231 matches
-
24 de ani) Domnul Yuasa era mult mai tânăr decât domnul Toyoda (care urmează să fie prezentat) și decât răposatul domn Takahashi. Era în floarea vârstei. Când ne-am întâlnit avea 26 de ani, dar avea o față naivă, de băiețandru cu părul ciufulit. Îți lăsa impresia că e mult mai tânăr. S-a născut în Ichikawa, Prefectura Chiba. Aici și-a petrecut toată copilăria. Vărul său mai mare lucra în cadrul Regiei Autonome de Exploatare a Metroului. Se pare că pasiunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
VALENTIN TALPALARU PROFESOR DE ȚARĂ Am coborât din autobuzul care mă lăsase în capătul unei străzi pe care trebuia să merg cam un kilometru până în satul în care urma să-mi iau în primire postul de profesor suplinitor, eu, un băiețandru cu vreo câteva luni trecut de 17 ani, despre care, la cât de firav arătam, cu mare greutate puteai crede că terminasem liceul. Știam că nu era nevoie să întreb unde e școala, pentru că pe vremea aia, adică prin ’67
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
din față. Se răsuci să verifice distanța ce-l despărțea de urmăritorii săi și își dădu seama că era aceeași - nu mai mult de două sute de pași. Sufla greu, începea să simtă oboseala; la urma urmei, nu mai era un băiețandru, iar munca la câmp, chiar dacă îi făcuse trupul mai robust, nu-i dădea multe ocazii să se antreneze la fugă. Totuși, continua să alerge, cu plămânii stând să i se spargă și încercând să se gândească la o altă cale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
ne despărțim. — Bineînțeles. Noi doi o să urcăm din nou torentul, iar tovarășii tăi să o ia pe cealaltă parte. Nu mai avem prea multă lumină acum și suntem puțini. — Știu. Oricum, n-o fi greu să punem mâna pe un băiețandru rănit și pe o copilă. — Trebuie să-i ucidem, așa-i? — Da. N-ar avea nici un rost să-i târâm după noi. Firește că va trebui să-i ducem lui Gualfard capetele lor. Ne întâlnim din nou la apusul soarelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
și de cărnuri fripte și ale negustorilor de țesături, veniți și din alte burguri pentru a trage profit de pe urma adunării generale a nobilimii burgunde. Printre oamenii înarmați ce înaintau în mici grupuri către castellum, mormăind cu voce scăzută, se învârteau băiețandri insistenți și curioși, vânzători de apă, vin și bere, prostituate, ținute sub ochi de stăpânii lor, și nu puțini țărani, care, la anunțul adunării nobililor, veniseră de la câmp cu coșuri cu ouă și coșnițe cu capac pline cu brânzeturi, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
în spatele unui carpen rămuros și plin de frunze, privea dincolo de ei, observându-l pe războinicul ce părea să-i conducă pe burgunzi: constată că era încălecat pe un magnific roib și îl găsi foarte tânăr, puțin mai mare decât un băiețandru. Ori poate era vorba de femeia războinică, valoroasă și crudă, care îi arsese oamenii? Distanța încă nu-i permitea să distingă trăsăturile acelui cavaler, dar silueta dreaptă și elegantă părea deja să stârnească ceva ce păstrase în adâncul memoriei. Cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
destul de repede. în scurtă vreme Sebastianus se afla pe bastion. Se văzu, cu surprindere, înconjurat imediat nu de soldați, ci de civili cu arme improvizate, care îi cercetau chipul la lumina orbitoare a unui felinar pe care-l ținea un băiețandru. Nu mai așteptă să i se pună întrebări. Cine e comandantul gărzii aici? întrebă imediat, dând la o parte brațul tânărului. Un bărbat îndesat, pe la patruzeci de ani, făcu un pas înainte: — Eu sunt, răspunse. — Numele tău? — Mă cheamă Rutilius
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
chiar până la această vârstă destul de crudă o să-mi ia multe, multe luni, sau poate că ani, la viteza în care merg. Pentru moment, o să-l vedeți aproape exclusiv în copilărie și în adolescență (dar sper că niciodată ca pe un băiețandru). Cât sunt alături de el pe pagină, voi fi și eu copil sau adolescent. Dar voi fi permanent conștient și, cred, așa va fi și cititorul, chiar dacă într-un mod mai puțin subiectiv, că spectacolul e regizat de un om cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
