1,715 matches
-
specificul structurii economice, elemente menționate la punctele c) și d). Stahl (1998, vol. II, pp. 13-15) face însă deosebirea între două tipuri de sate - cel arhaic și cel evoluat -, afirmând despre primul că are „o populație omogenă alcătuită exclusiv din băștinași”. f) Dacă regulile de acaparare a resursei sunt percepute ca nedrepte, atunci comportamentul poate fi afectat. Stahl menționează numeroase situații în care hotarele interioare ale satelor au fost refăcute și bunurile au fost reîmpărțite din cauza numeroaselor plângeri ale membrilor comunității
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
obște”. Satul arhaic are o obște organizată pe principii democratice egalitare, cu vagi tendințe de a acorda o importanță mai mare opiniei celor în vârstă în procesul de luare a deciziilor colective și cu o populație omogenă alcătuită exclusiv din băștinași care utilizau sistemele de resurse în „devălmășie absolută” (Stahl, 1998, vol. II, p. 13). Aceste sate aveau forma unui grup mic de gospodării care erau fie compactate într-o vatră de sat, fie împărțite în cătune. Numărul mic de gospodării
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
acest nivel și cel al alegerii colective creau o serie de probleme practice legate de forma de proprietate asupra sistemelor de resurse, făcând loc apariției proprietății private și, implicit, destrămării administrării în comun a bunurilor comune. „În lupta cu acaparatorii, băștinașii sărăciți invocă tradiția. [...] lupta se dădea între două sisteme juridice: unul vechi, întemeiat pe ideea de foloase directe justificate prin băștinășie, și un altul nou, întemeiat pe ideea de venituri justificate pe bază de acte de cumpărare.” (Stahl, 1998, vol
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
respective. Celelalte sisteme de resurse erau însă în continuare devălmașe. În aceste cazuri, apărea întrebarea dacă un străin care a obținut dreptul de a avea o ocină capătă aceleași drepturi de folosire a sistemelor de resurse devălmașe ca și un băștinaș. În cazul obținerii indigenatului prin cumpărare, acesta era inițial respins de către obște și în totală contradicție cu „obiceiul pământului”. Din moment ce nicio gospodărie nu era proprietara terenului pe care îl exploata, nu avea cum să îl vândă. Aceste vânzări sunt posibile
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
ale romanticului de odinioară. Îl și văd zâmbind la gândul că acum, la o vârstă târzie, scrie o literatură „neconvențională”, în răspăr cu pudibonderia oficială ce domnește în școală, în literatură, în întreaga societate „ideologizată” de partidul bolșevicilor (pripășiți sau băștinași) din România. După ce trecuse prin atâtea, voia să și regăsească „firea ascunsă” sub straturile de personalitate educată, „construită” pe un model cultural indus de familie, școală etc. Înainte de a muri dorea să afle, în fine, cine este el, cel adevărat
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
una lângă alta, sistem vagon, prăvălii cu tot felul de mărfuri, predominând cele mai căutate de țărani: treipatru cârciumi, primăria, spitalul, administrația de plasă, judecătoria, poșta și școala. La unul din capete târgul lua aspect de sat. Aici stau țăranii băștinași, cu casele în jurul bisericii ortodoxe, care făceau pandant cu sinagoga din cartierul comercial și biserica lipovenilor (ambele distruse de bombardamentele din 1944).....O fabrică de sticlă completa această așezare”; După relătările lui Dorel Străchinaru (2009), unul dintre puținii veterani ai
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
sălbatice sînt pentru Evola rămășițele degenerate ale unor popoare primordiale care, părăsind o anumită linie evolutivă, au lăsat în urmă o ramificație biologică echivalînd cu o înfundătură. Și astfel, ceea ce antropologia contemporană consideră drept leagăn african al speciei umane - populațiile băștinașe africane - este pentru Evola formele de năpîrlire ale unui filon genetic care a înaintat pe alte căi, abandonînd ramificațiile africane. Tot astfel, evoluția unui individ nu reproduce verigile de evoluție ale speciei din care face parte, așa cum ne spune legea
O carte fără sex by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9945_a_11270]
-
celor pentru care, încă, a auzi o limbă e a face o călătorie. Drumul în apropiere, la vecini "exotici", îl ia în piept celălalt Secol, dedicat Chișinăului. Pe copertă, imaginea împodobită cu flori (un pod?) a unui papuaș, a unui băștinaș. Ciudat, dar motivat de opțiunea pentru ochelarii cu binoclu, prin care se vede o promițătoare lume nouă. O "planetă" de descoperit. Salutîri de la mare... Revista Ex Ponto, adevărata continuatoare, prin echipă și program, a prestigioasei reviste Tomis din Constanța, se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9955_a_11280]
-
chipul unei proiecții cosmice. Dintre prozatorii români care au abordat motivele sexualității se cuvine să-i amintim în mod special pe Gib I. Mihăescu, la care ne întîmpină un "monoideism erotic" (Mihai Aspru din Dona Alba e un Julien Sorel băștinaș, iar Rusoaica din romanul omonim apare înscrisă ca un simbol arhetipal, pentru care bărbații simt o abisală chemare), pe Felix Aderca, analist al erotismului carnal, cu lubrice implicații (mai cu seamă Rasputin. Diavolul de la curtea țarilor și Al doilea amant
