141 matches
-
Țicu Mirela Ninu Emil Corneliu Limba engleză: Apostol Valentina Dragu Gabriela Bratu Anca Limba franceză: Petrache Eugenia Roșca Vasilica Tifu Maria Vasile Viviana Aria curriculară "Om și societate": Istorie: Bănică Robert Bulai Daniela Pop Livia Discipline socio-umane: Băiașu Alina Gabriela Bîtlan Narcisa Blaj Ramona Maricoiu Mihaela Geografie: Oprea Florina Radu Ramona 41 Religie: Budu Mihai Doboșeriu Florentin Constantin Aria curriculară matematică și științe: Matematică: Cobzaru Daniela Niculae Eugeniu Pietrariu Dumitru Cozoș CeraselaLiliana Suciu Nicoleta Șargu Rodica Vărgatu Adrian Fizică: Argintaru Cristina
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
pe rege că trupul său nu se va descompune. E vorba, desigur, de două ideologii religioase distincte, încă insuficient integrate 30. Totuși, majoritatea formulelor se referă la călătoria cerească a faraonului. El își ia zborul sub forma unei păsări - șoim, bâtlan, gâscă sălbatică (Pir., 461-463,890-891,913,1048), a unui scarabeu (366) sau a unei lăcuste (890-891 etc.). Vânturile, norii, zeii trebuie să-i vină în ajutor. Câteodată regele urcă la cer cățărându-se pe o scară (365,390,971 sq
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
rândunelele, gaițele etc. Există și unele răpitoare ca uliul porumbar, hultanul și uliul păsărilor de curte. în apa iazurilor care se înșiră ca niște mărgele în lungul pârâului Bașeu se bălăcesc alene, în timpul verii, cârduri de rațe sălbatice, lișițe, pescăruși, bâtlani, gâște sălbatice și uneori chiar lebede care vin din țările nordice și mai staționează și pe iazurile noastre dacă iarna nu e grea. Dintre peștii care populează iazurile de pe teritoriul comunei Hudești amintim: crapul, novacul, crapul chinezesc, albitura, linul, știuca
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
întinderii limitate a acestor domenii. Luncile sunt locuri de popas temporar al mamiferelor și al speciilor de rozătoare din regiunea cu terenuri și culturi agricole. Mai des se întâlnesc iepurii și vulpile. În zona apelor se întâlnesc rațe sălbatice, lișițe, bâtlani. Primăvara, șesurile sunt zonele cele mai favorabile berzelor. În bălți și în lungul pâraielor se întâlnesc unii batracieni, cum sunt :broasca de lac (Rana eoculenta),buhaiul de baltă(Bombinabombina) ș.a. Fauna piscicolă prezentă în iazuri e reprezentată de : crap(Cyprinus
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
cf. lat. belone,-es s.f; gr. βελόνη, -ης "zărgan"); gadi- "morun" (cf. gr. γάδος, -ου s.m. "morun"); salmoni- "păstrăv" (cf. lat. salmo, salmonis s.f. "păstrăv"). b) animale sălbatice: bufo- "broască râioasă" (cf. lat. bufo,-onis s.m. "broască"); ciconii- "barză, bâtlan" (cf. lat. ciconia,-ae s.f. "cocostârc"); cunicul- "iepure" (cf. lat. cuniculus,-i s.m. "iepure"); echin(o)-/echini "arici, cu ghimpi" (cf. gr. έχίνος, -ου s.m. "arici"); falconi- "șoim, acvilă" (cf. lat. falco, falconis s.m. "vultur"); lacerti- "șopârlă" (cf. lat. lacerta
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
îi făcea plăcere să hrănească veverițele care intrau și ieșeau pe fereastra casei și unde creștea o colecție de păsări acvatice. Sau lua drumul Norfolk-ului, unde își oferea plăcerea de a merge să observe în mlaștinile regiunii speciile rare de bâtlani care se găseau numai acolo. Dacă în tinerețe fusese un amator entuziast și înfocat al jocului de cricket și al rachetei, în care acum excela, astăzi practică cu o imensă dăruire pescuitul de somoni și de păstrăvi în râurile și
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
blînde spun ca niște boabe de grîu care trec dincolo de dinții hîrciogilor să taci zice iarba liniștită ca o cravașă agățată în cui (dumnezeiasca ei liniște) tînăr frumos încăpățînat vrei să schimbi baricadele putrede din visare "poezia ta seamănă cu bîtlanii!" este ora buletinelor de știri tot mai lungi ora colindelor închise în cuști florile cresc numai în minți te zbați viața nu este un psalm în fiecare zi te oferi cuțitului de chirurg și în fiecare zi ai timp să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
la ora 1030. Au participat: Ernest Undăreanu, Costache Malaxa, Ilie Radu, Chefneux. Era cald, ca vara. Au vânat „la pază”, vânătorii plecând pe dig și ocupându-și locurile în pădurea de sălcii și în stuful din baltă. Au vânat rațe, bâtlani (cormorani), gâște, lișițe, ciori. Masa de prânz au luat-o la conacul moșiei. Carol al II-lea a vizitat crescătoria de ponei și herghelia. La ora 16, au început a doua repriză de vânătoare. Seara, s-au întors frânți de
