88 matches
-
VOLEI 2 OCTOMBRIE Victorie la pas: Știința Municipal Bacău - CSM București 3:0 (9, 11, 16) Conform așteptărilor, Știința Municipal Bacău și-a trecut în cont primele 3 puncte din ediția 2010 2011 a Diviziei A1 la volei feminin. Adversarele băcăuancelor, nou-promovate și rămase fără antrenor cu câteva zile înaintea debutului campionatului, au avut mari probleme la preluările din serviciu și nu numai, diferența de valoare dintre cele două combatante fiind covârșitoare în favoarea gazdelor. De altfel, în debutul meciului, pe serviciul
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
o tresărire, apropiindu-se la un punct de adversare (7-8), însă de aici elevele lui Florin Grapă s-au desprins ușor-ușor, impunându-se cu 25-11. Cel de-al treilea set a fost și cel mai disputat, pe fondul relaxării voleibalistelor băcăuance, fapt care l-a enervat pe antrenorul principal al Științei. La primul time-out tehnic, oaspetele conduceau cu 8 5, după care gazdele au punctat de 7 ori consecutiv, adjudecându-și în cele din urmă ultimul set la 16. ȘTIINȚA: Iosef
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
reprezentantei Spaniei urmând ca, în aceeași zi, de la ora 18, să întâlnească reprezentanta Italiei. 228 5 OCTOMBRIE Le-au scos voleiul din cap : De două ori 3:0 în prima zi Știința Municipal Bacău la Jocurile Mondiale Interuniversitare de la Valencia. Băcăuancele au întâlnit în primul joc din grupe reprezentata gazdelor, University Cardenal Herrera, căreia i-au administrat o corecție severă, voleibalistele spaniole izbutind să facă doar un punct în primul set! A fost, probabil, și o “pedeapsă” aplicată Țării gazdă pentru
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
nou campioane ! Echipa de volei feminin Știința Municipal Bacău și-a încheiat parcursul perfect de la Jocurile Mondiale Interuniversitare cu o nouă victorie în trei seturi, care i-a adus și titlul de campioană. În finala competiției disputată la Valencia, voleibalistele băcăuance au învins echipa Universității din Tirana cu 3:0 (14, 6, 26), ultimul set prelungindu-se, probabil, pentru a oferi și puțin suspans întrecerii. Așadar, la capătul unei competiții pe care a dominat-o categoric, Știința Municipal Bacău a 229
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
sub forma Jurnalelor sau a Memoriilor. Dacă „timpul ar fi fost mai răbdător” cu un Grigore Tabacaru, sau dacă regimul stalinist ar fi arătat mai multă îngăduință pentru un Mircea Cancicov sau Lucrețiu Pătrășcanu ... Cine știe? De partea „cealaltă”, singura băcăuancă ce a simțit nevoia să pună în pagină propriul recurs la memorie a fost Maria Cantacuzino-Enescu. Astfel, din paginile lucrării Umbre și lumini. Amintirile unei prințese moldave am aflat detalii prețioase despre copilăria petrecută în sânul unei familii de mari
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a soțului meu”. Pentru ofițerii din cadrul garnizoanelor militare ale vechiului Regat - inclusiv pentru cei din Regimentul 27 infanterie sau Regimentul 5 Artilerie grea din Bacău -, „standardele” materiale ale viitoarelor doamne au fost reglementate prin lege. Astfel, dacă în anul 1892 băcăuanca Natalia Manoliu se putea căsători cu un sublocotenent de flotilă din Galați având o dotă evaluată la 25.000 lei (bunuri imobiliare), în anul 1927, conform unui ordin al Ministerului de Război, ofițerii - de la sublocotenent la maior - nu se puteau
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
acestea fiind condiții, aproape, obligatorii în vederea căsătoriei acestora. În perioada modernă, în special în rândul familiilor înstărite, s-a păstrat obiceiul ca tinerele fete să-și petreacă vacanțele de vară în cadrul mănăstirilor din Moldova. Iată, de pildă, care sunt amintirile băcăuancei Maria Cantacuzino-Enescu în legătură cu această practică: „Lunile de vară le petreceam la mănăstirea Neamț, precum și la mănăstirile de maici de la Agapia și Văratic, unde stareță era Eugenia Negri, sora străbunicii Catinca. Era destul de greu să găsești aici severa asceză, renunțarea la
