392 matches
-
Construcții 120. Plăci faianță mii mp Departamentul Materialelor �� de Construcții 121. Căzi de baie emailate buc. Departamentul Materialelor de Construcții 122. Baterii chiuvetă buc. Departamentul Materialelor de Construcții 123. Baterii pentru căzi de baie buc. Departamentul Materialelor de Construcții 124. Băițe pentru copii, din material plastic mii buc. Departamentul Industriei Chimice și Petrochimice Anexa 5 b MINISTERUL AGRICULTURII ȘI ALIMENTAȚIEI NOMENCLATORUL produselor deficitare pentru consumul populației ──────────────────────────────────────────────────────────��──────────────────────────────── Nr crt. Denumirea produsului U.M. Coordonatorul de produse ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Uleiuri comestibile tone Departamentul Alimentației 2
HOTĂRÂRE nr. 1.031 din 18 septembrie 1990 privind balanţele materiale pentru anul 1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107300_a_108629]
-
de stat București, 10 martie 1997. nr. 62. Anexa LISTA persoanelor pentru care s-a aprobat renunțarea la cetățenia română conform art. 27 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991 1. Maurer Nastasia, născută la 31 mai 1953 în localitatea Băița, județul Mureș, România, fiica lui Rusu Ioan și Nastasia, cu domiciliul actual în Germania, 70376 Stuttgart, Rosenaustr. 27, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Târnăveni, str. 1 Decembrie 1918, bl. 46 G, et. 2 ap. 12, județul Mureș. 2. Michelbach
HOTĂRÂRE nr. 62 din 10 martie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117443_a_118772]
-
1, ap. 7, județul Dolj. 578. Cipcigan Cornel, născut la 20 septembrie 1967 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiul lui Cipcigan Grigore și Susana, cu domiciliul actual în Austria, 2442 Unterwaltersdorf, Hauptstr. 3, cu ultimul domiciliu din România, Cluj-Napoca, str. Băița nr. 8, ap. 24, județul Cluj. 579. Hoaghie Vasile Remus, născut la 6 iunie 1958 în Sibiu, județul Sibiu, România, fiul lui Vasile și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 57076 Siegen, Karl Sassmann Weg 25, cu ultimul domiciliu din
HOTĂRÂRE nr. 218 din 19 mai 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118165_a_119494]
-
435. Lehrer Christian Wolfgang, născut la 10 august 1977 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiul lui Lehrer Selegean Ioan și Lehrer Ute Maria, cu domiciliul actual în Germania, 81739 Munchen, Hermann Punderstr. 3, cu ultimul domiciliu din România, Cluj-Napoca, aleea Băița nr. 7, județul Cluj. 436. Wagner Johann, născut la 28 septembrie 1942 în localitatea Cața, județul Brașov, România, fiul lui Gheorghe și Ecaterina, cu domiciliul actual în Germania, 90547 Stein, Paul Gerhardt Weg 6, cu ultimul domiciliu din România, Sighișoara
HOTĂRÂRE nr. 368 din 21 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118610_a_119939]
-
fiica lui Lueska Tamas și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 3511 FurthPalt, Ziestel Weg 1, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Comloșu Mare, str. Lungă nr. 207, județul Timiș. 332. Dragoș Vasile, născut la 20 septembrie 1966 în localitatea Băița, județul Maramureș, România, fiul lui Vasile și Floare, cu domiciliul actual în Austria, 3511 Furth-Palt, Ziestel Weg 1, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Comloșu Mare, str. Lungă nr. 207, județul Timiș. 333. Sîrbu Benea Remus, născut la 19 aprilie
HOTĂRÂRE nr. 96 din 31 martie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117642_a_118971]
-
desenul munților iese anapoda, rîcîind pe fundul depresiunii! fotbal prin afiș "Romtrans Ceramistul" Nucet "FC Bihor" Tileagd, divizia D a județului Bihor, casele îndesate, Tudocea Traian la anul 1982, pruni peste tot, crengile cu sprijoane, biserica strălucește de alb, satul Băița, exploatarea minieră cu sediul în Ștei îi poartă numele, ipoteza drum se deschide printre obstacolele de case ce sînt ele, la calea ferată s-ar fi observat mai greu ideația intermediară, lățimea pătrunderii 20-30 m cu tot cu autobuz, încap și clădirile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
