165 matches
-
lungimea maximă de 3600 m, lățimea maximă de 825 m, lățimea medie 332 m, adâncimea maximă de 15 m în zona barajului, adâncime medie de 5 m. Pe următoarele 3 lacurile situate în aval de Barajul de la Bicaz (Pângărați, Vaduri, Bâtca Doamnei), ca și o consecință a aportului de ape mai calde din Lacul Izvorul Muntelui - deși mai frecvent se formează gheață la mal - înghețul este de amploare mai redusă. Eventualul pod de gheață format este incomplet, fragil și ușor distrus
Lacul Vaduri () [Corola-website/Science/327499_a_328828]
-
de Munții Rarău. Urmează în aval Grindul Pușcatei, o îngustă fâșie stâncoasă ce leagă Colțul Acrii de Pietrosul Bistriței. Mai departe, apele râului trec pe sub stâncile de la Râpa Scara din abruptul Pietrosului și pe sub Stânca Coifului, ce face parte din Bâtca Neagră (1439 m) din Rarău. Dupa ieșirea din chei apele se mai domolesc, cursul este mai lin și în lărgirea de la Chiril, Bistrița depune cantități mai mari de aluviuni sub forma unor mici plaje, ca în locul numit Nisip sau La
Cheile Zugrenilor () [Corola-website/Science/325738_a_327067]
-
amplasat parțial (zona centrală și cartierele vestice) la altitudinea de 310 m, într-un bazin intramontan străjuit de culmile Pietricica (590 m) la sud-est, Cozla (679 m) la nord, Cernegura (852 m) la sud-vest, Cârloman (617 m) la nord-vest și Bâtca Doamnei (462 m) la sud-vest și, parțial extramontan în zona subcarpatică spre est, pe o parte dintre terasele Bistriței și din Depresiunea Cracău-Bistrița. În onoarea acestui oraș, numele lui a fost atribuit asteroidului cu indicativul 100897 de către Alfredo Caronia (care
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
municipiului Piatra Neamț a constituit o permanentă vatră de locuire. În Piatra Neamț, apele curgătoare cele mai importante sunt Bistrița și Cuiejdi. Printre pârâiașele cu debite variabile mai pot fi amintite: Doamna, Sărata, Borzoghean. Lacurile de pe raza municipiului Piatra Neamț sunt acumularea Lacul Bâtca Doamnei (255 ha și un volum de cca. 10 mil. mc, format de barajul cu același nume) și lacul Reconstrucția (10 ha și un volum de cca. 250 mii mc, din care se desprinde canalul hidrotehnic al Bistriței). Ambele sunt
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
85% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Cele mai vechi urme de locuire umană ce datează din Preistorie se regăsesc pe teritoriul actual al orașului în așezarea de la Poiana Cireșului (pe culmea Cernegura - spre gura de vărsare a pârâului Bâtca Doamnei), datată din mezolitic (cca. 12.000 î.e.n.). Antichitatea este reprezentată inițial prin fragmente de ceramică, obiecte de piatră și silexuri aparținând civilizației Cucuteni (cca. 3.600 - 2.600 i.e.n.) și epocii bronzului (mileniul II i.e.n.), descoperite în Ciritei, Lutărie
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
cca. 12.000 î.e.n.). Antichitatea este reprezentată inițial prin fragmente de ceramică, obiecte de piatră și silexuri aparținând civilizației Cucuteni (cca. 3.600 - 2.600 i.e.n.) și epocii bronzului (mileniul II i.e.n.), descoperite în Ciritei, Lutărie, Văleni - zona Bolovoaia. La Bâtca Doamnei, Cozla și Dărmănești s-au evidențiat elemente aparținând civilizației geto-dacice (sec. II î.e.n. - II e.n.), căreia îi aparține un segment semnificativ al istoriei locale. Așezările fortificate de la Bâtca Doamnei și Cozla (sec. I i.e.n. - I e.n.) sunt marca existenței
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