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
o bună oportunitate pentru inițierea în diferite roluri publice. „Eliberat” de sub monopolul masculin, spațiul public a fost cucerit de femei, a căror activitate a fost exercitată, în acea perioadă, sub forma unor impresionante demonstrații de liberă inițiativă și solidaritate națională. Băcăuancele, de pildă, au susținut efortul militar al soldaților români atât prin organizarea unor acțiuni cu scop caritabil cât și prin activități de colectare de fonduri și diverse obiecte materiale. Nu mai puțin importantă a fost și implicarea voluntară în misiunile
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de postav, de basmale și casânci, precum și cea de panglici și șireturi - au constituit importante debușeuri pentru forța de muncă feminină. Acolo unde inițiativa privată a fost dublată de o solidă pregătire profesională - obținută fie în țară, fie în străinătate - băcăuancele au putut activa cu succes în cadrul propriilor afaceri. Se remarcă, în special, femeile ce au activat în domeniul medical: cabinete stomatologice - medicul dentist Gita Eckstein - soția doctorului M. Eckstein, specialist O.R.L. -, „dentista diplomată” Carolina Schlaicher - unde erau executate „lucrări
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
talia capătă suplețe datorită unui nou tip de corset, mai lung și mai elastic. Tot acum se impune taiorul, compus dintr-o fustă lungă, o jachetă - de regulă, din aceeași stofă - și o bluză cu gulerul mulat pe gât. Garderoba băcăuancelor era completată cu rochii de cașmir, mătase, postav sau dog - cu sau fără broderii, fuste de stofă, manteluri de mătase - largi în partea posterioară, prinse la baza gâtului și lăsate liber în jos, cu unul sau mai multe pliuri -, jachete
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
talia la loc sau aproape de locul ei. Culorile moderne: verde, brique și mult negru. Paltoanele sunt cloche și trei sferturi, ori căptușite cu blană, mousselinurile, dantelele și crep-urile sunt materiale pentru rochii de ocazie, iar tăieturile sunt din ce în ce mai savante”. Băcăuancele beneficiau și de serviciile unor „Institute de înfrumusețare”, dintre care cel mai în vogă era Institutul Maro, condus de Maria dr. Pârvulescu. Aici, „după ultima modă de la Paris”, doamnele puteau opta pentru diverse tratamente estetice ale feței și corpului - băi
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
românească”. A semnat un contract cu o casă de filme, „Glisse”, cu sediul la Nissa, chiar înainte să plece spre Galveston. În voiajul său a mai vizitat insulele La Palma și Teneriffe, dar și orașul Havana . În 1931 o altă băcăuancă câștiga un trofeu al frumuseții. De astă dată era vorba de „Concursul de toalete din Alba-Iulia” organizat în ziua de 26 februarie de către revista „Ilustrațiunea Română” din București. D-șoara Maricica Dogaru a fost declarată „Regina Modei” din România. Odată cu trecerea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
este muzicianul mileniului III Domnule Cichirdan, iată-vă din nou la Bacău, oraș pentru care se pare că aveți o afecțiune specială... Da, din toate punctele de vedere, pentru că Bacăul este orașul în care mi-am cunoscut soția, care e băcăuancă, scria și colabora cu Filarmonica, era profesoară de engleză aici la Liceul “Vasile Alecsandri”, era o colaboratoare apropiată a revistei “Ateneu” și a ziarului “Steagul roșu”, unde făcea traduceri. Deci, Bacăul face parte și din familia noastră și întotdeauna am
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]