apă și nimic altceva. Chelnerul a primit observația mea în aparență cu înțelegere și, după alte zece minute de așteptare, s-a întors cu aceiași doi cartofi fierți, de astă dată fără adaos de slănină, dar bine saturați într-o băiță de untură de porc. Bineînțeles, farfuria a fost refuzată din nou, dar când i-am explicat omului meu că vroiam doar doi cartofi fără niciun fel de adaos, chelnerul m-a fixat cu o privire îngrozită și mi-a spus
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
erai deja sleit de puteri. Cînd Soarele era sus, cocoțat pe dealul dinspre Răsărit, atunci se trezea Natașa. Se freca la ochi alene și striga alintată: Băietu', ce-i dai fetei să pape? Surpriză, spunea vesel Dorel. Dar mai întîi băița. Nu, băița după masă, gîngurea gingaș Natașa. Abia după ce servea masa, Natașa făcea băița. Nu-ți speli copila pe spate? Ba da, o spăl pe spate și prin toate părțile. Murea de plăcere copila și Dorel savura munca asta de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
sleit de puteri. Cînd Soarele era sus, cocoțat pe dealul dinspre Răsărit, atunci se trezea Natașa. Se freca la ochi alene și striga alintată: Băietu', ce-i dai fetei să pape? Surpriză, spunea vesel Dorel. Dar mai întîi băița. Nu, băița după masă, gîngurea gingaș Natașa. Abia după ce servea masa, Natașa făcea băița. Nu-ți speli copila pe spate? Ba da, o spăl pe spate și prin toate părțile. Murea de plăcere copila și Dorel savura munca asta de dimineață prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
atunci se trezea Natașa. Se freca la ochi alene și striga alintată: Băietu', ce-i dai fetei să pape? Surpriză, spunea vesel Dorel. Dar mai întîi băița. Nu, băița după masă, gîngurea gingaș Natașa. Abia după ce servea masa, Natașa făcea băița. Nu-ți speli copila pe spate? Ba da, o spăl pe spate și prin toate părțile. Murea de plăcere copila și Dorel savura munca asta de dimineață prin toți porii. Natașa se muia ca o plastilină și strîngea moale băiatul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mină”, de aici derivând și numele de “băieși” = mineri. Dovezile arheologice conduc la ideea că exploatările de cupru de aici datează din vremea sciților și dacilor! ...În Munții Apuseni, Întâlnim toponime (nume de localități) miniere ca diminutive, cum ar fi “Băița (Bihorului)”, adică o mină mai mică. ...În județul Maramureș, la poalele Munților Gutâi Întâlnim localitatea minieră Băița, parte a orașului Tăuții-Măgherăuș dar și, comuna Băița de sub Codru, aflată la poalele Dealului Codru În sud-vestul județului, ambele localități cu rezonanță minieră
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
cupru de aici datează din vremea sciților și dacilor! ...În Munții Apuseni, Întâlnim toponime (nume de localități) miniere ca diminutive, cum ar fi “Băița (Bihorului)”, adică o mină mai mică. ...În județul Maramureș, la poalele Munților Gutâi Întâlnim localitatea minieră Băița, parte a orașului Tăuții-Măgherăuș dar și, comuna Băița de sub Codru, aflată la poalele Dealului Codru În sud-vestul județului, ambele localități cu rezonanță minieră (aur și alte neferoase, inclusiv cupru). Numele localităților maramureșene Băiuț sau Baia-Borșa, sunt derivate tot din activitatea
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
dacilor! ...În Munții Apuseni, Întâlnim toponime (nume de localități) miniere ca diminutive, cum ar fi “Băița (Bihorului)”, adică o mină mai mică. ...În județul Maramureș, la poalele Munților Gutâi Întâlnim localitatea minieră Băița, parte a orașului Tăuții-Măgherăuș dar și, comuna Băița de sub Codru, aflată la poalele Dealului Codru În sud-vestul județului, ambele localități cu rezonanță minieră (aur și alte neferoase, inclusiv cupru). Numele localităților maramureșene Băiuț sau Baia-Borșa, sunt derivate tot din activitatea minieră... ...În județul Iași există satul Arama, În
