320 matches
-
Lucaciu, Vasile Goldiș, Ion Rațiu, Teodor Mihali, năzuințele neamului românesc aducându-l, si pe marele istoric Nicolae Iorga în casa lui badea George din Bășești. Documente de familie, fotografii, obiecte personale recompun viață și activitatea marelui patriot, George Pop de Bășești. Desigur, toate aceste frumuseți sunt puse în valoare de harnicii și ospitalierii codreni, oameni, care prin sufletul lor cald și prin portul popular: cămeșa și spăcel cu ciur, lucrat manual, gaci și zadii, se remarcă oriunde, prin prezența lor. Țară
VIAŢA- DARUL LUI DUMNEZEU, ARTICOL DE ANDREIA-ROXANA BOTIŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350998_a_352327]
-
omagiu oamenilor trecuți în lumea celor fără de dor și să-i prețuim pe cei care ne sunt contemporani, având datoria sacra, de a duce mai departe tradițiile și obiceiurile strămoșești. Andreia-Roxana BOTIȘ clasa a XII-a, Liceul ,,George Pop de Bășești” Ulmeni, Maramureș Referință Bibliografica: Viața- darul lui Dumnezeu, articol de Andreia-Roxana Botiș / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 682, Anul ÎI, 12 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
VIAŢA- DARUL LUI DUMNEZEU, ARTICOL DE ANDREIA-ROXANA BOTIŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350998_a_352327]
-
din revistele „Blue Marlin Ibiza”, respectiv „PASHA - the fun issue”, nu le mai lăsa din mână, tentat fiind să pună-n râma ilustrațiile supra dimensionale care sunt conservate pentru eternitate între paginile lor. „I-bisa” derivă din compusul „Isla de Bes”. Interesant este faptul că numele insulei nu e dat de Tanit, zeitatea protectoare a insulei, venerata de cartaginezi pentru blândețea ei, albă și luminoasă, întruchipând bunătatea maternă, telurica, stăpâna a mării și a nopții. Responsabil pentru numele de Ibiza este
IBIZA SAU INSULA ALBĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354553_a_355882]
-
faptul că numele insulei nu e dat de Tanit, zeitatea protectoare a insulei, venerata de cartaginezi pentru blândețea ei, albă și luminoasă, întruchipând bunătatea maternă, telurica, stăpâna a mării și a nopții. Responsabil pentru numele de Ibiza este răutăciosul zeu Bes, de statura scunda, cu un caracter agresiv și jucăuș în același timp, visceral și imprevizibil, petrecăreț și iubitor de excese. Să fie oare acesta un semn că locuitorii Ibizei erau încă din antichitate libertini, senzuali și nebunatici? Curios cum tocmai
IBIZA SAU INSULA ALBĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354553_a_355882]
-
o bavralo, ande ekh zijs, phandjas ekhe niśka k-o śoro o podosqo, ’ke źanlas ke othar nakhela lesqo phral pa kam arakhel la. O ćowrro, kana arakhas o niśka, beśtas, diśindas șo te kerel o niśkaça. Pâl akerlas pesqe an p’o gïndos: "Șo te keraw me kale niśkaça ? Pwo śukar te jingelaw la
DUJ PHRALA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1916 din 30 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340230_a_341559]
-
dikhas ke na-j șo te inkanel andar lesθe, ljas i hotariră te vazel lesqe o’ aver kher, baro, śukar, hen te kerel lesqe-da gospodăria, foro te źanel lesqo phral. Te źal lesqo phral te beśel and-o nevo kher, xoxadas leș ke și leș nevoja ekhe manuśesθar te beśel an koda kher hen te avel leș griźa o gospodariaθar, pâl koda manuś ke kam beśel
DUJ PHRALA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1916 din 30 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340230_a_341559]
-
