439 matches
-
după el mult după ce acesta trecuse de deal. Majoritatea bărbaților tinerilor din oraș s-au înrolat și ei. Unii s-au întors după terminarea războiului, alții nu. În josul străzii, în spatele celei principale, majoritatea atelierelor mecanice erau goale. Multe drogherii și băcănii aveau obloanele trase, cu mesaje de genul „Închis pe perioada războiului“ scrise pe geamuri. Am pus un steag de serviciu pe ușa din față, așa cum făcuse aproape toată lumea. Le găseai pe toate străzile, chiar și pe cele din nord, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
îndepărteze de microfon. — N-au fost acestea cuvinte născute din inspirație? Haideți să o auzim pe această doamnă. Bătrâna care stătea lângă mine a venit la microfon și a început să vorbească. Cei mai mulți dintre voi mă cunoașteți deja. Eu țin băcănia de pe Main Street. Dar, dragii mei prieteni și vecini, dați-mi voie să vă spun că nu m-am mai simțit așa niciodată în viața mea. Mă predau Domnului să mă judece și să-mi ierte păcatele din trecut. Vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
format două partide. Unul al posesorilor de patrupede, celălalt al adversarilor jurați. Proprietarii de animale s-au așezat sub platforma știută a Asociației pentru protecția animalelor, ceilalți au apelat la Organizația pentru apărarea drepturilor cetățeanului. Evenimentul a fost comentat la băcănie, la măcelăria lui Ioel Fișelovici, la tutungerie și la bancă. S-au creat largi curente de opinie și atitudine. „Partidul în favoarea oamenilor" a propus boicotarea magazinelor unde se comercializează preparate de genul Ham-ham sau Miau. Ziarul local acordă o atenție
SCHIŢE UMORISTICE (56) – OAMENI ŞI ANIMALE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368527_a_369856]
-
explicații, Mai primesc și decorații. Dar alta e cu acești domni: Majoritatea sunt patroni. Și au un interes acut: Profitul să le fie mult. N-ar fi asta de acuzat, Dar avem proletariat, Ce muncește pe simbrie, La patron, în băcănie. Și de-aici anomalia: Profitul versus simbria! N-o să vrea parlamentarul Să plătească proletarul! N-or să facă nici o lege Ca salariul să mi-l drege, Că patronul-parlament Se plânge de faliment! Sigur asta-i de fațadă, Fi’ncă lumea
SALARIAT de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367837_a_369166]
-
-i posibil, afirmă domnul Ghezuntrtoit. E din ce în ce mai greu de pătruns în înalta societate. La ce cluburi te referi? - De exemplu la Clubul abonaților. Am adus dovezi scrise că sunt abonat la două ziare, la societatea de telefoane, la teatru, la băcănie, la școala serală de înot, la cursul pentru vegetarieni, la televizor, la frizer, la excursiile pensionarilor, la yoga... Nici măcar nu s-au obosit să-mi explice respingerea... Numai formula clasică „avem regretul de a vă comunica... că se respinge". - Nu
SCHIŢE UMORISTICE (97) –CLUBURI EXCLUSIVE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366988_a_368317]
-
ziar, o revistă și un pachet de țigări. - Nu am rest de la o sută, abia am deschis, mi-a zâmbit el. Dar nu contează, doar vă cunosc, voi nota în carnețel... Mergeți sănătos. Nu m-am lăsat, am intrat la băcănie și am strigat: - Vreau un iaurt și o cutie de chibrituri. Dă-mi, te rog, rest! - Nu vezi că n-am timp? mi-a răspuns vânzătorul. Tocmai mi-au adus mezeluri proaspete și trebuie să le cântăresc. Ia-ți singur
SCHIŢE UMORISTICE (98) – DĂ-MI REPEDE RESTUL de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367061_a_368390]
-
să le cântăresc. Ia-ți singur și ai să-mi plătești mâine. Doar n-ai să te muți de aici numai ca să-mi tragi clapa... - O.K., am mormăit și am plecat cu iaurtul care nu-mi trebuia. Chiar alături de băcănie este o sursală a băncii. Aici n-o să spună că n-au bani, m-am gândit. Și m-am repezit la casier. - La coadă! Treci la coadă! m-au apostrofat cetățenii... M-am uitat disperat în jur. Toți funcționarii erau
SCHIŢE UMORISTICE (98) – DĂ-MI REPEDE RESTUL de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367061_a_368390]
-
mod special ca să aflu ce și cum. Manole era cam posac, dar am reușit să aflu câte ceva. Pentru bună reușită, și-a făcut rost de un carnețel în care a notat ce era mai important. Și-a făcut drum pe la băcănie, în stația de autobuz, la clubul pensionarilor, la bancă, la oficiul poștal și în părculețul de lângă blocul nostru. Printre altele, a notat următoarele: „Azi dimineață l-am întâlnit pe Menașe care era foarte grăbit, i-am cerut o țigară dar