Despre pornografie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9965_a_11290]
-
viața mea decît pentru sinucidere sau pentru o plecare definitivă, undeva, în singurătate". Realitatea psihică e îngroșată de poză. Altfel spus, Sebastian e un tip atent acordat la existențialismul ce se înfiripa în Occident, nu fără tangențe la fenomenele spiritualității băștinașe de-o factură înrudită, de la "trăirismul" lui Nae Ionescu la "autenticitatea" lui Camil Petrescu. Nu putem omite nici complexul său etnic care, într-o perioadă a antisemitismului recrudescent care a culminat cu violențe criminale, era de natură a-i crea
Centenar Mihail Sebastian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9331_a_10656]
-
schimbe legea (Kiser și Ostrom, 2003, p. 74). Raportul dintre acordul comunității asupra corectitudinii regulilor și nivelul de respectare a acestora, fără a fi necesară impunerea forțată, poate fi înțeles prin prisma relațiilor juridice existente între acaparatorii locali și populația băștinașă din satele devălmașe. În satele devălmașe există un conflict puternic între normele dreptului cutumiar, care asigură dreptul de folosire devălmașă a bunurilor comune, și normele dreptului civil, care fac posibilă delimitarea drepturilor de proprietate individuală și ieșirea din indiviziune. Deseori
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
comunității să-l penalizeze (Ostrom, 2007a, p. 47). De aceea apare tendința de închidere a comunităților și de creare a unor bariere ce interzic accesul celor din afara comunității la exploatarea resurselor. În cazul comunităților devălmașe din Vrancea, reacția negativă a băștinașilor față de cei pătrunși în comunitate este observabilă și se poate explica prin teama că resursele financiare și tehnice ale noilor apropriatori vor duce la o exploatare disproporționată a sistemului de resurse și la individualizarea și inegalizarea averilor. Ceea ce în final
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
diferențieri de avere, populație divizată și categorii sociale divizate (Stahl, 1998, vol. II, p. 13). Regimul devălmășiei absolute prevedea dreptul de folosire directă și egalitară a bunurilor comune de către membrii unei comunități. Devălmășia absolută reprezenta așadar „dreptul oricărui grup familial băștinaș de a folosi produsele naturii pe tot cuprinsul hotarului sătesc, în orice chip și fără limită, prin muncă directă sau prin satisfacerea propriilor nevoi” (Stahl, 1998, vol. II, p. 164). Prin urmare, fiecare băștinaș avea un drept de proprietate peste
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
reprezenta așadar „dreptul oricărui grup familial băștinaș de a folosi produsele naturii pe tot cuprinsul hotarului sătesc, în orice chip și fără limită, prin muncă directă sau prin satisfacerea propriilor nevoi” (Stahl, 1998, vol. II, p. 164). Prin urmare, fiecare băștinaș avea un drept de proprietate peste tot hotarul asupra zonelor economice ale satului (Stahl, 1944, p. 323). Totuși, în funcție de modificarea modului de utilizare, regimul proprietății se putea modifica de la ținerile private (bazate pe dreptul de uz personal viager) și stăpânirile
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
economice și de influențele tot mai puternice ale nivelului constituțional asupra celui operațional, se pot identifica trei moduri de obținere a indigenatului sătesc. La început, indigenatul sătesc putea fi obținut de către un nebăștinaș doar prin înrudire efectivă cu o familie băștinașă. Ulterior, pentru a se evita eventualele reacții negative ale obștii, se recurgea la o înrudire fictivă pentru a ascunde o vânzare. În ultimele faze de pătrundere a nebăștinașilor în comunitate, sub acoperirea legilor formale, apare posibilitatea obținerii indigenatului sătesc prin
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
înrudire fictivă pentru a ascunde o vânzare. În ultimele faze de pătrundere a nebăștinașilor în comunitate, sub acoperirea legilor formale, apare posibilitatea obținerii indigenatului sătesc prin cumpărare (Stahl, 1998, vol. II, p. 226). Înrudirea efectivă - și primirea într-o familie băștinașă - echivala cu posibilitatea de a beneficia de patrimoniul devălmaș. Înrudirea efectivă reprezenta o amenințare pentru obște, deoarece permitea nebăștinașilor să exercite drepturi de folosință egale cu ale băștinașilor. Pentru a se proteja, obștea putea controla și interzice căsătoriile cu cei
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
1998, vol. II, p. 226). Înrudirea efectivă - și primirea într-o familie băștinașă - echivala cu posibilitatea de a beneficia de patrimoniul devălmaș. Înrudirea efectivă reprezenta o amenințare pentru obște, deoarece permitea nebăștinașilor să exercite drepturi de folosință egale cu ale băștinașilor. Pentru a se proteja, obștea putea controla și interzice căsătoriile cu cei din afara comunității. La nivelul alegerii colective existau așadar posibilități de a controla acțiunile întreprinse la nivel operațional. Acțiunile de la nivelul alegerii colective intrau în contradicție cu normele existente
