378 matches
-
Acasa > Literatura > Comentarii > “BĂCANII” - O REVISTĂ DE CULTURĂ NECESARĂ Autor: Gabriela Ana Balan Publicat în: Ediția nr. 1816 din 21 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului În grandomania lui, Ceaușescu nu a reușit, sub dictatura comunistă, să distrugă satele românești. Îmi amintesc că elevă fiind
“BĂCANII” – O REVISTĂ DE CULTURĂ NECESARĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377766_a_379095]
-
cultură, să sprijine valorile locale care pot schimba soarta localității în bine, prin implicarea tinerilor. Drumul meu spre Bârlad pe care îl fac aproape săptămânal duce printr-o astfel de comună pe care o văd înflorind pe zi ce trece: Băcani(jud. Vaslui). A apărut noul număr al revistei de cultură a comunei Băcani, realizată cu sprijinul primăriei și al bibliotecii locale. Editată de un inimos colectiv de redacție din care nu lipsesc nume valoroase (Redactor șef: Vasile Fânaru, Redactor șef
“BĂCANII” – O REVISTĂ DE CULTURĂ NECESARĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377766_a_379095]
-
implicarea tinerilor. Drumul meu spre Bârlad pe care îl fac aproape săptămânal duce printr-o astfel de comună pe care o văd înflorind pe zi ce trece: Băcani(jud. Vaslui). A apărut noul număr al revistei de cultură a comunei Băcani, realizată cu sprijinul primăriei și al bibliotecii locale. Editată de un inimos colectiv de redacție din care nu lipsesc nume valoroase (Redactor șef: Vasile Fânaru, Redactor șef adjunct: Doinița Micu, Redactori: prof. dr. Elena Monu, Dan Ravaru, Romeo Chelaru, Emilia
“BĂCANII” – O REVISTĂ DE CULTURĂ NECESARĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377766_a_379095]
-
bibliotecii locale. Editată de un inimos colectiv de redacție din care nu lipsesc nume valoroase (Redactor șef: Vasile Fânaru, Redactor șef adjunct: Doinița Micu, Redactori: prof. dr. Elena Monu, Dan Ravaru, Romeo Chelaru, Emilia Bârgău, Lăcrămioara Iolanda Ivan etc) revista “Băcanii” reușește să mă impresioneze prin înalta ținută și prin motivația valorică a respectului pentru istorie, cultură și tradiție locală. Iată câteva titluri din cuprins pe care vi le recomand cu mențiunea că toate acestea ar merita tipărite in reviste naționale
“BĂCANII” – O REVISTĂ DE CULTURĂ NECESARĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377766_a_379095]
-
prin motivația valorică a respectului pentru istorie, cultură și tradiție locală. Iată câteva titluri din cuprins pe care vi le recomand cu mențiunea că toate acestea ar merita tipărite in reviste naționale valoroase: “Boierii Palade” (Vasile Fânaru), “1 Decembrie, la Băcani” (prof. Emilia Bârgău), “Preliminariile politico-diplomatice ale proclamării independenței și problema Basarabiei” (prof. Marcel Proca), “Ștefan, Ștefan, domn cel mare” (Dan Ravaru), “Mai suntem români adevărați?” (Lăcrămioara Iolandina Ivan), “135 de ani de la nașterea lui Mihail Sadoveanu” (fragment istoric). Nu lipsesc
“BĂCANII” – O REVISTĂ DE CULTURĂ NECESARĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377766_a_379095]
-
băcănenilor, tuturor cititorilor și colaboratorilor revistei. Urăm și noi un an înfloritor și viață lungă revistei, multă sănătate și putere tuturor. Felicitări dlui Vasile Fânaru, sufletul revistei! O notă aparte de mulțumire șu felicitări îmi permit să adresez primarului comunei Băcani, dl. Constantin Matei, edilul care știe să acorde importanța cuvenită și să investească în cultură și sper să fie un exemplu demn de urmat. Nu putea lipsi din această revistă nici poezia. Pe ultima pagină, alături de mine semnează versuri frumoase
“BĂCANII” – O REVISTĂ DE CULTURĂ NECESARĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377766_a_379095]
-
