149 matches
-
care mulți locuitori și-au dat viața întru apărarea pământului lor, a limbii lor, a Evangheliei creștine, întru paza și veșnicia acestei țări. Pe lângă aceste permanențe, de tradiție vie, istorică - începând cu acele “de mai an, când s-a sculat Bădica Traian”, și continuând până la haiducii din timpurile mai noi, se păstrează din totdeauna obiceiurile sărbătorilor Crăciunului, ale Nașterii Domnului Nostru Iisus Cristos, când se umbla cu steaua, cu colindele; ale Anului nou, când datinile strămoșești fac să răsune satul de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
care mulți locuitori și-au dat viața întru apărarea pământului lor, a limbii lor, a Evangheliei creștine, întru paza și veșnicia acestei țări. Pe lângă aceste permanențe, de tradiție vie, istorică - începând cu acele “de mai an, când s-a sculat Bădica Traian”, și continuând până la haiducii din timpurile mai noi, se păstrează din totdeauna obiceiurile sărbătorilor Crăciunului, ale Nașterii Domnului Nostru Iisus Cristos, când se umbla cu steaua, cu colindele; ale Anului nou, când datinile strămoșești fac să răsune satul de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
privirea pe compatrioții mei care petreceau noaptea dintre ani în marile piețe, în restaurante ori în familie. Am ascultat cuvintele diplomatice ale înalților demnitari din forurile europene sosiți la București pentru a sărbători, alături de români, Revelionul Integrării. Am numărat împreună cu bădica Traian ultimele zece secunde ale anului ce se încheia, m-am sărutat cu singurătatea, cu care am întâmpinat Anul Nou de mai multe ori. Apoi.... a început să sune telefonul dar nu prea mult; câteva rude și doi, trei prieteni
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
sud de satul Carapelit, și fusese înființat în anul 1860 de români veniți din Transilvania 1125. Conform rezultatelor alegerilor comunale validate în august 1880, au fost aleși consilieri în cadrul consiliului comunei Saraiu, domnii: Mula Mustafa, Musa Isa, Gheorghe Domnescu, Dimitrie Bădică și Gealu Memet 1126. Alături de aceștia au fost numiți membrii ai consiliului comunal și domnii Niță Boldea și Emin Murat 1127. Primar al comunei Saraiu a fost numit domnul Niță Boldea. În satul Dulgheru exista o biserică ortodoxă construită de către
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
rezultatelor alegerilor comunale din anul 1880 au fost desemnați membrii ai consiliului comunal, domnii: Ion Niță, Marin Cocoru, Marin Gheorghe, Mustafa Alibei și Amet Suliman 1164. Alături de aceștia, au fost numiți consilieri în comuna Urumbei, domnii Ilie Șerbănescu și Ștefan Bădică 1165. Ca urmare, primar al comunei a fost numit domnul Ilie Șerbănescu. În toamana anului 1880 în periodicul Farul Constanței erau prezentate împrejurările în care s-a fondat satul Făgărașul Nou1166. Astfel, în cuprinsul articolului intitulat "Sciri și fapte din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Era un om de mare valoare intelectuală, un om de vastă erudiție și cultură marxist-leninistă, un remarcabil conducător de partid", care a fost ucis "prin împușcare de la spate." În acest punct, lucrurile devin neclare. Comandantul șef de atunci al penitenciarelor, Bădica, declară că "acești ofițeri (ai Securității, n.n.) l-au împușcat în ceafă", după ce-l duseseră în cotlonul unei subterane de la Jilava. Pe de altă parte, Pacepa vine cu varianta lui: l-ar fi împușcat anchetatorul Iosif Moldoveanu (?), în timpul unei plimbări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Noailles, Chesterton, cavalerul crucii), Coriolan Gheție (Charles Péguy), Ion Pillat (Francis Jammes), Radu Patrulius (Romanul american), Barbu Brezianu (Ronsard și România). Cronica literară o susțin Ion Șiugariu, Pompiliu Preca, Ioan Tudose, Pavel Zisu. De cartea străină se ocupă Ion Gh. Bădică, în timp ce Marcel Olinescu semnează cronica plastică, iar I.V. Suciu cronica dramatică și cinematografică. Se publică în traducere un fragment din Viața lui Iisus a lui François Mauriac. Vintilă Horia traduce din Nicola Moscardelli (Pârâul), Ion Pillat și N.I. Herescu semnează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286711_a_288040]
-