REŢETE DE UMOR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367067_a_368396]
-
trăit un adevărta coșmar: tatălui său, Tudor Zamfir, i s-au pus cătușele la mâini de către doi milițieni (în curtea casei) și a fost ridicat pe motivul că și-ar fi făcut rezerve de mălai sau de grâu din vechea băcănie, (dar au găsit numai un sac de grâu!) Prin melodia acestei doine de adâncă trăire sufletească, artistul lasă naiul să cuvânte: „Taică bun, rouă de flori/ Pe narcise și bujori, of!/ Și măicuța mea frumoasă,/ M-am întors din nou
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
trăit un adevărta coșmar: tatălui său, Tudor Zamfir, i s-au pus cătușele la mâini de către doi milițieni (în curtea casei) și a fost ridicat pe motivul că și-ar fi făcut rezerve de mălai sau de grâu din vechea băcănie, (dar au găsit numai un sac de grâu) Prin melodia acestei doine de adâncă trăire sufletească, artistul lasă naiul să cuvânte: „Taică bun, rouă de flori.../ Pe narcise și bujori, of!/ Și măicuța mea frumoasă,/ M-am întors din nou
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
trăit un adevărta coșmar: tatălui său, Tudor Zamfir, i s-au pus cătușele la mâini de către doi milițieni (în curtea casei) și a fost ridicat pe motivul că și-ar fi făcut rezerve de mălai sau de grâu din vechea băcănie, (dar au găsit numai un sac de grâu) Prin melodia acestei doine de adâncă trăire sufletească, artistul lasă naiul să cuvânte: „Taică bun, rouă de flori.../ Pe narcise și bujori, of!/ Și măicuța mea frumoasă,/ M-am întors din nou
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
Să nu credeți cumva că glumesc sau la 90 de ani sunt vre-un boșorog care se face de băcănie cu purtarea lui ce nu „cadrează” cu părul alb pe care-l poartă de câteva decenii bune. La șase ani am fost îndrăgostit lulea de a fetiță ceva... cu mult mai mare ca mine! Ea era cea care-mi zdrobise
ULTIMA MEA IUBITĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350450_a_351779]
-
încărcături umplute de greșeli și amărăciuni. Prudentă îmi pregătisem la îndemână tot ceea ce mi-ar fi fost util în asemenea situații dar nimic nu mai era la locul lui, dispăruseră chiar din haosul primei dimineți. De nevoie cumpăram cafea la băcănia cea mai apropiată a cartierului pe unde piciorul nu-mi călcase niciodată, hainele de pe mine le aruncam în mașina de spălat, seara, când ajungeam în alt pat la culcare. Și zilele fierbinți se lăsau împinse cât o căruță la deal
VARĂ FIERBINTE de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348636_a_349965]
-
bucuri de miros. Doctorul Catan începu să regrete că nu e însurat, că nu are o prietenă căreia să-i ofere flori, o cumnată, acolo... Își încărcă mica mașină personală cu buchete și porni spre casă. În drum, opri la băcănia unde făcea adesea cumpărături. - Salut, îi spuse bucuros băcanului, ține niște flori pentru nevastă... - Fii serios, domnu' doctor, o să creadă că o înșel. Douăzeci de ani nu i-am adus o floare și acum, deodată, un buchet... Nici vorbă! Interesant
SCHIŢE UMORISTICE (4) – SĂ VORBIM PRIN FLORI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349440_a_350769]
-
șnur Pe încheietura mâinii-mi tremurânde. În-un singur album de familie Mi-am adunat eroii și cu medaliile lor Din tinichea sclipitoare. Nu am reusit sa învățat de la ei Cum să-mi conserv în oțet amintirile Și borcanele de la băcănie Au ocupat deja locul cel mai bun din vitrină. Pe pagina a treia, sus , la dreapta, Se postează anunțul de nastere Pentru că Ziua nădușește în fulgii zăpezii Cu care un dumnezeu ghiduș a umplut Toate pernele pe care stau Că
MONADE (4) – POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366001_a_367330]
-
Să nu credeți cumva că glumesc sau la 90 de ani sunt vre-un boșorog care se face de băcănie cu purtarea lui ce nu „cadrează” cu părul alb pe care-l poartă de câteva decenii bune. La șase ani am fost îndrăgostit lulea de a fetiță ceva... cu mult mai mare ca mine! Ea era cea care-mi zdrobise
ULTIMA MEA IUBITĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351889_a_353218]
-
struțo-cămilă” o noțiune ... III. OVIDIU CREANGĂ - ULTIMA MEA IUBITA, de Ovidiu Creangă, publicat în Ediția nr. 776 din 14 februarie 2013. Să nu credeți cumva că glumesc sau la 90 de ani sunt vre-un boșorog care se face de băcănie cu purtarea lui ce nu „cadrează” cu părul alb pe care-l poartă de câteva decenii bune. La șase ani am fost îndrăgostit lulea de a fetiță ceva... cu mult mai mare ca mine! Ea era cea care-mi zdrobise