mileniul II i.e.n.), descoperite în Ciritei, Lutărie, Văleni - zona Bolovoaia. La Bâtca Doamnei, Cozla și Dărmănești s-au evidențiat elemente aparținând civilizației geto-dacice (sec. II î.e.n. - II e.n.), căreia îi aparține un segment semnificativ al istoriei locale. Așezările fortificate de la Bâtca Doamnei și Cozla (sec. I i.e.n. - I e.n.) sunt marca existenței unui centru politic, economic și spiritual, cetatea Petrodava fiind menționată în "Geographica" lui Ptolemeu. După cucerirea romană, rolul de punct fortificat a dispărut, dar continuarea locuirii pe teritoriul orașului
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
este așezarea limitrofă de la Brășăuți-Dumbrava Roșie, care aparțin culturii Dridu. Informațiile privitoare la primele două secole ale mileniului II sunt insuficiente. În schimb se cunosc elemente legate de populația din secolului XIII, dar mai ales despre așezările medievale de la Piatra-Neamț - Bâtca Doamnei și Pietricica. Astfel, primele mențiuni scrise despre Piatra Neamț se întâlnesc în Cronica rusească (cca. 1387-1392) sub numele de Kamena (Piatra) - în "Lista orașelor valahe de la Dunare" și în documentele asociate cu expediția regelui maghiar Sigismund de Luxemburg în Moldova
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
1570, 1594), de către Ștefan cel Mare. Aceasta a exercitat o puternică influență atât în plan economic, politic, cât și administrativ, chiar dacă ea nu a fost decât o casă voievodală. În urma săpăturilor efectuate în anii 1950, atât aici, cât și la Bâtca Doamnei, au fost descoperite vestigii medievale. Marco Bandini menționează că în anul 1646 încă mai erau vizibile ruinele vechii biserici catolice medievale. În perioada Renașterii și Revoluției industriale evoluția continuă. Spre începutul secolului XVII orașul devenise un centru de producție
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
LMI: . Tradiția "„rămasă din om în om”" amintește de o biserică de lemn mai veche în cătunul Dărăbeni, arsă de turci în noaptea de înviere. Biserica de lemn actuală a fost ridicată în partea nouă a satului, "„în Năvrăpești, în bâtca dealului”", deasupra râului Moldova, cu lemne de pe loc. Momentul ridicării bisericii a fost consemnat înr-o inscripție pe portalul de la intrare: "„D[i]n zile[le] lu[i] Co[ns]tanti[n] v[o]d[ă] în lu[na] lu[i
Biserica de lemn din Miroslovești () [Corola-website/Science/314126_a_315455]
-
după care relieful coboară treptat până la albia râului Bicaz. Comuna se suprapune peste zona flișului intern cretacic și peste zona flișului extern cretacic paleogen din Carpații Orientali. Înălțimile reliefului se mențin în jurul a 1000-1558 m: vârfurile Sima (1118), Floarea (1039), Bâtca Negrii (1458). Singurele resurse ale substratului geologic sunt: gresia (ca piatră de construcție, criblură pentru șosele și căi ferate) din cariera Chisirig (astăzi dezafectată), marnele și marno-calcarele în zona Hamzoaia, precum și apele minerale sulfuroase și sărate întâlnite pe versantul stâng
Comuna Tașca, Neamț () [Corola-website/Science/301684_a_303013]
-
astfel scos la lumină un număr important de unelte și așchii de silex din așezările situate în aer liber de la Ceahlău-Podișul Mic (Ocolașul Mic)-Văratic-Ceahlău-Scaune-Bicaz-Bardos ce au aparținut, probabil, unor populații de vânători. Între sec. II-IV în centru dacic de la Bâtca Doamnei erau statornicite triburi care trăiau din păstorit și vânat. Istoricii au constatat că kogaionul (muntele sacru) în care se află peștera lui Zalmoxis se află în această zonă (Ocolașu Mare). De altfel, pe Ceahlău s-a zărit pe vremea
Comuna Tașca, Neamț () [Corola-website/Science/301684_a_303013]
-