maghiară, germană și latină, geografie și istorie, un cărturar de formație iluministă; Kazinczy Ferenc (1759-1813), scriitor și coordonator al vieții literare maghiare. Informațiile asupra acestei laturi a personalității lui Körösi Csoma SĂndor mi-au fost furnizate de cercetătorul clujean Ioan-Viorel Bădica, motiv pentru care îi rămân îndatorat. Studiile sale privitoare la circulația cărților orientalistului secui au fost consemnate în articolul Ediții princeps Alexander Csoma de Körös în colecțiile B.A.R.S.R. Cluj-Napoca, Fond Blaj (filiera Cipariu); vezi Biblioteca și învățământul, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Eu am cerut în 1953 să se desființeze tribunalele acelea, dar mi s-a spus că sunt chestiuni care se judecă în secret”... Mergând mai departe cu ancheta, Comisia PCR a audiat tot la 18 martie 1968 pe lt. col. (r) Bădică Ilie fost prim locțiitor în direcția Penitenciare și Colonii de muncă în perioada 1950-1956. Acesta se referea, ca și Pavel Ștefan la răspunderea unor cadre de conducere din MI și Securitate cum ar fi: General Pintilie Gheorghe (zis „Pantiușa”), gen
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
1950-1956. Acesta se referea, ca și Pavel Ștefan la răspunderea unor cadre de conducere din MI și Securitate cum ar fi: General Pintilie Gheorghe (zis „Pantiușa”), gen. Nicolski Alexandru, gen. Dulgheru Mișu, Drăghici Alexandru (în prezent toți aceștia sunt decedați). Bădică Ilie întrebat dacă regimul de maltratare, care a mers până la asasinarea unor deținuți, a avut la bază un ordin răspunde: „acțiunea a fost organizată” (fila 242). Faptul că și la penitenciarul Aiud se practica un asemenea regim rezultă și din
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
unor deținuți, a avut la bază un ordin răspunde: „acțiunea a fost organizată” (fila 242). Faptul că și la penitenciarul Aiud se practica un asemenea regim rezultă și din întrebarea pusă de Vasile Patelineț: Cum ? Dar Zarca nu era? Tov. Bădică: Era o secție unde nu avea acces, dar se bătea. Aceasta era și la Jilava unde s-a construit o casă și cei care veneau pe linia administrației erau cercetați, schingiuiți, bătuți, împușcați. Tov. Gheorghe Stoica: Cu sentința sau fără
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
o secție unde nu avea acces, dar se bătea. Aceasta era și la Jilava unde s-a construit o casă și cei care veneau pe linia administrației erau cercetați, schingiuiți, bătuți, împușcați. Tov. Gheorghe Stoica: Cu sentința sau fără? Tov. Bădică: Erau omorâți în bătaie. De acest lucru vorbea și personalul, care lucra acolo, cu toate că nu aveau voie să spună nimic.” Referindu-se la inițiativa generalului de securitate Pintilie Gheorghe în comiterea atrocităților, Bădică Ilie spune: „... este vorba aici de așa
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Gheorghe Stoica: Cu sentința sau fără? Tov. Bădică: Erau omorâți în bătaie. De acest lucru vorbea și personalul, care lucra acolo, cu toate că nu aveau voie să spună nimic.” Referindu-se la inițiativa generalului de securitate Pintilie Gheorghe în comiterea atrocităților, Bădică Ilie spune: „... este vorba aici de așa zisa demascare, care era condusă special de tov. Pintilie. Nimeni nu avea dreptul să intre în penitenciare ... ne-am îngrozit de ce am putut vedea: oameni cu capul umflat, bătuți groaznic ș.a.m.d.
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
noi trebuie să facem la ei reeducare.” Referindu-se la regulamentele penitenciare pe care el însuși le caracteriza drept excesive învinuitului col (r) Crăciun Gheorghe afirma următoarele: „Regulamentul pușcăriilor era întocmit de doi specialiști de la penitenciare, coloneii Marin Constantinescu și Bădică Ilie... Sigur că regulamentele aveau și amprenta gen. Bodnarenco Pantelei (Pintilie).” în sfârșit învinuitul arată că la Aiud au fost ajutați în primul rând de colegi, de unii din șefii mei si chiar de Gheorghiu Dej... Din întreg materialul probatoriu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
fiind încă sub nemți. Mi-am procurat o serie de cursuri și cărțile necesare pentru pregătirea examenelor. Ajuns apoi la Galați, acasă, m-am ocupat de demobilizarea lui Constantin, spre a putea pleca și el la casa lui. Despre Constantin Bădică, ordonanța mea, care nu m-a părăsit o clipă și cu care am fost cot la cot tot timpul războiului, nu pot spune decît că-i voi păstra numai stimă și recunoștință. Constantin Bădică era un țăran din județul Buzău
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
