907 matches
-
1961; Memorialistica în opera cronicarilor, București, 1972; Salcâm uituc, introd. Al. Piru, pref. Dumitru Petrescu, București, 1973; Dealul brândușelor, București, 1974; Analize și interpretări literare (în colaborare cu Florin Mihăilescu), București, 1975; Fulg și zăpadă, București, 1978. Antologii: Antologia scriitorilor bârlădeni, Bârlad, 1937 (în colaborare cu George Nedelea); Cele mai frumoase poezii românești, I-II, București, 1937 (în colaborare cu Constantin Solomon). Repere bibliografice: Olimpiu Boitoș, „Istoria literară a Bârladului” GR, 1936, 3-4; Romulus Demetrescu, „Istoria literară a Bârladului”, PLI, 1937
URSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290388_a_291717]
-
medicului-scriitor V. Voiculescu, care îi stimulează interesul de a-l cunoaște pe Al. Vlahuță, refugiat în oraș. Începe să frecventeze ședințele de joi ale cenaclului literar ținut de poetul George Tutoveanu și de soția acestuia, poeta Zoe Frasin, la Academia Bârlădeană întâlnindu-i și pe Nichifor Crainic, și pe Victor Ion Popa. În 1919 începe să publice versuri în revista locală „Florile dalbe” sub numele I.Valerieanu și I.Valereanu, debutând cu pastelul În albastru..., urmat până la sfârșitul anului de Luntrașul
VALERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290416_a_291745]
-
o viață a poetului C. D. Zeletin, „Viața medicală”, 2002, 42; Dorin-Liviu Bâtfoi, Vremea în exces, RL, 2002, 43; Dicț. scriit. rom., IV, 869-871; Gheorghe Grigurcu, Un aristocrat livresc, VR, 2003, 1-2; Gruia Novac, Traseul unui destin sempitern, „Pagini medicale bârlădene”, 2003, 62-63; Vlad Sorianu, Un feeric spectacol de idei și emoții, ATN, 2003, 6. L. H.
ZELETIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290732_a_292061]
-
1910. Tot acum se căsătorește cu Maria Mitescu, o colegă de la Medicină. Funcționează ca medic de țară în câteva județe (Gorj, Buzău, Dâmbovița, Ilfov), în timpul primului război mondial fiind mobilizat ca medic militar la Bârlad, unde participă la reuniunile Academiei Bârlădene și se împrietenește cu Al. Vlahuță și G. Tutoveanu. Transferat la începutul anului 1918 la București, își va exercita profesia până în 1940, când se pensionează. Lucrează mai întâi la Administrația Domeniilor Coroanei, din 1921 este director adjunct, iar din 1922
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
, gazetă politică și literară apărută la Bârlad, săptămânal, între 5 februarie 1881 și 5 mai 1883 și de la 2 iulie 1892 până la 22 decembrie 1908. Din mai 1884 și până la sfârșitul lunii iunie 1892, G. Cațafani, tipograf și editor bârlădean, a scos săptămânal „Tutova”, care înlocuia P., păstrând aceeași redacție. Noua gazetă continuă numerotarea anilor, ca și „Tutova”, începând din 1881. Continuitatea nu este formală, deoarece de partea politică a acestor două periodice s-a ocupat neîntrerupt, din 1882, profesorul
PALODA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288634_a_289963]
-
și Școala Militară la Iași (1899-1904), frecventând apoi Școala de Ofițeri de Infanterie și Cavalerie din București (1904-1906). Din 1907 predă istoria la școala gradelor inferioare din Regimentul 3 Roșiori din Bârlad. Întemeiază împreună cu G. Tutoveanu și Toma Chiricuță Academia Bârlădeană (1 mai 1915), se află printre cei care înființează și conduc revistele „Ion Creangă” și „Miron Costin” și face parte din comitetele de conducere ale revistelor „Freamătul” (la care este și secretar de redacție) și „Florile dalbe”. Imediat după Unire
PAMFILE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