râzând, prin livada încărcată de rod Dulce a Limbii române, în poemele mele culeg cuvinte La ceasul care a sunat că mi-a venit rândul Să îmi aștern poezia peste un suflet frumos Curat precum mi-e gândul. Referință Bibliografică: “Băcanii” - O revistă de cultură necesară / Gabriela Ana Balan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1816, Anul V, 21 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gabriela Ana Balan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
“BĂCANII” – O REVISTĂ DE CULTURĂ NECESARĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377766_a_379095]
-
țigaie și țigaie merinos. În 1861, fabrica a consumat 55.000 oca de lână, iar în 1863, lână în valoare de 450.000 lei, adică aproximativ 100.000 oca lână. Drept coloranți în fabrică se foloseau, în afară de „lemnul de campesi (băcan), de indigo, de coșenila”, numai coloranți de import. „Rodia (rubia tinctoria), rezeda sălbatică (rezeda lutiole) și pastelul (isatis tinctoria) s-au fost introdus în Moldova o dată cu ridicarea fabricii. Acum aceste plante se cultivează cu abundență în Moldova, precum nu mai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
grele până la silabisirile neinteligibile și pline de mister. Îi mai admir apoi pe bătrânii respectuoși și cu bun-simț ce se Îndreaptă duminica spre mănăstirea cu acoperișuri hâite, gata să pice. În rest, oameni de tot felul: căruțași Înfuriați, zilieri amețiți, băcani respectuoși, târgoveți rătăciți, cosași prăfuiți, bicicliști În căutare de inedit, copii care fură mere, cucoane sfioase ce merg la părintele, băieți de băieți... Pe directorul școlii Îl cunosc mai bine, prin natura profesiei și a intereselor noastre didactice. Notabilitățile nu
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Este o Încăpere destinată primirii celor inferiori. Distanța mai mare sau mai mică existentă Între cei care trândăvesc și oamenii ocupați se Întrupează În etichetă. Filosofii, răzvrătiții, zeflemiștii, cei care nu pun preț pe ceremonii nu l-ar primi pe băcanul din colț, chiar dacă acesta ar fi membru al colegiului electoral, cu aceeași amabilitate cu care l-ar răsfăța pe un marchiz. De aici nu trebuie să Înțelegem că eleganții Îi disprețuiesc pe cei care muncesc: nici vorbă de așa ceva, admirabila
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
un prilej sau altul, luați în pleasnă. Sunt, fără îndoială, exersări pentru opera maturității. O fiziologie ca Broaște... destule - Nuvelă pesimistă poate fi socotită prima schiță caragialiană. În Smotocea și Cotocea se prefigurează perechea de farfarale Lache și Mache, în vreme ce băcanul Ghiță Calup, gardist civic de o credulitate ce îl sortește încornorării, îl anunță pe Jupân Dumitrache. Dacă nu inventivitatea comică impresionează în toate aceste texte, în schimb e vădit scrupulul stilistic, ce avea să devină teribil, torturant. Scriitorul cu o
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
mai toate gazetele și în care se discuta, cu fraze sforăitoare, despre menirea presei moderne, despre îndatoririle morale și sociale ale gazetarului. Viața parlamentară constituie subiectul unor cronici corosive. Într-una din anecdotele adunate sub titlul „Gogoși”, cele două personaje, băcanul Ghiță Calup și Ilie, tejghetarul său, prefigurează două dintre personajele comediei O noapte furtunoasă a lui I. L. Caragiale: Jupân Dumitrache și Chiriac, fidelul său ajutor și sergent în „garda civică”. Caracteristice pentru literatura umoristică de aici sunt distanțarea redactorului față de
CLAPONUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286292_a_287621]
-