el la casa lui. Despre Constantin Bădică, ordonanța mea, care nu m-a părăsit o clipă și cu care am fost cot la cot tot timpul războiului, nu pot spune decît că-i voi păstra numai stimă și recunoștință. Constantin Bădică era un țăran din județul Buzău. Soarta făcuse ca la sosirea mea, ca ofițer, la regimentul din care făcea parte și el, să fie repartizat ca ordonanță a mea. Datoria lui era să mă însoțească și să mă ajute în
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
pe Vasile Orac [5] dirijor al corului bisericesc din Fălticeni, iar acest Vasile are un ficior Radu mare pictor și profesor la liceul Negruți din Iași. Multe am mai tras eu în viața mea. Voi fi avut 3-4 ani și Bădica D. Dumitru cel mai mic ficior al bunicăi și cel mai frumos și cel mai obraznic, m-a pus într-un sac și m-a învârtit și mi-a dat drumu în ogradă. Și mi-o rupt mâna stângă. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
spus și numai nu cădeam de somn. Și mama m-a întrebat: "de ce nu te culci?" Și eu i-am spus: "spune-i tatii să mă bată și apoi mă culc". Și tata a râs și m-a ertat. Și bădica Dumitru era cu 11 ani mai mare ca mine și făcea pozne și bunica îl batjocorea și-l blestema. Și a împlinit Dumitru 2o de ani și a venit vremea ca să plece la armată. S-a schimbat și îmbrăcat frumos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
români pâclișiți îi ziceam Domnu Curmei. Ne-a fost și foarte drag să prind pește, să am mrejă, care în timpul refugiului din 1944 mi-a furat-o un văr de-al meu, neam de șătrăr după măsa, Anton a lui Bădica Toader Iftime. Am avut și ciobacă 33 pentru prins pește pe la mari adâncimi, pe râul Moldova. Când veneam de la instrucție la 15 iunie 1907, în ultima zi, eram fudul că-s sănătos și călcam cu toată puterea, că toți căprarii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
i-am măsurat cu o cutie de chibrituri și am avut 60 de cutii. Și am numărat sâmburii dintr-o cutie și am găsit 1200 semințe și am zis că-s 1000. La începutul anului 1908, m-am dus cu bădica Dumitru la Găinești, la fabrica lui Gustav Aicler și am adus o căruță mare de scânduri de brad ca să fac stupi. Cine era bădica Dumitru? Era fratele mamei mele. Un țăran și frumos și omănos și foarte deștept și înțelept
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
1200 semințe și am zis că-s 1000. La începutul anului 1908, m-am dus cu bădica Dumitru la Găinești, la fabrica lui Gustav Aicler și am adus o căruță mare de scânduri de brad ca să fac stupi. Cine era bădica Dumitru? Era fratele mamei mele. Un țăran și frumos și omănos și foarte deștept și înțelept. Și tare mult m-a mai ajutat cât a trăit. A avut o nevastă foarte frumoasă o chema Anica dar s-a îmbolnăvit de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
dea înscris pe averea lui și ea s-a dus la casa barbatului dintâi și pe dânsul îl încuia în casă și n-avea cine să-i dea o ulcică de apă. Și așa s-a stins din viață și bădica Dumitru cel frumos și cuminte și bun. Așa pățești când te înhami cu dracul. Am împrumutat 200 de lei de la Banca din Baea și m-a girat Gh. Petrea Hlihor și Gh. Moșoc foarte bun cântăreț bisericesc. A învățat dăscălia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
din straturi cu nisip, ca să poată răsări foarte ușor. După ce s-a luat zăpada, Joi Vineri și în Sâmbăta Paștilor în 1909 i-am sămănat în rânduri pe straturi în rânduri la 30 cm rând de rând. Am sămănat eu, Bădica Dumitru Iftime, Vasile T.Roșca și Aglaia o copilă foarte harnică, care acum toți îs morți și numai eu trăiesc, după 60 de ani. I-am numărat și au eșit 30 000 de copăcei, dar larva cărăbușului de mai, mergea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
la nuntă tot tineretul și din Baea și din Bogata. Și s-a făcut o horă mare tare de flăcăi și de fete care de care mai frumoși și mai tineri. Și m-am dus și eu la nuntă cu Bădica Dumitru, fratele mamei mele, și cu nevasta lui lelica Anica. Și din câte fete și femei erau din Baea și din Bogata, cea mai frumoasă era Saveta, fata dascălului C. Teodorescu din Bogata. Era înaltă, sveltă, cu un mintean cojocel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
mai frumoasă era Saveta, fata dascălului C. Teodorescu din Bogata. Era înaltă, sveltă, cu un mintean cojocel alb ca zăpada, c-un bariz 35 negru, și mai ales cum se legăna în horă era de toată frumusețea. Și a zis bădica Dumitru: Doamne tare-i frumoasă, n-are pereche. Da, s-o iei neta domnu Ghiorghi?". Și ne-a fost tare dragă și i-am fost și eu ei tare drag. Și ne-am întâlnit fără să știe părinții ei și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]