urmează cursurile Facultății de Litere și Filosofie, în 1906 dobândind licența în filosofie. Își trece, în 1909, examenul de capacitate, dar încă din 1908 era profesor de limba română la Școala Normală „V. Lupu”. De aici, se transferă la liceul bârlădean „Gh. Roșca Codreanu” (1909-1910), unde predă franceza, revenind la Iași, mai întâi la Liceul Militar (1910-1911), apoi la Liceul Național (1912-1927). Între 1912 și 1915 își continuă studiile la Berlin, Geneva, Grenoble. În 1925, își ia doctoratul în filosofie cu
BOTEZ-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285833_a_287162]
-
83, iulie 2008, p.52, revistă nu din România).Câte cronici literare ori prezentări d e cărți a făcut în revistele ieșene Valeriu Stancu, președintele Uniunii de la Iași. Una despre o carte a lui Iorgu Gălățeanu, dar în „Pagini medicale bârlădene”! Restrângerea numărului de reviste cu acces pentru cronica de carte vine în contradicție cu opinia generală în materie. Se știe, Artur Silvestri este cel care , încă din anii ʹ80 ai secolului trecut a militat și acționează pentru stimularea creației locale
Mamă, lecții de viață. In: OMAGIU MAMEI by Ioan Costache Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1070]
-
Călător p rin vâltoarea vremii”, primit favorabil în presa „necentraliz ată”, cu cronici de apreciere semnate de vârstnicii critici literari și scriitori 11 Constantin Ostap și Ion Hurjui de la Iași. Astăzi, Alexandru Mânăstireanu, prezent număr de număr în revista „Academia Bârlădeană” cu cronici de carte, lucrează la un nou volum literar, un jurnal al vieții personale aflat în fază finală. Ceva peste 90 de ani avea și Viorel N. Păun, veteran de război, care a decedat după ce și‐a văzut tipărit
Mamă, lecții de viață. In: OMAGIU MAMEI by Ioan Costache Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1070]
-
un funcționar de bancă sau un negustor aju ns rotofei, cu fața rotundă și privirea blândă. Dar talent... ar e cu carul. și încă n‐a arătat tot ce poate! - mărturisea George Tutoveanu care îl cunoscuse, unui convorbitor de la Academia Bârlădeană. * MAMĂ ȚARĂ Maică, mulți te‐au dușmănit Că ești neam blagoslovit. Unde sapă sapa locul Sare din pământ norocul. Ai pământ și ape multe, Vântul stă să ți le‐ asculte, și izvoare, călătoare. Crapii‐n ele‐s cât berbecii, În
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
conturul tău... Ioan Baban S‐ a născut la 6 august 1937 în satul Albești, com una Delești, județul Vaslui. A debutat cu versuri în ziarul „Vremea nouă” de la Vaslui în 1968, apoi în alte publicații: „Tribuna învățăm ântului”, „Adevărul”, „școala Bârlădeană”, „Vocea Hușului”, „Convorbiri literare”, Cronica”, „Apolo”, „Ethos”, „Gazeta de Est”, „P ăreri tutovene” etc. Din opera sa literară cităm: „Zidiri”, „Dincolo de bine și de rău”, „Ispite lirice”, „O istorie ciudată”, „Tă râmul interzis” - roman etc. Este autorul Dicționarului de autori
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
întâlnire ca pe vremuri iubita ... Ce straniu Să dorești întâlnirea Cu sfârșitul într‐ o primăvară atât de luminoasă, de caldă, de colorată, de parfumată, de vie! Într‐un aprilie la Grand‐Belgia într‐un cămin de bătrâni. Din „ Pagini medicale bârlădene”n r. 124‐125/2008 . Smion Bogdănescu Ion Puflea, numele său adevărat, este născut în satul Hupca, comuna Bogdănești, județul Vaslui, la 27 0ctombrie 1951. Este un apreciat profesionist ca pedagog dar și un remarcat poet și publicist, conducător de publicații
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