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
punea întrebarea dacă achiziționarea terenului echivalează cu cumpărarea unui drept peste tot hotarul. Pentru a evita această controversă și pentru a anihila reacția comunității față de tranzacțiile de vânzare-cumpărare, se făcea apel la procedeul înrudirii fictive. Odată înrudit cu o familie băștinașă, cumpărătorul pătrundea în comunitate și putea exercita dreptul de folosință asupra întregului patrimoniu devălmaș. Indigenatul de cumpărătoare apărea în alte situații. Contractele de vânzare-cumpărare sunt reguli care apar la nivel constituțional și influențează decisiv interacțiunile de la nivelul operațional. Influența asupra
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
totuși pădurea nu a fost distrusă până în momentul defrișărilor realizate de societățile forestiere în scop comercial. Acțiunile întreprinse în procesul de exploatare a pădurilor sunt reglementate la nivelul operațional și la cel al alegerii colective. Nevoile economice ale familiilor de băștinași se bazau pe nevoia existenței unui număr cât mai mare de terenuri despădurite. Astfel s-a ajuns la supraexploatarea și la limitarea cantității de resursă disponibilă. Pentru a se evita un scenariu de tipul tragediei bunurilor comune, s-a recurs
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
puterile și nevoile pe care le avea. Odată cu apariția reglementărilor de la nivelul constituțional, dreptul de exploatare a pădurilor se extinde și la nebăștinași. Sub protecția Codului civil, aceștia pot să cumpere terenuri și drepturi de exploatare a bunurilor comune alături de băștinași. După ce cumpărau drepturile, nebăștinașii treceau la exploatarea pădurii în concordanță cu principiile devălmășiei absolute. Exploatarea după putere și nevoi devine astfel un principiu care duce la inegalizarea drepturilor. Puterile acaparatorilor erau direct proporționale cu capacitatea de a folosi tehnici avansate
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
proprietăți și încep să obțină drepturi de exploatare a bunurilor comune. Societățile anonime forestiere cumpără drepturile de folosință de la acaparatorii locali și trec la exploatarea indus trială a pădurii. Schimbările apărute în legătură cu exploatarea bunurilor duc la apariția unor conflicte între băștinașii susținători ai regimului devălmășiei și nebăștinașii susținători ai drepturilor de proprietate individuale. Obștile încearcă să reducă efectele supraexploatării resurselor comune prin plafonarea drepturilor de folosință. Plafonarea drepturilor de folosință încearcă să limiteze cantitățile de resurse ce pot fi extrase și
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
între cele din Vrancea și restul, dispărute între timp, va fi făcută în a doua parte a secțiunii. Astfel, satul arhaic este un sat cu o obște democratică egalitară, vag colorată gerontocratic și cu o populație omogenă alcătuită exclusiv din băștinași, formând o singură „ceată” închisă nebăștinașilor, folosind trupul de moșie în „devălmășie absolută”, prin „stăpâniri locurești” și, excepțional, „pe sumă de stânjeni”, pe baza unei economii naturale, dominată de „folosirea” prin muncă directă a pământului, cu tehnicile primitive ale defrișărilor
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
tocmai au părăsit-o". Cînd își părăsesc țara, portughezii nu se desnaționalizează, ci își aduc laolaltă cu valizele și "casa, modul de viață, habitatul - simbolic, desigur". în timp ce popoarele "mari", cu vocația expansiunii, pornesc în lume pentru a-i domina pe băștinași, pentru a le impune modul lor de existență, popoarele "mici", odată ajunse pe meleaguri străine, se grăbesc a-și face uitată originea, a se integra cît mai deplin noului mediu. între cele două extreme, "portughezii aleg varianta de mijloc, atît
Epistolar portughez by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9448_a_10773]
-
cetățenie burundeză. Am cerut să-mi fie transferată și o expertă diplomatică. Am propus și un nume în acest sens. Mi-e foarte greu să umblu în costum la patruzeci de grade Celsius, dar numai așa mă pot impune în fața băștinașilor. De-abia aștept să beau un whisky cu gheață, bine servit. Nu vreau să spun nimic despre autor înainte de epilog. Nu vreau să mă trezesc la Polul Nord. Deși nici la Polul Nord nu poate fi rău. Dacă știi să te descurci
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Avem așadar de-a face cu o colonizare. Faptul că oamenii își pipăie portofelul ne face să credem că sunt conștienți de dreptul pe care și-l arogă alogenii. Acela de a-i jefui și de a-i muta pe băștinași într-o altă zonă. „Băștinașii“ cred însă că o posibilă colonizare a aurolacilor ar avea intenții civilizatoare. Iar când așa ceva nu se poate înfăptui unul zice că: „Acuma, dacă tot i-am prins pe toți grămadă în autobuz, să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]