Nu pot să mă gândesc la nimeni care, în zilele noastre (în general nu pot să mă gândesc la nimeni din zilele noastre) -poate cu excepția unor hamali din port, a unor generali de armată sau marină pensionați, ori a unor băiețandri care-și măsoară dimensiunile bicepșilor-repet, nu pot să mă gândesc la nimeni altcineva care să mai creadă în calomnia lipsei de robustețe atribuită poeților. Sunt pregătit să arăt (mai cu seamă că mulți militari și bărbați care-și exercită meseria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
de atroce la tenis. Jucam adeseori. Mai ales în ultimii ani de universitate, la New York. El era deja profesor la aceeași universitate și au existat multe zile, mai ales primăvara, când aveam oroare de vremea frumoasă, pentru că știam că vreun băiețandru o să cadă la picioarele mele, ca un menestrel de la curțile nobililor, aducându-mi un bilet în care Seymour mă anunța că e o zi minunată și ce-aș zice de o partidă de tenis ceva mai târziu? Refuzam să joc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
Aveai o dorință, o vedere, o linie și o diseminai. Prindea, toată lumea vorbea despre eveniment Într-un mod potrivit, aflat sub influența ta. În cazul acesta Elya, doctor, pacient, făcea știut că el este pacientul pacienților. O slăbiciune permisibilă; de băiețandru, dar și ce dacă? Era de-un oarecare interes. Pus În fața unui doctor, Sammler avea și el slăbiciunea lui, căci adesea voia să Întrebe despre propriile simptome. Aceasta era reprimată, desigur. Dar impulsul era acolo. Voia să menționeze că se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
femei care se Întorceau de la cumpărături se răspîndiseră de-a latul, sporovăind nestingherite. Am claxonat ușor și am trecut printre ele. În următoarea clipă am apăsat, instinctiv, pe frînă. De după curbă, Îmi apăruse brusc, alunecînd la vale, spre mine, un băiețandru ghemuit pe patine cu rotile care imita din gură sirena unei mașini de poliție. În stînga, pietrele desprinse din povîrnișul abrupt formau un zid protector destul de Înalt, În-timp ce În dreapta, dincolo de un șanț și un parapet scund, plasat mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
numai protuberantele șirei spinării, rînduite precum niște morminte săpate În nisip erau de culoarea făinii arse... Culoarea m-a tulburat profund. Părul aproape invizibil precum țesătura din catifeaua cea mai scumpă și moale... Piele fină, cu nuanțe maronii ca de băiețandru. Bineînțeles că oricît ar fi de măiastră tehnica fotografică, tot nu poate surprinde cu exactitate toate tonurile. PÎnă În momentul de față nu aveam nici un motiv să nu accept mărturisirea lui Tashiro... dar dacă deveneam iar bănuitor În legătură cu prima minciună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
spre rigole. Cu tot efortul de a construi un astfel de drum, puține mașini treceau pe-aici. Cum nu exista trotuar, patru-cinei femei, ce se Întorceau de la cumpărături, se răspîndiseră de-a latul, sporovăind nestingherite. În mijlocul pantei apăru deodată un băiețandru ghemuit pe patine cu rotile, imitînd din gură un claxon. M-am dat, normal, la o parte, căci și eu mă plimbam pe mijlocul străzii. M-am oprit... ca acționat de un resort aerian. Mi-am mutat greutatea de pe vîrful
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
biserică nu-i, să te duci duminica. Cum am văzut și eu, încolo, pe la Siret, și pe la Moldova, nu-i sat fără popă și fără biserică... Acolo pesemne și oamenii îs altfel. La noi horă nu se face... Când eram băiețandru, am trăit și în alte părți de lume și știu că făceau gospodarii hori... Da’ la noi nici nu sunt gospodari... Aici trăiești așa... cum dă Dumnezeu. Și dă, și ea-i un suflet... dorește și ea să-și petreacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
jos, prin praf. Fără să mai aștepte răspuns, strigă după un conducător de măgari care îmi oferi un animal falnic, împodobit cu o frumoasă cuvertură, și-mi lăsă și un slujitor care să aibă grijă de mine, în persoana unui băiețandru. Călare astfel pe măgar, am dat ocol orașului, poposind îndeosebi la celebra moschee Amr și la bazarul cu țesături, înainte de a mă îndrepta spre noul Cairo de unde m-am întors acasă cu capul zumzăind. De atunci înainte, plimbarea asta avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
eu, nu au dat greș vreodată. Dacă îl prind, s-a zis cu el. Nu-i dezvălui ce aflase de la Tarosh. Promisese să păstreze secretul. — E fratele meu. Bărbatul îl privi pe Valerius pe sub sprâncenele negre. — Fratele meu. Era un băiețandru când l-au luat perceptorii. Eu și alți oameni din sat nu aveam bani să plătim dările. Atunci romanii au luat băieții tineri și i-au vândut ca sclavi. Unii au fost vânduți a doua oară... și au ajuns în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