septembrie 1942 la Vorniceni, județul Lăpușna (Basarabia), locuiește la Bârlad unde profesează ca medic din 1966 și are o activitate literară deosebită ca poet, es eist și publicist cu vocație. Coordonează una dintre cele mai cunoscute revis te: „Pagini medicale bârlădene”, cu foarte mulți colaboratori din ța ră și de peste hotare. Enumerăm din opera sa volumele: „La ceas de veghe”, eseuri (2000), „Chemarea depărtărilor”, versuri (2000) , „Reverii în amurg” (2000). ÎNCHINARE MAMEI Mă‐nchin la tine mamă Cu viersul dulcei ciocârlii
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
suie în candela de ceară și fără veste, fără trup Să ne oprim în marele Olimp Cuprinsul se strecoară‐n necuprins În viața noastră, înadins. (Din volumul „Chemarea depărtării”). ștefan Bucevschi În 1970 când la Bârlad a apărut revista „Coordonate bârlădene”, în prefața primului număr, prof. Constantin Clisu, secretarul cenaclului literar „Al.Vlahuță” - care funcționa la Casa de cultură a sindicatelor, trecea în revistă condeiele care s‐au ridicat la Bârlad: Cezar Ivănescu, Mircea Coloșenco, Sandu Tacu, George Irava, Gruia Novac
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Clisu, secretarul cenaclului literar „Al.Vlahuță” - care funcționa la Casa de cultură a sindicatelor, trecea în revistă condeiele care s‐au ridicat la Bârlad: Cezar Ivănescu, Mircea Coloșenco, Sandu Tacu, George Irava, Gruia Novac, Mihai Sultana Vicol ș.a. Lucrarea „Coordonate bârlădene” apărea sub îngrijirea prof.Constantin Clisu și a dr. ștefan Bucevschi, coperta de prof. Gh. Alupoaiei. ÎNCHINARE MAMEI De ce te miri că duc sicriul mamei? Nu e povară trupul ei ușor, că nu aș vrea să se sfârșească drumul când merg
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
și atunci, slăvindu‐te ca pe‐ o scânteie Din flacăra nepieritoarei arte, Eu nu cutez să te iubesc, femeie... 96 Serghei Coloșenco Născut la 14 februarie 1941. Profesor, eseist, publicist, epigramist, rebusist și integramist, conducător al revistei literar‐ culturală „Academia Bârlădeană” ʺCuvintele încrucișate și enigmistica au constituit pentru Serghei Coloșenco un univers fascinant încă din copilărie. El se străduiește să readucă în atenția contemporanil or personalități literare și istorice ale trecutului. Dar nu oricum, ci î ntr‐o manieră mai puțin
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Ca să rămân de‐acum un biet hoinar. De‐ați vrea și numele să‐mi dați uitării, Eu n‐am să‐nchei cu nimeni legământ, Rămân ca stânca de pe malul mării Izbită doar de valuri și de vânt. Din “Pagini medicale bârlădene” nr. 124‐ 125/2008). LA MOARTEA MAMEI Te‐ai stins făptură sacră, te‐ai dus de‐ acum în veci, Lăsându‐ mi zile triste cu nopți pustii și reci. Te odihnește mamă sub fulgi ușori de nea, Dar lespedea de piatră
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
însă, că nu pot să mă gândesc mai mult la ea, fără să simt lacrimi de duioșie și uneori de un fel de durere - nu mare, dar care nu se poate compara cu nimic. Gheorghe Ioniță „Am intrat în Academia Bârlădeană... Am fost chemat și primit de generosul poet (George Tutoveanu n.n.) cu multă amabilitate. Acest mod de comportare, la care trebuie să adaug o jovialitate firească, o candoare care aparține, de fapt, întregii lui poezii, mi‐a inspirat un respect
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
iulie 1903 la Bârlad - decedat în aprilie 1975 „... Poetul florilor, pe care le cânta în rondele; b ondoc, cu capul rotund și ochii scânteietori de voioșie...” - îl descrie Emil Tudor în „Întoarcere către adolescență”, când se referă la membrii Academiei Bârlădene. RONDEL EPIGRAMATIC Iubita mea i‐ o fată de la țară Cu ochi aprinși ca pulberea de stele, Cu mers naiv ... dar sprinten, de gazele , și cu priviri învăluite‐n pară ... Nu poartă pălărie ... nici mărgele ... Vor spune mulți : “o specie bizară