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Am gătit. Mira-m-aș! Și dacă-ai gătit, de ce-ai venit aici, ca să-mi stai cu mânile în șolduri? Cloștele le-ai adus în ogradă, ori iar umblă pe toloacă, și a dat iar în pui mâța lui Bâtlan? (...) Cloștile-s în ogradă, mămucă, răspunse Aglăița. Să n-ai dumneata nici o grijă. Cum să n-am grijă, fată hăi? Da ce știi tu de câte sunt și câte trebuiesc? Iaca, peste patru-cinci zile-s sfintele Paști și sunt de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pari strâmbi, deasupra trestie și câteva maldăre de iarbă. Pologuri Câteva capete buhoase... parc-ar fi niște bizare sălașuri africane, așa cum se văd în stampele unor desenatori. Apucăm pe gârla Cernețului. Stoluri mari de rațe trec pe de-asupra. Un bâtlan stă neclintit pe o cioată. Pare o statuetă lucie, în colțul unui salon, în umbră, între plante exotice. Lișițe umblă pe aproape. Pui de rață îs la plimbare, iar rața probabil îi pândește din desiș. Trec vulturi. Lopătari. Muete. Pescari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Crețu Ion " Pascaru Neculai " Tanase V. " Butucaru Petru " Todirică Ghe. " Mihăilă D. Ghe " Turică Cost. " Apetri Cost. Grupa II Sergent. Gavriloe N. Caporal. Dârângă Ion Soldat. Boghiean Ion " Lăpușnianu Ghe. " Stoian Ion " Tanase N. " Leuștian Cost. " Enia Ghe. " Goiștein Leib. " Bâtlan V. Grupa III Caporal. Toma Ghe. Soldat. Amaici Petru " Ungurianu V. " Leonte N. " Ilinca V. " Muntianu V. " Arghiri V. " Oltianu Ion " Moroșanu Ghe. Secția II Grupa IV Sergent Blaga N. Caporal Bortă I. Soldat Abâie Petru " Crăciun Ion " Asiminoe N.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de înalt rang. Astrologii spun că Selim sultan tatăl lui Soliman Mărețul, purta șapte stigmate, semne ale omorurilor fraților și nepoților săi, când s-a suit pe tron. Ianicerii purtau ciubote ferecate. Sultanul poartă turban cu surguciu trei pene de bâtlan de Creta albe cu spic fumuriu. Akivgiii călărime ușoară și de pradă care merge înainte și pe laturile ordiei împărătești. Întăiu atacau Azabii, după aceea ianicerii. Deliii nebunii, îmbrăcați în piei de fiară, leoparzi și lei. Amestecați cu urdia umblau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Gheorghe f. frumos și voinic și îmbolnăvindu-se rău a murit. Și l-a îngropat îmbrăcat f. frumos, cu boandă nouă, ițari, cămașe, ghete nouă. Duminică l-a îngropat și Joi era cu ele de vânzare un criminal Bîcu lui Bîtlan, care făcea groapă la morți și tot el îi dezgropa și le lua hainele și le vindea în Fălticeni. Și acel Bîcu lui Bîtlan a avut un fecior f.deștept. În armată a fost sergent major. După eliberare s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
nouă. Duminică l-a îngropat și Joi era cu ele de vânzare un criminal Bîcu lui Bîtlan, care făcea groapă la morți și tot el îi dezgropa și le lua hainele și le vindea în Fălticeni. Și acel Bîcu lui Bîtlan a avut un fecior f.deștept. În armată a fost sergent major. După eliberare s-a băgat în jandarmerie fiind aghiotant. Un servitor din Baea care era în Fălticeni, a furat niște lucruri de la stăpânul său. Căpitanul de jandarmi l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
f.deștept. În armată a fost sergent major. După eliberare s-a băgat în jandarmerie fiind aghiotant. Un servitor din Baea care era în Fălticeni, a furat niște lucruri de la stăpânul său. Căpitanul de jandarmi l-a trimis pe Mihai Bîtlan, el a luat lucrurile și nu le-a dat stăpânului, ci le-a oprit pentru el. S-a aflat, a fost dat afară din jandarmerie. Era prin 1923 când se da islaz la țărani. În legea islazurilor era un articol
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
islaz la țărani. În legea islazurilor era un articol care zicea: Dacă țăranii refuză islazul dat de boer, nu mai au drept la islaz ". Alexandru Cantacuzino Pașcanu, a oferit islaz băeșilor peste Moldova în Băița, și a vorbit cu Mihai Bîtlan ca să-l refuze, fără să știe țăranii. Un ficior boeresc Radu, a venit la crâșmă la Nică Dediu și a spus: Dacă țăranii ar știi cum i-a păgubit M.Bîtlan, l-ar tăia bucăți și l-ar pune prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
peste Moldova în Băița, și a vorbit cu Mihai Bîtlan ca să-l refuze, fără să știe țăranii. Un ficior boeresc Radu, a venit la crâșmă la Nică Dediu și a spus: Dacă țăranii ar știi cum i-a păgubit M.Bîtlan, l-ar tăia bucăți și l-ar pune prin copaci. Pentru treaba asta Pașcanu i-a dat un cal sur de frumuseță rară. Într-o zi când peria calul i-a trântit o copită în pântece lui M.Bîtlan, s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
