice, din tensiunea halucinanta a galopului de imagini bântuite de spectrul maliției. Simplificând la extrem formele, ca în Minimal art, Robert Wilson pare urmărit de mărturisirea lui Yves Klein conform căruia acesta fusese străfulgerat, din 1947, de ideea de a umple, riguros și uniform, câmpul tablourilor sale cu o
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
Witches Night @ Cafepedia, 29 octombrie Sâmbătă, 29 octombrie oră 22:00, sunteți așteptați să vă petreceți noaptea de Halloween într-o cafenea bântuita...de distracție! La Cafepedia Iași s-a pregătit special pentru voi “WITCHES’ NIGHT”. Dacă străzile Iașului sunt bântuite de spirite, Cafepedia este bântuita de distracție și muzică bună, shot-uri din partea casei pentru cei care vin costumați, iar cel mai interesant personaj (costum + interpretare) va câștiga o invitație dublă la celebrul spectacol de talie internațională “Lord of the dance
Cafepedia Iasi [Corola-blog/BlogPost/94688_a_95980]
-
Witches Night @ Cafepedia, 29 octombrie Sâmbătă, 29 octombrie oră 22:00, sunteți așteptați să vă petreceți noaptea de Halloween într-o cafenea bântuita...de distracție! La Cafepedia Iași s-a pregătit special pentru voi “WITCHES’ NIGHT”. Dacă străzile Iașului sunt bântuite de spirite, Cafepedia este bântuita de distracție și muzică bună, shot-uri din partea casei pentru cei care vin costumați, iar cel mai interesant personaj (costum + interpretare) va câștiga o invitație dublă la celebrul spectacol de talie internațională “Lord of the dance
Halloween 2011 [Corola-blog/BlogPost/94687_a_95979]
-
clipă, reînviindu-ne apoi, măi bucuroși, măi teferi, intru poezia-i caldă. În inima mea, toata blîndețea-l simte poet de cînd lumea și-s fericit să o spun și mil altora. Și s-o repet pînă la îngeri!” Emil Brumaru Bântuit de muze, diurn pe apucate și “lunatic” prin însăși condiția greierească a trubadurului, Nicu Alifantis s-a implicat în sute sau mii de activități, cu grația cu care “risipei se deda florarul”. A compus muzică de teatru și film, a
Iasi 4u - Pagina 2 [Corola-blog/BlogPost/94712_a_96004]
-
atât cât îl ai sub unghii - și acesta-ți mai e pământul făgăduinței... Patimile după Dostoievski Domnul Dostoievski a fost totuși un om relativ cumpătat Necutezând să treacă mai departe de calvarul fraților Karamazov pentru că și mai și au fost bântuite de patimi surorile Karamazov... Paris. Arcul de Triumf 1 Amiază toridă. Arcul de triumf miroase a subsuoară transpirată de soldat de acum două sau chiar trei veacuri. 2 Ce mai... timpul trece trece de s-o fi oțetit până și
Poezii by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/4623_a_5948]
-
jerseul de marinar și să-ți speli mâinile în micul golf unde soarele roșu răsare chiar din palmele tale. piatră și chiparoși ca niște blănuri negre și ude făcute sul. o sută douăzeci și opt de încăperi cu mobile pompeiene prin care bântuie boala. și spaima. le-am numit achilleion. când îmi amintesc privirea lui ațintită spre umărul tatuat pielea gâtului mi se umple de pete abia perceptibile. stigmatele wittelsbach. e din nou amiază în salonul de la possenhofen. copiii și câinii s-au
Sisi la zander by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/4432_a_5757]
-
stăteam rezemat, și toate pietrele-acelea din jur, adâncite-n pământ, erau semne ale unor șterse morminte. „Dar așteaptă și noaptea!" -auzeam parcă o voce, și-apoi, când singurătatea aceea s-a umplut de întuneric, niște urlete sinistre au prins a bântui prin întreg refugiul acela. .M-am trezit în acea dimineață mai tulburat ca oricând și, vreme de mai mulți ani, până acum, n-am scris nimic despre această stranie aventură a sufletului meu.
Revelație nocturnă by Eugeniu Nistor () [Corola-journal/Imaginative/6014_a_7339]
-
al meu de care moartea s-a îndrăgostit la prima vedere, și-mi sterg, înghesuit printre ceilalți, la slujba de seară, câte un strop al lepădărilor mele. De ce, nu știu, dar ceea ce mântuie e neapărat al nostru, iar ceea ce mă bântuie e numai al meu. Din urmă vine, cu pas târșâit, inegal, paracliserul, zdrăngănindu-și bolul cu arginți, ca nu cumva să mă prefac că n-aud. Nu am întotdeauna mărunțișul la mine, mă scotocesc până găsesc să-i dau altceva
Epistolă din Sebastia by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Imaginative/6384_a_7709]
-
drept în ochi. Nu se poate nici recunoaște, nici recompune. Se risipește fără noimă: un caleidoscop stricat zăngăne 16.11.2003, Kronstadt Cadență (notat într-o sală de concert) Prea devreme s-a așezat primăvara la pîndă, coșmarul iernii o bîntuie, încă pocnindu-i ger în urechi pînă se fac roșii și cad. Pomii de Crăciun și-au încheiat misiunea de mult. Cadența se sparge în degetele pianistului, se-ncurcă în corzi și nici nu și-a deșirat colierul alb-negru. Zdrăngănind
Poezie by Carmen Elisabeta Puchianu () [Corola-journal/Imaginative/6903_a_8228]
-
tărâmului prejmuit de mistere învățând a muri dăm floare ascunsei livezi Fluture neiertîtor acest fluture sălbatic strigoi înaripat prăvălit din puterea nopților cu lună plină peste durata subțire a gândului acest fluture neiertător spintecător de îngeri amuțitor de greieri nefire bântuind așezarea și rostul acest fluture vocalofag nu-l pot înfrânge decât în lacrima necontenită a frângerii timpului nu-lpot izgoni decât jertfind iarăși granița de nisip călătorită de vântul uitării până ce aripile i se mistuie într'un foc fără nume și
Un an de la dispariție by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/7246_a_8571]
-
Liubei lovesc cu pumnul în masă și vorbesc cu înflăcărare despre paradis. ßi peste patru sute de ani... O să te rup ca pe un pește - cuvintele tale răsună obsedant ciocnindu-se de fiecare obiect prin încăperile răvășite și violența lor va bântui așezarea și peste patru sute de ani pe atunci sondele de petrol încă vor mai arde iar tu vei fi o legendă pentru mutanții născuți în deșertul radioactiv. Cât de adânc poate intra acul în venă înainte ca țipătul să sfâșie
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/7660_a_8985]