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
și nici iubirea sfântă rugăciune, Dialogam ca muții și ca surzii. N‐am s‐ o mai fac vreodată pe‐nțeleptul C‐ am înțeles mult prea târziu preceptul: Să nu‐ mi fac chip cioplit...și nici iluzii... Din revista „Pagini medicale bârlădene”nr. 130‐ 131/2009. Alexandru A. Philippide (n. 1 aprilie 1900, Iași ‐ d. 8 februarie 1979, București) Membru titular al Academiei Române, a fost un poet, prozator, eseist, traducător, laureat al Premiu lui internațional Herder. Dintre volumele cu poeme amintim „Aur
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Copil întru veșnica pomenire a acestui soare și‐ a acestui pământ”. Zaharia Stancu (1902 ‐ 1974) Din inițiativa lui George Tutoveanu, și cu toat ă cheltuiala lui, a fost editată revista „Scrisul nostru” la care au colaborat membrii acestui cenaclu (Academia Bârlădeană n.n.). În acest timp au fost invitați să țină conferințe oameni de mare cultură, ca prof. Tudor Vianu și să citească din operele lor scriitori bucureșteni, dintre care amintesc pe Zaharia Stancu...” Gheorghe Ioniță, Membru al Academiei Bârlădene MAMEI Nu
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
cenaclu (Academia Bârlădeană n.n.). În acest timp au fost invitați să țină conferințe oameni de mare cultură, ca prof. Tudor Vianu și să citească din operele lor scriitori bucureșteni, dintre care amintesc pe Zaharia Stancu...” Gheorghe Ioniță, Membru al Academiei Bârlădene MAMEI Nu mi‐ai lăsat nici părul de ovăz, Nici fruntea‐naltă, pururea senină. Doar dulcea ta tristețe mi‐ai lăsat‐o, Doar inima ta caldă, mult prea caldă. * CÂNTEC șOPTIT (fragment) Odată am ucis o vrabie Am tras cu
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
culturală era” legată de București,Botoșani la Nord, Bârladul în partea de jos a Moldovei”, punctează el locurile unde s‐ a făcut cultură. La Bârlad, stâlpul „localismului” creator și animator al culturii a fost și a rămas G. Tutoveanu, Academia Bârlădeană și publicistica regeneratoare a marilor spirite, mereu nemurito are. SORA Pe cărarea dintre vii, Cobora o fată ... Erau luncile‐argintii, Cerul fără pată ... și cânta cu glas domol, O poveste‐amară ... Treceau păsările stol, În spre altă țară ... și spunea
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
1935) Numele adevărat: Constantin Dimoftache, născut în comuna Burdusaci, județul Tecuci. Poet, prozator, esei st, memorialist, cronicar de artă, traducător, mare om de știință, în medicină, și în special în pediatrie. Doctor în medicină. Este președintele de onoare al Academiei Bârlădene, dar și membru al Academiei de științe Medicale, președintele Societății Medicilor Scriitori și Publiciști din România. CĂTRE MARIA Macii de prin grâu culeși plânși de coapsa verde‐a undei, trăiau viața fără greș, ori speranță, a secundei. Prins de‐ un
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
fost în vizită. Alexandru Mânăstireanu se simte împăcat cu viața și trăiește fiecare clipă la intensitate maximă, bucurându-se că Dumnezeu îl ține în viață cu mintea limpede și spiritul tânăr. *** Romancier la 90 de ani Sâmbătă, 12 august, Academia Bârlădeană a programat o ședință specială, în care va lansa un volum autobiografic scris de un reputat profesor bârlădean de limba și literatura română, Alexandru Mânăstireanu, aflat acum la venerabilă vârstă de 90 de ani. Intitulată „Călător... prin vâltoarea vremii”, cartea
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]