baro, śukar, hen te kerel lesqe-da gospodăria, foro te źanel lesqo phral. Te źal lesqo phral te beśel and-o nevo kher, xoxadas leș ke și leș nevoja ekhe manuśesθar te beśel an koda kher hen te avel leș griźa o gospodariaθar, pâl koda manuś ke kam beśel othe te folosisarel peș savre idonθar andar-i bar, sar kana și lesqe. Lesqo phral akćeptisardas
DUJ PHRALA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1916 din 30 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340230_a_341559]
-
phral te beśel and-o nevo kher, xoxadas leș ke și leș nevoja ekhe manuśesθar te beśel an koda kher hen te avel leș griźa o gospodariaθar, pâl koda manuś ke kam beśel othe te folosisarel peș savre idonθar andar-i bar, sar kana și lesqe. Lesqo phral akćeptisardas, ama thodas lesqe i kondicia ke o’ mutisola othe, kerla sar lesθe, te kerel lesqe jardïmi, ama te na
DUJ PHRALA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1916 din 30 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340230_a_341559]
-
sub titlul The Book of the Thousand Nights and a Night. 16 volume, între 1885 și 1888. Povestea care apare în volumul 5, pp. 135-137 (1885) se intitulează How Abu Hasan Brake Wind. Adică, lăsând pudibonderia deoparte, Cum s-a bășit Abu Hasan. O poveste care ar putea avea multiple subtitluri. Unul dintre ele - cum să devii faimos, trăgând pârțuri. Protagonistul poveștii este cel mai bogat negustor din orașul Kaukaban (Yemen). După moartea primei soții, prietenii îl sfătuiesc să se recăsătorească
O noapte cât o eternitate () [Corola-blog/BlogPost/338763_a_340092]
-
nopți, Hasan aude, prin ușa unei colibe, următorul dialog: „Mamă, spune-mi în ce zi m-am născut, fiindcă una din prietenele mele vrea să-mi ghicească viitorul.” „Fata mamei, te-ai născut exact în noaptea în care s-a bășit Abu Hasan.” Auzind acestea, Hasan a zbughit-o și dus a fost în lume; pentru totdeauna. Nu înainte de a-și spune: „Bășina mea a devenit, cu adevărat, o dată! Se va vorbi despre ea de-a pururi.” * Suntem în anii ’80
O noapte cât o eternitate () [Corola-blog/BlogPost/338763_a_340092]
-
austro-ungară și trimis pe frontul italian, de unde a dezertat în 1918, întorcându-se la Arad. Împreună cu personalități de primă mărime ale mișcării naționale românești din Transilvania și ale PNR, precum viitorul cardinal în pectore greco-catolic, Iuliu Hossu, Gheorghe Pop de Bășești, viitorul patriarh Miron Cristea și alții, Iuliu Maniu a participat hotărâtor la unirea Transilvaniei cu Vechiul Regat. Face parte dintre organizatorii Mării Adunări de la Alba-Iulia, din 1 decembrie 1918, unde se va decide unirea Transilvaniei cu Regatul României. După unirea
APEL PENTRU CINSTIREA MEMORIEI UNOR FOŞTI DEŢINUŢI POLITICI ROMÂNI de VICTOR RONCEA în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340569_a_341898]
-
nu mai are nimic cu socializarea. Toată lumea de pe întregul glob se află doar în treabă. Această „treabă” mai este din când întreruptă din inutila activitate de câte o instituție interesată precum Antena 3 care dă întâlnire antebăs* să demonstreze împotriva băs* O carte, un tratat, o piesă de teatru chiar și un concert nu le vezi promovate pe rețelele de socializare deși în vechile scrisori aveau preponderență. Oricine era pe atunci sau se pretindea cult recomanda rudelor și cunoștințelor cartea citită
BICICLETELE GALBENE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344062_a_345391]
-