consemnează Simeon Fl. Marian -, afumă casa cu fumul-pământului, că toate vor fugi” (13, p. 677). Este vorba de o plantă din familia Papaveraceae, numită și fumăriță (Fumaria officinalis). Unele dintre aceste plante „de afumat” se găseau la spițeri sau la băcani, profesii care, mai ales în Moldova, erau practicate în bună măsură de către evrei. Perso- najul lui Ion Creangă, jupân Strul din Târgul-Neamțului, „negustor de băcan”, pe lângă „suliminială” și „iruri” (alifii din plante medicinale), vindea în băcănia lui „fumuri și alte
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fumăriță (Fumaria officinalis). Unele dintre aceste plante „de afumat” se găseau la spițeri sau la băcani, profesii care, mai ales în Moldova, erau practicate în bună măsură de către evrei. Perso- najul lui Ion Creangă, jupân Strul din Târgul-Neamțului, „negustor de băcan”, pe lângă „suliminială” și „iruri” (alifii din plante medicinale), vindea în băcănia lui „fumuri și alte otrăvuri” (Moș Nichifor Coțcariul, 1877). în dicționarul său de remedii populare (Toate leacurile la îndemână, 1935), Vasile Voiculescu notează la capitolul „Fumuri” următoarele : Se mai
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
spițeriilor, cârciumi- lor și hanurilor, al băcăniilor cu „coloniale” ținute de greci, turci și armeni, obiceiul ocazional de „a bea afion” (dizolvat în vin sau țuică) s-a răspândit și în mediul negustorilor și târgoveților români. Totuși, la 1835, starostele băcanilor (bacalbașa) din București a fost convocat de Comisia medicală pentru a i se înmâna o listă de produse periculoase, care nu puteau fi vândute în băcănii. Printre acestea erau substanțe psihotrope (opium), afrodiziace (cantaridă), toxice (arsenic, stricnină) ș.a. (285, p.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
un cap de bărbat cu cunună de lauri pe frunte (178). în manuscrisul românesc din 1788 însemnări pentru doftorii, ca remediu împotriva bolii „ciumică, ferească Dumnezeu”, autorul recomandă altânbaș, dar pentru că termenul nu era generalizat, el explică imediat : „tiriac de la băcani” (158, p. 171). Este o expresie intrată în limbaj popular. Nicolae Vodă Caragea interzisese cu câțiva ani înainte, printr-un pitac domnesc de la începutul anului 1783, ca la băcănii să se vândă astfel de substanțe, toxice și psihotrope. Cauza care
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pitac domnesc de la începutul anului 1783, ca la băcănii să se vândă astfel de substanțe, toxice și psihotrope. Cauza care a impus această măsură a fost accidentul de otrăvire produs în 1782. Un elev a cumpărat șoricioaică (arsenic) de la un băcan în încercarea de a-l otrăvi pe un dascăl loghiotatos de la Colegiul „Sf. Sava”. Dintr-o greșeală, a fost otrăvit mortal un coleg al elevului (176, p. 607). Tot din Orient, din cel îndepărtat de data aceasta, ne vine termenul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pot fi spuse cu glas tare.” (Michel Montaigne) De obicei, aceste gînduri ascund discreția unui menajament față de cineva, Însă la fel de bine și urzelile unui interes viclean sau meschin. * „Oricine are geniu cînd doarme; nu-i nici o diferență Între visele unui băcan și ale unui poet.” (Emil Cioran) „Visul” este, prin excelență, un tărîm al iluziilor, al tuturor ficțiunilor posibile. În schimb, „viața” pretinde o simbolistică responsabilizată. * Ce este, de fapt, un „aforism”? În răspunsul dat de Mark Twain găsim surprinsă specificitatea
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
lăsa cheia de la casă proprietarului băcăniei de alături, care avea un sertar special pentru așa ceva și care făcea adesea acest serviciu prietenilor. Autoarea a observat că aproape fiecare stradă „multifuncțională” din cartier avea o persoană care Îndeplinea acest rol: un băcan, proprietarul unui magazin de dulciuri, un frizer, macelarul, tipul de la curățătorie sau un librar. Iar acesta este doar unul dintre multiplele roluri pe care le Îndeplinesc afacerile private. Este puțin probabil că aceste servicii ar putea fi furnizate de vreo