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
8. Ribița 3. Buceș 9. Tomești 4. Bucureșci 10. Vața de Jos 5. Bulzeștii de Sus 11. Vălișoara 6. Crișcior 2. JUDECĂTORIA DEVA cu sediul în municipiul Deva MUNICIPIU 1. Deva ORAȘE 1. Simeria COMUNE 1. Băcia 9. Gurasada 2. Băița 10. Hărău 3. Bătrâna 11. Ilia 4. Brănișca 12. Lăpugiu de Jos 5. Burjuc 13. Rapoltu Mare 6. Cîrjiți 14. Șoimuș 7. Certeju de Sus 15. Vețel 8. Dobra 16. Vorța 17. Zam 3. JUDECĂTORIA HAȚEG cu sediul în orașul
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
1. JUDECĂTORIA BAIA MARE cu sediul în municipiul Baia Mare MUNICIPIU 1. Baia Mare ORAȘE 1. Baia Sprie 3. Șomcuta Mare 2. Seini COMUNE 1. Ardusat 11. Groși 2. Ariniș 12. Mireșu Mare 3. Asuaju de Sus 13. Oarța de Jos 4. Băița de sub Codru 14. Recea 5. Băsești 15. Satulung 6. Bicaz 16. Săcălășeni 7. Boiu Mare 17. Sălsig 8. Cicîrlău 18. Șișești 9. Dumbrăvița 19. Tăuții Măgherăuș 10. Fărcașa 20. Ulmeni 21. Valea Chioarului 2. JUDECĂTORIA DRAGOMIREȘTI cu sediul în comuna
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
70, ap. 25, sectorul 4. 304. Moraru Marin, născut la 1 ianuarie 1959 în localitatea Borsa, județul Maramureș, România, fiul lui Marin și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 3525 Sallingberg 79, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Borsa, Str. Băiței nr. 16, județul Maramureș. 305. Moraru Veronica, născută la 6 septembrie 1960 în localitatea Borsa, județul Maramureș, România, fiica lui Păscu Lazăr și Ileana, cu domiciliul actual în Austria, 3525 Sallingberg 79, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Borsa, Str.
HOTĂRÂRE nr. 407 din 24 mai 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124368_a_125697]
-
nr. 16, județul Maramureș. 305. Moraru Veronica, născută la 6 septembrie 1960 în localitatea Borsa, județul Maramureș, România, fiica lui Păscu Lazăr și Ileana, cu domiciliul actual în Austria, 3525 Sallingberg 79, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Borsa, Str. Băiței nr. 16, județul Maramureș. 306. Herzberger Vladimir Emeric, născut la 9 martie 1950 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Andrei și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 86899 Landsberg, Ahornallee 4 E, cu ultimul domiciliu din România, localitatea
HOTĂRÂRE nr. 407 din 24 mai 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124368_a_125697]
-
Eu după ce am terminat liceul n-am fost repartizat la facultate, că atuncea era cu repartiție. Și am lucrat prima dată la uzina de vagoane ca tehnician, dar având în vedere că salariul era foarte mic, m-am mutat la Băița că se deschisese un șantier de exploatarea uraniului, unde salariile erau ceva mai bune. Și-acolo m-am încadrat tot ca tehnician... Și cum ați ajuns să vă opuneți comuniștilor? Păi, cum v-am spus, rușii se purtau mizerabil cu
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
n-a vrut să plece, și s-a dus și s-a prezentat la Securitate și a spus: Dacă mă lăsați, vă descopăr o organizație... Și așa ne-au arestat... Cum s-a întâmplat când v-au arestat? Eram la Băița, în Bihor, la minele de uraniu. Era în luna august 1955... și ne-au arestat pe toți. Dup-aia ne-au dus la Ștei, care se numea atunci Dr. Petru Groza, ca să ne ancheteze. Descrieți puțin, vă rog, cum decurgea