OVIDIU CREANGĂ [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]
-
înseamnă o cămășuța nouă, o pereche de izmenuțe de iarnă lungi, căci în Basarabia erau niște geruri de ... Citește mai mult Să nu credeți cumva că glumesc sau la 90 de ani sunt vre-un boșorog care se face de băcănie cu purtarea lui ce nu „cadrează” cu părul alb pe care-l poartă de câteva decenii bune. La șase ani am fost îndrăgostit lulea de a fetiță ceva... cu mult mai mare ca mine! Ea era cea care-mi zdrobise
OVIDIU CREANGĂ [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]
-
inspecții și descinderi inopinate și ... VIII. ULTIMA MEA IUBITA, de Ovidiu Creangă, publicat în Ediția nr. 98 din 08 aprilie 2011. Să nu credeți cumva că glumesc sau la 90 de ani sunt vre-un boșorog care se face de băcănie cu purtarea lui ce nu „cadrează” cu părul alb pe care-l poartă de câteva decenii bune. La șase ani am fost îndrăgostit lulea de a fetiță ceva... cu mult mai mare ca mine! Ea era cea care-mi zdrobise
OVIDIU CREANGĂ [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]
-
cămășuța nouă, o pereche de izmenuțe de iarnă lungi, căci în Basarabia erau niște geruri de crăpau pietrele. Citește mai mult Să nu credeți cumva că glumesc sau la 90 de ani sunt vre-un boșorog care se face de băcănie cu purtarea lui ce nu „cadrează” cu părul alb pe care-l poartă de câteva decenii bune. La șase ani am fost îndrăgostit lulea de a fetiță ceva... cu mult mai mare ca mine! Ea era cea care-mi zdrobise
OVIDIU CREANGĂ [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]
-
să-mi usc După iarna asta mare Dorm cățeii toropiți de cald Pământul mai mustește-a sevă Parc-am intrat de nu știu când în grevă Și-aș visa un râu ca să mă scald! Nu m-aș duce nici la băcănie Să-mi cumpăr de-ale gurii și nici pâine C-aș dormi așa și până mâine De necaz. Sau chiar de bucurie Zarva lumii a rămas departe Zgomotele nu mă mai ating Doi copii-n vecini joacă pong-ping De jocul
PRIMĂVARĂ BRUSC de ION UNTARU în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352072_a_353401]
-
să-mi usc După iarna asta mare Dorm cățeii toropiți de cald Pământul mai mustește-a sevă Parc-am intrat de nu știu când în grevă Și-aș visa un râu ca să mă scald! Nu m-aș duce nici la băcănie Să-mi cumpăr de-ale gurii și nici pâine C-aș dormi așa și până mâine De necaz. Sau chiar de bucurie Zarva lumii a rămas departe Zgomotele nu mă mai ating Doi copii-n vecini joacă pong-ping De jocul
PRIMĂVARĂ BRUSC de ION UNTARU în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352072_a_353401]
-
mulți dintre locuitorii de aici părăsesc doar la o nevoie medicală specială zona. Se spune că Via Garibaldi a fost creată prin completarea unui canal. Mă interesa mai ales să simt pulsul vieții celor de aici. Am intrat în prima băcănie, imediat pe stânga. Vânzătorul, un italian, nu mai mult de 50 de ani, m-a întrebat cu ce să mă servească. Politicos, i-am spus că doar arunc o privire la produse. Era un miros ușor înțepător, nu neapărat supărător
VIA GARIBALDI de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355313_a_356642]
-
ironie în voce, pentru a mai îndulci atmosfera. - Evident că nu, domnule procuror, a răspuns comisarul Grosu, oarecum înviorat, dar în total dezacord cu graba magistratului și hotărârile pripite pe care acesta le lua. „Treaba lui! O să se facă de băcănie până la urmă. Nu vrea să ia în seamă ce‑i aducem noi la cunoștință... El știe tot! Păcat de băiatul ăsta. Nici eu nu mai am rețineri. Precis este nevinovat. Mai grav este că în timpul ăsta violatorul se află în
CHEMAREA DESTINULUI (17) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356818_a_358147]
-
va incerca treaba asta, merge chiar foarte bine cu litrul de ulei achiziționat... Dacă ai noroc, vorba românească, fierbe oala fără foc. Pescarul s-a lăsat cu greu înduplecat, dar pentru că timpul trecea si nu venea nici un alt client la băcănie cu ceva numerar, a acceptat solutia propusă. Si așa cum desigur bănuiți, norocul i-a surâs. Ce spun eu surâs?! Norocul, strașnic gâdilat probabil, a râs cu toată gura, până la urechi. Premiul cel mare era chiar mare. Pescarul fiind si singurul
SCHIŢE UMORISTICE (18) – MARELE PREMIU de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368995_a_370324]