indirect în cea a Bistriței prin intermediul văii Bistricioarei . Bistricioara colectează toate pîraiele din cadrul depresiunilor Borsec și Bîlbor. La nord este o singură creasta - Creasta Mezovești, orientată de la sud-vest spre nord-est cu cele mai înalte vârfuri Vf. Făget, 1309 m; Vf. Bîtca Mezovești, 1377 m. La sud-vest Culmea Chiozrezu Mare este orientată de la nord-vest spre sud-est avand cele mai înalte vârfuri Chiozrezu Mare 1492 m și Sărmaș 1399 m. Spre sud-est de la nord spre sud (orientarea crestelor este sud-vest spre nord-est): Culmea
Munții Borsecului () [Corola-website/Science/325114_a_326443]
-
considerabil. Numai în regiunea Moldovei au fost descoperite până acum peste 20, datând din epoca cuprinsă între secolele VI-III î.e.n. Dintre cetățile din această zonă a Moldovei, de-a dreptul impresionante erau îndeosebi cea din Stâncești (jud. Botoșani) și Bâtca Doamnei, de lângă orașul Piatra Neamț. Stâncești și Bâtca Doamnei au fost construite la date diferite, nu aveau exact aceeași destinație (Bâtca Doamnei era probabil și un centru politic, nu numai economic și religios) și nu corespund exact acelorași structuri. Prima întinzându
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
descoperite până acum peste 20, datând din epoca cuprinsă între secolele VI-III î.e.n. Dintre cetățile din această zonă a Moldovei, de-a dreptul impresionante erau îndeosebi cea din Stâncești (jud. Botoșani) și Bâtca Doamnei, de lângă orașul Piatra Neamț. Stâncești și Bâtca Doamnei au fost construite la date diferite, nu aveau exact aceeași destinație (Bâtca Doamnei era probabil și un centru politic, nu numai economic și religios) și nu corespund exact acelorași structuri. Prima întinzându-se pe o suprafață de 45 ha
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
î.e.n. Dintre cetățile din această zonă a Moldovei, de-a dreptul impresionante erau îndeosebi cea din Stâncești (jud. Botoșani) și Bâtca Doamnei, de lângă orașul Piatra Neamț. Stâncești și Bâtca Doamnei au fost construite la date diferite, nu aveau exact aceeași destinație (Bâtca Doamnei era probabil și un centru politic, nu numai economic și religios) și nu corespund exact acelorași structuri. Prima întinzându-se pe o suprafață de 45 ha, era apărată pe o lungime de un kilometru de un val de pământ
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
20-22 m și având o înălțime care, încă și azi, atinge 5,5 m; în timp ce șanțul (din care s-a săpat pământul pentru val) era lat de 20 m și adânc de 7 m, în medie. A doua, cetatea de la Bâtca Doamnei, construită pe un pisc înalt de 140 m de la nivelul Văii Bistriței, era închisă din două părți, la început de un val de pământ și de piatră lat de 6 m; iar ulterior, de un zid din lespezi de
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
scop hidroenergetic. Altitudinea sa este de 370,6 m, lungimea luciului de apă este de 3700 m, lățimea de 730 m și adâncimea maximă de 14 m. Pe următoarele 3 lacurile situate în aval de Barajul de la Bicaz (Pângărați, Vaduri, Bâtca Doamnei), ca și o consecință a aportului de ape mai calde din Lacul Izvorul Muntelui - deși mai frecvent se formează gheață la mal - înghețul este de amploare mai redusă. Eventualul pod de gheață format este incomplet, fragil și ușor distrus
Lacul Pângărați () [Corola-website/Science/327486_a_328815]
-
membru al Institutului Român de Tracologie •membru al Societății de Stiinte Istorice din România •membru al Comisiei Naționale de Arheologie (1991-1995) •membru fondator al Centrului Interdisciplinar de Studii Arheoistorice (din 2000), îndeplinind funcția de director. Activitate științifică a.cercetari arheologice ◦BÎTCA DOAMNEI - membru în colectivul de cercetare arheologică - 1966 ◦BAIA - membru în colectivul de cercetare arheologică - 1967 SUCEAVA-PARCUL CETĂȚII - cercetări arheologice proprii (1967-1976). - au fost cercetate: o așezare neolitica (cultură Starcevo-Cris), o necropola de incinerație, cu peste o sută de morminte