rău în gura mea Tatăl meu are probleme cu pronunția lui r, din cauza unui defect de palat, a unei deformări a gurii. Vron suna și mai rău pronunțat de el. Salonul avea deja destui ani pe vremea când eram eu băiețandru. Acum era închis din cauza banilor. Arzătorul lung și spuzit, la a cărui căldură obișnuiam să mă schimb pentru școală, fusese înlocuit cu un coș negru cu cărbune fals. Masa veche la care mâncam pâinea prăjită fusese transformată într-o vitrină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
o vreme mohorîtă, șapte și cu secretarul opt. Chiar dacă la orele de clasă nu apărea, Fărocoastă nu rata nici o ședință. Nu școala îl făcuse ce era, ci partidul. Pe drum ne-am încrucișat cu o sanie goală, mînată de un băiețandru cu nasul degerat. Costică îi porunci să facă calea întoarsă. Claie peste grămadă, ne aruncarăm buluc în sanie. Eu m-am lungit în fînul din coș, cu capul în poala colegei ce preda un obiect pe care nu-l cunoștea
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
puțin nemulțumire și mai mult cu îngrijorare agitată: — De ce? Păi, dacă vin femeile aici, nu vor face decât să ne încurce. Iar dacă bărbații le văd plângând, până și cei mai viteji samurai se descurajează. Taro era încă doar un băiețandru, dar ținea să-și spună părerea. În continuare, le aminti că provincia Kai fusese țara lor strămoșească încă de pe vremea lui Shinra Saburo și că trebuia să rămână a lor până la sfârșit, chiar de erau nevoiți să lupte și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
pe care o trăise Hideyoshi în primii douăzeci și opt de ani după naștere și calea urmată de Genba până la cei douăzeci și opt de ani ai săi erau extrem de diferite, atât ca mediu, cât și ca experiență. Genba putea fi considerat doar un băiețandru care nu cunoștea câtuși de puțin adevăratele greutăți ale vieții. Din acest motiv, era cunoscut ca fiind arogant, precum și că îi plăcea să braveze. Și părea să fie un om care nu era prudent într-un loc mai periculos decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
nu făcea altceva decât să treacă mai departe, zâmbind. Adevărul este că, dacă n-ar fi fost în acel loc anume, și lui i-ar fi plăcut să pescuiască și să umble desculț. În unele privințe, încă mai era un băiețandru, în adâncul sufletului, iar asemenea scene îi aminteau de plăcerile din copilărie. Peste râu, începea pământul provinciei Owari. Sub soarele de toamnă, mirosul pământului din ținutul său de baștină îi ațâța simțurile. Tomita Tomonobu și Tsuda Nobukatsu reveniseră dintr-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
care crește și scade ca o mare îndepărtată, oceanul, apa care învăluie pământul. Yu Qiwei e deopotrivă îndrăzneț și timid. E o figură publică respectată, un bărbat înțelept, aproape un model patern, și cu toate astea, cu mine, e un băiețandru într-un magazin cu fructe. Îmi place la nebunie când mă vrea în timp ce doarme. Asta se întâmplă adesea. Vine acasă târziu. A fost avansat ca secretar de partid pe provincie. Întrunirile lui au loc pe întuneric, pe ascuns și în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
timp de câteva minute ascultă hărțuiala, zgomotul oaselor rupte de fălcile puternice și al cărnii sfâșiate, smulsă dintr-o dată. Gacel ura hienele. Detesta vulturii și șacalii, dar față de hiene simțea o aversiune pe care nu și-o putea controla de când, băiețandru fiind, aproape un copil, descoperise într-o dimineață că mâncaseră un ied abia născut și pe maică-sa. Erau niște animale respingătoare și scârboase, șontoroage, lașe, trădătoare, murdare și feroce, care, dacă se adunau suficient de multe, erau în stare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
cu râsete batjocoritoare. În perioada aceea aveam un păr bogat, care-mi stătea ridicat drept În sus pe cap, ca În reclamele la creioanele Presbitero. Modelele pe care mi le ofereau cinematograful, publicitatea, plimbarea de duminică după slujbă erau niște băiețandri cu sacou la două rânduri, cu umeri largi, mustăcioară și păr pomădat și lipit de țeastă, lucios. În epocă, pieptănătura pe spate se numea, În popor, mascagna. Voiam și eu mascagna. Cumpăram de la piața târgului, lunea, pentru niște sume derizorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]