M.Bîtlan, l-ar tăia bucăți și l-ar pune prin copaci. Pentru treaba asta Pașcanu i-a dat un cal sur de frumuseță rară. Într-o zi când peria calul i-a trântit o copită în pântece lui M.Bîtlan, s-a culcat în pat și nu s-a mai sculat. N-au știut țăranii dar a știut Dumnezeu. Vasile Ștefănescu-Potlog era de o mândrie fără pereche ca și Mihai Bîtlan și de-o răutate fără margini. Când un țăran
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
i-a trântit o copită în pântece lui M.Bîtlan, s-a culcat în pat și nu s-a mai sculat. N-au știut țăranii dar a știut Dumnezeu. Vasile Ștefănescu-Potlog era de o mândrie fără pereche ca și Mihai Bîtlan și de-o răutate fără margini. Când un țăran nu vrea să-i vândă o bucată de pământ el vorbea cu niște țigani cei mai răi și bătăuși, le da 2-3 litri de rachiu de-l bătea să-l omoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
lăcomia omenească, străluceau de o verdeață ce mi-a rămas ș-acum în ochi; iar la marginea târgului se întindea un iaz format din râul Șomuzul ce-mi părea cât un ocean de mare, în care mișunau rățele, lișițele, găinușile, bâtlanii și pe fundul căruia în tinerețele mele am semănat mult amar de haliciuri 21 nevinovate, de care se minunau aripatele 22 sălbătăciuni. Pe vremea aceia, deși țările române erau înapoiete, rău întocmite politicește și expuse la multe nedreptăți și apăsări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
că el se simte totuși străin; dar aplică principiul: cea mai bună apărare e ofensiva. Acolo, În acea rezervație, arțarul și-a mai aflat un aliat În opera sa distructivă și tot În urma favorizării de către om. Anume, o colonie de bâtlani care, rămași fără locurile tradiționale de cuibărit, distruse de aceeași amenajare hidrotehnică, au năvălit În pădure, oxidând solul prin excrementele lor. În rest, ca mecanism, nici o deosebire de efectul arțarului. Stejari bătrâni au plătit această schimbare cu viața. Este cazul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
păsări deci, porumbeii, culmea, simbol al păcii și iubirii, degradează prin excrementele lor, tot oxidante, marmura; indiferent dacă e vorba de un bloc diform, adică relativ entropic, ori o statuie, adică negentropică. Ba chiar mai mult statuia... Iar În cazul bâtlanilor e vorba de degradarea altei negentropii, chiar dacă vie, deci autoîntreținută, adică a unui arbore. Dintre “vinovați”, unul - porumbelul - e domestic, altul - bâtlanul - e sălbatic. Fiecare acționează În mediul lui, oraș, respectiv pădure, dar la fel, ca fii ai aceleiași naturi
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
bloc diform, adică relativ entropic, ori o statuie, adică negentropică. Ba chiar mai mult statuia... Iar În cazul bâtlanilor e vorba de degradarea altei negentropii, chiar dacă vie, deci autoîntreținută, adică a unui arbore. Dintre “vinovați”, unul - porumbelul - e domestic, altul - bâtlanul - e sălbatic. Fiecare acționează În mediul lui, oraș, respectiv pădure, dar la fel, ca fii ai aceleiași naturi. Ei sunt negânditori, adică fără prejudecăți, și prin urmare firești În acțiunea lor. Poate că degradarea pe care o induc În mediu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
din punctul de vedere al dictaturii, în cadrul, nu-i așa, larg democratic pe care-l instaurase, filmul este o suită inadmisibilă de erori. Eroarea fundamentală este de a nu vorbi aceeași limbă limba cenzurii, a CCES-ului, a tovilor Dulea, Bâtlan și alți mărunți dumnezei culturali. în mod de-a dreptul scandalos, filmul acesta nu este străbătut de acel ”suflu înnoitor” care ar fi trebuit, potrivit scenariului puterii, să ne transforme în mici golemi purtând Adevărul Partidului înscris pe frunte. Filmul
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
se înlăture Vidra (Const. Duca) de la epitropia dobitoacelor și să se înscăuneze Struțocămila (Mihai Racoviță). Vidra se apără ținând un discurs după toate regulile retoricii ("Vestita axiomă între cei fizicești filosofi este că cel deasemenea iubește pre cel șie deasemenea..."), Bâtlanul denunță caracterul amfibiu al Vidrei, care la rîndu-i ironizează dubla înfățișare a Bîtla-nului, "pasăre de apă sau pește de aer". Un proces identic se iscă cu privire la Struțocămilă (văzută ca animal himeric), care după "socoteala loghicească" "dobitoc cu patru picioare nu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]