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
practicat dintotdeauna. Evoluția acestor ocupații a fost lentă, terminologia ocupațiilor, regăsindu-se în toponimia locală: Văcărie ,La Stână, Țarcuri, termeni legați de creșterea animalelor: Fânațe, termen din cadrul culturilor agricole. De jur împrejur, se înalță dealuri, ca niște ziduri de cetate: Bâtca Pârlituri, Dealul Văcăriei. Urmează alte șiruri de coline, tot mai îndepărtate de centrul de comună, ramificate ce coboară din Munții Gurghiului, în partea de sud a comunei: Făgețel, Poiana Negri, Poiana Butucilor, Făget, etc. Majoritatea termenilor sunt de origine autohtonă
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
pe jos, care pornesc din Remetea. În cadrul excursiilor se pot vedea peisaje deosebite. Câteva posibilități pentru excursii de o zi: Pe lângă cele două trasee turistice se pot face excursii de mai multe zile cu cortul pe traseul Remetea - Lăpușna - Gurghiu, Bâtca, Dandár, Pasul Bucin. Fanfara a apărut în anul 1934, inițiator fiind Ferenc Zs. Portik, lansând următorul anunț: „... nu vă zgârciți să dați câțiva lei și sprijiniți-ne în atingerea scopului nostru de a forma o fanfară din 16 membri în
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
perioadă și continuând în paleoliticul superior omul acestor locuri a trebuit sa renunțe la viața seminomada și să caute adăpost în așezări în aer liber. Astfel, Cultura Cucuteniană, faza B este identificată pe teritoriul satului Liveni în doua puncte La Bâtci și la Sărături, faze neprecizate ale Culturii Cucuteni fiind identificate și alte puncte. Apare și aici centralizarea triburilor geto-dace, se accentuează destrămarea comunei primitive și apare obștea sătească. Continuitatea de locuire pentru secolul I- II î.Hr. este exprimată prin descoperirile
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
Lacul este bogat în pește, aici viețuind aproximativ 40 de specii de pește. Un studiu amănunțit al faunei piscicole din lacul Ialpug, efectuat în anul 1937, a scos în evidență 28 de specii de pești și anume: babușcă albă, biban, bâtcă, caracudă (caras moldovenesc), cegă, cosac, crap, crap-caras (caracudă argintie), ghiborț, glavoc, guvid de baltă, guvid negru, lin, mreană, obleț, ovat, păstrugă, plătică, porcușor, roșioară, sabiță, scrumbie, somn, șalău, știucă, tiulcă, țipar-chișcar, văduviță . Pescuitul are caracter industrial, în apropierea satelor existând
Limanul Ialpug () [Corola-website/Science/314227_a_315556]
-
scenă și alte roluri: Marchizetov ("Între furtuni" de D.Curdin, 1933), Zaev ("Stasia" de M.Rossovski, 1933), Jevakin ("Căsătoria" de Nikolai Gogol, 1934), Vosmibratov ("Pădurea" de A. Ostrovski, 1935) ș.a. După absolvirea facultății, a regizat în anul 1941 spectacolul "Ștefan Bâtcă" de L.Barschi. A participat drept combatant la cel de-al doilea război mondial. Între anii 1943-1963 a lucrat ca actor, regizor și prim-regizor, apoi în perioadele 1963-1968 și 1979-1981 a îndeplinit funcția de director al Teatrului moldovenesc "A.S.
Victor Gherlac () [Corola-website/Science/312907_a_314236]
-
Poezii ale autorului au fost introduce în antologiile: “Eterna iubire” (1999), “Iubirea de metaforă” (2000), “Sonetul românesc” (în curs de apariție) etc. Despre poezia autorului au scris : Mihai Cimpoi, Gheorghe Vodă, Anatol Ciocanu, Ion Ciocanu, Leo Bordeianu, Ion Iachim, Veronica Bâtcă, Tudor Opriș, Aureliu Goci, Adrian Dinu Rachieru, Gheorghe Gavrilă, Ioan Mazilu-Crângași ș.a.
Nicolae Mătcaș () [Corola-website/Science/318167_a_319496]