nu știam să schiez am intrat cu vârfurile de la schiuri sub rădăcina unui brad, am căzut rău și unul dintre schiuri s-a rupt. În cazarma deșteptarea se dădea la ora 5 cu goarna iar la comanda șefului de grupa Besă Gheorghe ieșeam în pas alergător afară la parau unde ne spălăm pe fata chiar iarnă dacă era. În timp ce eram militar la Predeal, acasă aveam o verișoară Valeria cu care corespondam. Într-una din scrisori verișoară mea mă întreba dacă n-
CAP.4 de IONEL CADAR în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343094_a_344423]
-
të Rrëke lotësh Shpërthejnë llogoret e së ardhmes kaotike. Kur imagjinata nuk është duke të ndihmuar, Hapi sytë dhe shiko Se asgjë nuk është ashtu siç duket, Dhe pastaj pyet egon tënde Për të ardhmen Që ne e presim me beșim. © Cornelia Păun Heinzel Idealizëm Ți gjithmonë më thua: ți je tepër idealiste kur i do gjithë njerëzit njësoj, pemët dhe lulet, kafshët, pa i fshehur me petkun e pabarazisë, kur ți admiron çfarë është e denjë për ț’u lëvduar
„POEME” TRADUSE ÎN LIMBA ALBANEZĂ DE POETA. PROF. UNIVERSITAR IRSA RUÇI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374343_a_375672]
-
Marea Grădină a Maicii Domnului nostru. Gabriel Artur Silveștri era conștient că Neamul nostru care făcea parte din prima Familie a lumii, din Zorii Creației, binecuvântata de Bunul Dumnezeu prin înseși numele care i le-a dat: pelasg, trac, scit, bes, agatârș, get, ilir, dac, român, nume care a odrăslit în întreaga omenire, renume care a cunoscut cel dintâi Scrisul, Cultura, Monoteismul, Monahismul, Mistica isihasta, Înțelepciunea Bătrânilor, Sibilele-profetese, Sihaștrii și Schivnicele nemuritoare nu putea deci, să nu aibă Tezaurul Izvoarelor sale
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > JIN SAR Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 1664 din 22 iulie 2015 Toate Articolele Autorului KA’ ĆHAWAS MÂN AN Ț’O SUNO KAŚ TE BEŚAW TUÇA-N ORSAJ’ RÂT TE-S MERRI, TE AĆHAW TORRO KA DURAWDE TE NA MAJ AVAS Referință Bibliografica: JIN SAR / Sorin Cristian Moisescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1664, Anul V, 22 iulie
JIN SAR de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372519_a_373848]
-
în: Ediția nr. 1723 din 19 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului HAJDI, MERIMOS, TE PAS EKH KAFES TUQE KAJMACIÇA, AROMATA VARGEŚ O PHARE KOSAΘAR, VARGEŚ HEN KALE MANTAWAΘAR ĆUDATA. OP-I KANAPES - RUGA MÂN - BEŚ TELE NA XOJISĂWA TE PESA THUWALE KASQE ASTARCA KALO, MERIMOS ? SOSQE IŚINIRCIN KIKĂ MEROS ? TAȚI I KAFES, ZORALES TAȚI JAVAŚI, NA SIZAR ȚUȚ, ZER THARLA MUK PANDA P-O DELL I ĆERXAJ MERRI
I PALUJJ KAFES de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372523_a_373852]
-
́ăl khëre thaj phenel pejqë phralejqë: "Phrala, dikhlǒm ’ekha śh’ǎ, śukar, bećaro-j, źa tha xućăv la ! An la tuqë tha beś tuqë laça !" Pe ’ekh kurko źal. Ći prinźănel lej i śhăjǒrri, da să tradel la te anel vareso: pimo’, sivoră (cigäri), xaben, ferso. Kana
K-I ĂRNIKA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372527_a_373856]
-
de plăcere și ciocni o cupă cu Bachus care era, ca de obicei, făcut praștie. Hera se învineți, dar cum era o mare doamnă nu spuse nimic. Doar gândi: băăă, numa’ pe pațachina asta n-a crăcit-o, pân’acu’ bese-n sac ăsta al meu! Ia, să iau eu niște măsuri! Privi într-un anumit fel către cupele de nectar ale celor doi. Nectarul din cupa lui Zeus se prefăcu în rachiu și după două înghițituri părintele zeilor nici nu
UN OM INCREDIBIL DE NOROCOS de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347752_a_349081]
-