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Biserica T��ierea Capului Comuna Broșteni, satul Căpățânești Mehedinți Sfântului Ioan Botezătorul h)51. Biserica Sfântul Nicolae Comuna Balta, satul Costești Mehedinți h)52. Biserica Sfântul Gheorghe Comuna Tâmna, satul Valea Ursului Mehedinți h)53. Biserica Sfinții Comuna Lunca, satul Băița Mureș Arhangheli h)54. Biserica Sfântul Comuna Ceaușu de Câmpie, Mureș �� Ioan Botezătorul satul Porumbeni h)55. Biserica Sfinții Comuna Pănet, satul Pănet Mureș Arhangheli h)56. Biserica de lemn Orașul Reghin Mureș Sfântul Nicolae h)57. Biserica Sfinții Comuna
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Buchecker Mariana-Claudia, născută la 25 iulie 1967 în localitatea Dr. Petru Groza, județul Bihor, România, fiica lui Gheban Terente și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 65187 Wiesbaden, Klagenfurter Ring 110, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Stei, Aleea Băiței nr. 5, județul Bihor. 6. Egri Adrian-Tiberius, născut la 5 noiembrie 1976 în localitatea Lugoj, județul Timiș, România, fiul lui Iosif și Adriana, cu domiciliul actual în Germania, 71034 Boblingen, Tribergerstr. 10, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Lugoj
HOTĂRÂRE nr. 315 din 15 martie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133445_a_134774]
-
anuale, destinate constituirii resurselor financiare pentru dezafectare, termenul de plată și modul de gestionare a acestora. Art. IV - În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe, Guvernul va aproba transmiterea Depozitului Național de Deșeuri Radioactive - Băița Bihor în administrarea ANDRAD, activitățile acestuia fiind efectuate în continuare de Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară "Horia Hulubei" București*). --------- *) NOTĂ C.T.C.E. S.A. PIATRA-NEAMȚ: Potrivit pct. 24 al art. I din LEGEA nr. 378 din 19 decembrie 2013 , publicată
ORDONANŢĂ nr. 11 din 30 ianuarie 2003 (**republicată**)(*actualizată*) privind gospodărirea în siguranţă a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat***). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147519_a_148848]
-
romane, când au plecat din Dacia peste 200 000 kg de aur, cantitate impresionantă pentru acele vremuri. Principalele centre de exploatare erau Zlatna și Abrud. Și astăzi se exploatează aur în această regiune, mai ales în Munții Metaliferi (Criscior-Brad, Săcărâmb, Băița etc.). Dar cea mai importantă zonă de exploatare în prezent este cea de la poalele Munților Gutâi, îndeosebi la Cavnic. Cele două metale (argintul însoțind aurul în zăcăminte) se obțin prin prelucrarea minereurilor la Baia Mare și Zlatna. Metalele rare se întâlnesc
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
în prezent este cea de la poalele Munților Gutâi, îndeosebi la Cavnic. Cele două metale (argintul însoțind aurul în zăcăminte) se obțin prin prelucrarea minereurilor la Baia Mare și Zlatna. Metalele rare se întâlnesc îndeosebi în Munții Metaliferi: mercur (Izvorul Ampoiului), molibden (Băița). Pe baza analizei hărții cu minereurile neferoase și metalurgia neferoasă: • numiți zonele de exploatare a minereurilor complexe; • două centre de exploatare a cuprului; • zona geografică de unde se exploatează bauxita; • centrele de producere a aluminei; • regiunile geografice de exploatare a minereurilor
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Limes translantanus; Moieciu-Castellum-ul de la Drumul Cornului, RÎșnov și Ucea (Brașov), Ad Mediam-Mehadia, PlugovaMehadia și Teregova (Caraș-Severin); BÎrlești - Bumbești Jiu (Gorj), Orăștioara de Sus la locul numit „Lunca Mare” și Sarmisegetusa (Ulpia Traiana) - capitala Daciei romane (Hunedoara), Avrig și Tălmaciu - Sat Băița (Sibiu) castrul numit Caput Stenarum; CÎineni-Castru Ponos Vetus (podul Vechi), Racovița - 3 castre, Pretoriul I și II și În Copăceni, Perișani - sat Titești, Berislăvești - sat Rădăcinești, precum și castrul Arutela - Călimănești (VÎlcea), care este parțial reconstituit și care poate fi vizitat
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]