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
din negustori, un strămoș al său, Iorga cupețul, fiind atestat la Botoșani prin 1750, iar pe linie maternă imediată, din politicieni și dregători. Printre înaintașii din ambele ramuri se numără oameni de carte, cu preocupări predominant istoriografice. Străbunicul Manole Iorga, băcan înstărit, îngrijea arhiva orașului Botoșani și colecționa documente asupra trecutului urbei; un străunchi după mamă, Manolachi Drăghici, a publicat în 1857 Istoria Moldovei pe timp de 500 de ani până în zilele noastre (lucrare parțial memorialistică), după ce tradusese Iconomia rurală și
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
în anii 40 ai secolului al XVII-lea, Mărica (sau Maria), văduva fostului mare medelnicer Simion Gheuca, s-a pârât cu Dumitru Gheuca, fost vornic de poartă, și cu Anghelina, sora lui (cei doi erau frați cu Simion), pentru satul Băcanii pe Tutova (un soi de „temei al scaunului” familiei; Simion avea acolo curți și tot el a ridicat biserica din sat). Adversarii Măricăi au arătat judecătorilor că fratele lor a vrut să se despartă de soția sa („că au fost
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
În timpul carnavalului e colorată cu aceeași floare, deoarece se duce ușor la spălat. Frunzele uscate ale copacului menționat sunt de asemenea căutate de localnici din diverse motive și sunt vândute În bazarul din Lahore sub formă de legături. În locul hârtiei, băcanii Își Învelesc mirodeniile și alte articole În aceste frunze, iar producătorii și vânzătorii de brânză de vaci fac la fel; ultimii Îmbină două sau trei frunze cu ace de lemn sau cu ciulini, așa Încât să formeze o cupă În care
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
mișcă și se dădu la o parte, și din întuneric de peșteră apăru o arătare. 2. Formulează ideea principală a textului: 3. Desparte în silabe cuvintele: licurici, parte, deschisă, zgomot. 4. Găsește pluralul următoarelor substantive: ou, mahala, burier, ghid, mânz, băcan. 5. Scrie câte trei enunțuri cu: a) verbe care să arate acțiunea b) verbe care să arate starea c)verbe care să arate existența 6. Găsește cuvinte cu înțeles asemănător pentru: dușman, cenușiu, șiret, silitor. 7. Alcătuiește un text cu
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
7 apartamente, București, str. 1 Mai 163. 2382. Duță Dr. Antoneta, 4 apartamente, București, str. Pușcașului 58. 2383. Diamand Gogu și Maria, 4 apartamente, Bucure��ți, Cal. Griviței 362; str. Aristide Briand 12. 2384. Dura Dumitru, 17 apartamente, București, str. Băcani 6; str. Luterana 13; str. Știrbei Vodă 15; Cal. Griviței 91; str. Iulia Hașdeu 14. 2385. Diaconu Vladimir Vasilica, 3 apartamente, București, str. Mogoș Vornicul 4. 2386. Dumitrescu Adrian, 4 apartamente, București, str. Finlanda 9; str. Clopotarii Vechi 31; Colentina
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
calea Moșilor 342. 3166. Grigoran Florica, 5 apartamente, București, str. Iuliu Borasiu 4, str. N. Filipescu 7. 3167. Ghiulamica Radu, 7 apartamente, București, str. Ilfov 1. 3168. Ghiltcic Avram, 12 apartamente, București, str. Mircea Vodă 66, 68, str. Romulus 73, Băcani 4, Alex. Balasanu nr. 38. 3169. Gibelsaca Valentina, 11 apartamente, București, str. Luca P. Niculescu 6. 3170. Guranitz Rozaliea și Feighel Maria, 7 apartamente, București, str. Iuliu Boros 127. 3171. Georgescu Maria, 7 apartamente, București, sos. Mihai Bravu 34. 3172
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]