1985; Borislav Pekić, Pelerinajul lui Arsenie Njegovan, pref. trad., București, 1985; Mircea Eliade, Na ulici Mântuleasa [Pe strada Mântuleasa], Niș, 1987; Sveta Lukić, Flori de apă, pref. trad., București, 1988 (în colaborare cu Octavia Nedelcu); Dumitru Radu Popescu, Anastasijan zalan bese hod [Duios Anastasia trecea], Belgrad, 1988 (în colaborare cu Adam Puslojić). Repere bibliografice: Cedomir C. Klisuraț, „Svadba” Mihaila Lalica na rumunskom jeziku, „Novi zivot”, 1967, 1; Cedomir C. Klisuraț, Zbirka pripovedaka Ranka Marinkovica na rumunskom jeziku, „Knijzevni zivot”, 1968, 2
STOIANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289949_a_291278]
-
Flora, Terapija rada, Belgrad, 1981, Cinjenicko stanje, Belgrad, 1985, Izdaja metafore, Pristina, 1985, Mermerna ogledala, 1988, Eseji o krtici, 1989, Mlada sova na samrtnoj postelji, Belgrad, 1989, Ljubicasti tabani, 1998; Iz savremene rumunske poezije, 1986; Dumitru Radu Popescu, Anastasijan zalan bese hod, Belgrad, 1988 (în colaborare); Mircea Dinescu, Pesme, Belgrad, 1992, Pijanstvo s Marksom, Belgrad, 1998, Pismo za Vaclava Havela, 1998; Knjizevno delo Lućijana Blage. Iz kritika i eseja rumunskih autora, 1996; Po nasoj kozi. Trinaest novih rumunskih pesnika, 1997; Predrag
PUSLOJIĆ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289071_a_290400]
-
str. Maior Câmpeanu 50. 50. Anghel Matei, 9 apartamente, București, str. Inișori 8 și 14. 51. Andreescu Dumitrescu Aneta, 9 apartamente, București, str. Avrig, 18. 52. Alexandrescu Mihai și Elenă, 3 apartamente, București, str. Vaselor, 57 și str. Pop de Bășești 65. 53. Arsu Lazăr, 4 apartamente, București, Cal. Griviței 484 A și Dorobanți 94. 54. Andreescu Elenă, 4 apartamente, București, str. Popa Tatu, 33. 55. Anghelescu Gheorghe, 11 apartamente, București, str. Pompiliu Eliade, 2; str. Ghenadie Petrescu, 77, str. Ciubarev
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
București, Într. Spătarului 1. 299. Avram Savchis, 3 apartamente, București, str. Traian 161, Într. Libertății 14, Constantă, Vintilă Brătianu 33 bis. 300. Azariem Rina, 2 apartamente, București, str. Tolbuchin 127. 301. Alexandrescu C-tin, 7 apartamente, București, str. Pop de Bășești 4, str. Popa Petre 3. 302. Alexandrescu Irina, 5 apartamente, București, str. Traian 55. 303. Almeuli Senora, 7 apartamente, București, str. Lucaci 66. 304. Amster Morit, 5 apartamente, București, str. gh. Județul 22, str. Otetelesanu 5. 305. Arsenescu Zoie, 9
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Ducă 5. 611. Bancă Ardeleana în lichidare, 47 apartamente, Arad, str. Coșbuc 15. Oradea, str. Pictor Grigorescu 6. Arad, str. Republicii 88; Coșbuc 15. Brașov, str. N. Bălcescu 58. Oradea, str. Pictor Grigorescu 6. Timișoara, str. Grozescu 5; Pop de Bășești 27. 612. Basacopol C-tin, 9 apartamente, București, str. Oculeanu 69. 613. Butter Sophie, 4 apartamente, București, str. Negustori 14. 614. Bancă Urbană în lichidare, 6 apartamente, București, calea Victoriei 7; str. - Raureanu 2. Constantă, str. D. Sturza 18. 615
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Egalității 4; Ploiești, Piața I. V. Stalin 3; Ț. Măgurele, str. Horia, Cloșca și Crișan 3; Giurgiu, str. V. M. Molotov 2; Tulcea, str. Carol 1; Medgidia, str. V. Lupu 18. 939. Baiandurian K., 4 apartamente, București, str. Pop de Bășești 21. 940. Blidescu Lucretia și Constantin, 17 apartamente, București, str. Mendeliev 8, str. Dr. Lister 29. 941. Brumarescu Dan, 3 apartamente, București, str. Vasile Lascăr 8, str. Cazarmei 54. 942. Breger Terezia, 23 apartamente, București, str. Matei Basarab 12, str.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]